Economic

Mozaic economic: Cele mai mari salarii sînt oferite în IT, domeniul bancar şi farma

Ziarul de Vrancea
15 mai 2012 767 vizualizări
In capitală se cîştigă cu 30% mai mult faţă de provincie u diferenţele de salarii în mediul bancar între poziţiile de top şi cele de mijloc sînt foarte mari

Angajaţii companiilor din domeniile IT, bancar şi farma au cele mai mari salarii din Romania, dar diferenţa dintre o poziţie de nivel mediu şi una de top management este foarte mare, potrivit firmei de recrutare, selecţie şi plasare de personal Trenkwalder. "Salariul este un element foarte important atunci cand se discută de angajaţii unei companii, iar de multe ori, pe langă diferitele beneficii oferite de un angajator, salariul poate reprezenta o metodă de fidelizare a angajaţilor sau chiar de atragere a unor noi angajaţi. Mai mult, în capitală se oferă salarii cu peste 30% mai mult decat media pe ţară", se arată într-un comunicat al Trenkwalder. Astfel, un programator software - indiferent dacă este developer, team leader, project manager sau software architect - este recrutat cu un salariu de 1.500 - 2.000 de euro pe lună, iar în cazul poziţiilor de management salariul creşte pană la 5.000 euro sau chiar mai mult. În domeniul bancar media unui salariu este circa 1.000 de euro în cazul unui relantionship manager, branch manager sau regional manager. În ceea ce priveşte nivelul de top management, în acest domeniu apar diferenţe foarte mari comparativ cu nivelul mediu. "Un salariu pentru pentru o persoană din top management în domeniul bancar poate ajunge la sume cuprinse între 100.000 şi 1 milion de euro pe an sau mai mult, fără să luăm în considerare bonusurile şi beneficiile pe care aceste persoane le primesc", a declarat în comunicat directorul general al Trenkwalder, Bogdan Florea. Domeniul farma se află de asemenea în topul celor mai bine plătite locuri de muncă, astfel că un sales representative, clinical research associate sau un farmacist ajunge să caştige în medie 1.000 euro pe lună. Salarii ofertante apar şi pe partea serviciilor de transport, mai ales dacă este vorba de transport aerian, audit, telecomunicaţii sau industria tutunului. Salariile în anumite regiuni ale ţării diferă de Bucureşti. în zona de sud se caştigă salarii cu 20% mai mici, în timp ce în regiunea de centru-vest cele mai bine plătite locuri de muncă sunt în domeniul bancar şi industria auto. Regiunea est oferă cele mai mici salarii în comparaţie cu celelalte, deşi în Iaşi există un centru important de outsourcing BPO şi IT care poate permite o creştere a recrutărilor în această zonă.

Fondurile de pensii controlează un tort de 8 miliarde lei

Activele nete ale fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) au ajuns la 7,99 miliarde de lei la finele lunii aprilie, în creştere cu 3,2% faţă de 31 martie, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Defalcat, Pilonul II totalizează active nete de 7,5 miliarde de lei, cu 3,3% mai mult faţă de 31 martie. La 30 aprilie, cele nouă fonduri de pensii private obligatorii aveau 5,64 milioane de participanţi, cu 0,58% mai mulţi faţă de finele lunii martie. În condiţiile unei cote de contribuţie de 3% din venitul brut realizat, în februarie a fost virată către fondurile de pe Pilonul II suma de 191,04 milioane lei, mai mare cu 8% faţă de cea din luna precedentă. În condiţiile unei cote de contribuţie de 3,5% din venitul brut realizat, în aprilie au fost virate către fondurile de pensii administrate privat 202,48 milioane lei, în urcare cu 0,78% faţă de luna anterioară. în total, în primele patru luni ale anului au fost virate contribuţii în sumă de 771,38 milioane de lei. Contribuţia medie pe participant în luna precedentă a fost de 35,93 lei, în creştere faţă de martie cu 0,20%. Pe Pilonul III, activele nete însumează 495,2 milioane de lei, în creştere cu 2,4% faţă de situaţia existentă în martie. La fondurile de pensii facultative contribuie 271.441 participanţi, cu 0,61% mai mulţi faţă de luna precedentă. Primele contribuţii la Pilonul III au fost virate în mai 2007, iar pe Pilonul II un an mai tarziu.

Marile companii vor trebui să declare public impactul social şi de mediu

Toate companiile europene cu peste 1.000 de angajaţi ar putea fi obligate, începand de anul viitor, să raporteze public impactul social şi de mediu, a declarat, ieri, Dragoş Dehelean, coordonatorul European CSR Lessons - eveniment ce a adus la Bucureşti companii din 10 ţări. La European CSR Lessons, companiile participante prezintă studii de caz despre modul în care comportamentul responsabil al unor companii poate rezolva probleme grave ale societăţii, ale economiei sau ale mediului înconjurător. Coordonatorul evenimentului, Dragoş Dehelean, a declarat că acest eveniment vizează pregătirea pieţei romaneşti pentru practicile de responsabilitate socială şi creşterea transparenţei marilor companii, în contextul în care Comisia Europeană conştientizează o lipsă de încredere în companii şi doreşte să remedieze această problemă. În opinia lui Dehelean, lipsa încrederii în companii vine de la factorii ce au declanşat criza, respectiv lipsa de tranparenţă şi tăcerea pe care au practicat-o societatea civilă, dar şi goana doar după profit, fără atenţie la cat de sustenabil este acel profit. "Obiectivul Comisiei este să restabilească această încredere. În consecinţă, în octombrie anul trecut, CE a anunţat un pachet foarte ambiţios de măsuri care să stimuleze practicile de responsabilitate socială şi transparenţa marilor companii, în aşa fel încat consumatorii şi angajaţii să îşi recaştige încrederea în marile companii. în consecinţă, piaţa din Romania trebuie să fie pregătită pentru un astfel de moment", a explicat Dehelean. El a precizat că, în Romania, acţiunile de CSR (responsabilitate socială) se rezumă doar la donaţii sau acte caritabile, fiind prea puţin focalizate pe adevăratele probleme ale societăţii. "Haideţi să fim sinceri! Acţiunile de CSR la noi, pană acum, s-au rezumat la simple donaţii sau acte caritabile, care sunt necesare, care ajută o anumită categorie defavorizată, copii, bătrani etc., dar nu suntem pregătiţi pentru adevărata transparenţă, nu sunt companiile pregătite să răspundă întrebărilor presante şi urgente ale publicului. în consecinţă, era nevoie de un astfel de eveniment, în care să vedem exemple din alte ţări europene, cum se comportă acolo companiile în contextul unei societăţi civile mult mai active, care urmăreşte cu mult mai multă atenţie activitatea companiilor. De exemplu, societatea civilă din Marea Britanie sau din Franţa vrea să ştie de unde provine ciocolata pe care o mănancă. Dacă provine din ţări în curs de dezvoltare, în care se foloseşte munca sclavilor, e o problemă pentru francezi sau pentru germani", a mai spus coorodonatorul European CSR Lessons. În opinia sa, motivele pentru care s-a intrat în perioada de criză sunt "lipsa de transparenţă, lăcomia companiilor", adică exact opusul lucrurilor ce încearcă să fie promovate ca bună practică la Bucureşti.

Pe cît de mic se face leul în faţa euro pe atît de mari ajung facturile

Cursul de referinţă anunţat de Banca Naţională a Romaniei (BNR) a atins al treilea maxim istoric consecutiv, de 4,4411 lei/euro, în urcare cu 0,38 bani faţă de luni, iar dealerii spun că deprecierea a fost temperată de intervenţia indirectă în piaţă a băncii centrale, prin vanzări de valută. Precedentul record a fost atins luni, la 4,4373 lei/euro. Astfel, leul a scăzut cu 2,8% în raport cu euro faţă de finele anului trecut, cand BNR a fost publicat un nivel de 4,3197 lei/euro. Referinţa pentru dolar a urcat marţi cu 0,97 bani, la 3,4576 lei/dolar, ajungand la un nou nivel maxim începand cu 1 iulie 2010. La data menţionată, referinţa s-a situat la 3,5420 lei/dolar. Pentru francul elveţian, cotaţia a crescut la 3,6971 lei/franc, nivel care reprezintă un nou maxim începand cu 5 septembrie 2011. La începutul lunii septembrie, francul a fost cotat la 3,8133 lei. Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc. La deschidere, euro a fost cotat la 4,4480 lei, peste nivelul de luni seară, cand operaţiunile s-au încheiat la 4,4425 - 4,4435 lei/euro. Ulterior, cotaţiile au început să scadă spre 4,44 lei/euro, iar nivelul minim a fost de 4,4385 lei/euro. Pană la ora 13:00, cotaţiile au oscilat uşor peste 4,44 lei/euro. Pieţele financiare au fost sub presiune de la începutul săptămanii trecute, după ce cele două partide principale care susţin acordul Greciei cu instituţiile financiare internaţionale nu au reuşit să obţină împreună majoritatea, punand sub semnul întrebării capacitatea ţării de a respecta condiţiile convenite cu creditorii externi, de a evita falimentul şi de a rămane în zona euro. În sesiunea de marţi, pieţele şi-au revenit, propulsate de avansul economic peste aşteptări anunţat de Germania pentru primul trimestru, însă temerile privind criza din zona euro a limitat creşterile. Valutele din regiune sunt pe apreciere comparativ cu finalul anului trecut, însă evoluţia vine după ce în 2011 pierderile au fost mult superioare leului. Potrivit cursurilor de referinţă anunţate luni de BCE, forintul este în creştere cu 7,2% de la începutul anului, după ce în 2011 a pierdut 13,1%, iar zlotul a urcat cu 3,5%, după ce anul trecut s-a depreciat cu 12,1%. Cursul monedei naţionale a urcat cu doar 1,4% în 2011, la cursurile de referinţă publicate de BCE.

DTZ: Investitorii imobiliari ocolesc Romania

Investitorii imobiliari au devenit mai circumspecţi faţă de planurile de achiziţii din Romania ca urmare a celor mai recente evoluţii din politica locală, potrivit reprezentanţilor DTZ Echinox, care într-un scenariu optimist estimează un volum al tranzacţiilor de 400-450 milioane euro în acest an. "În lumina tulburărilor recente de pe scena politică, sesizăm o creştere a circumspecţiei marilor investitori faţă de planurile de achiziţii din Romania. Am observat o încetinire a discuţiilor în curs, ca rezultat al dorinţei investitorilor de a obţine confirmarea că alegerile de anul acesta vor aduce stabilitate şi potenţial de creştere economică", a declarat, într-un comunicat, Cristian Ustinescu, investments director la DTZ Echinox. În acest context, compania anticipează o creştere moderată a volumului tranzacţiilor pentru 2012, care într-un scenariu optimist ar putea atinge 400-450 milioane de euro. "Estimarea noastră se bazează pe prezumţia că băncile vor scoate pe piaţă garanţiile imobiliare ale creditelor neperformante, în efortul de a se recapitaliza. Volumul creditelor neperformante a continuat să crească în 2011", se spune în comunicat. Potrivit DTZ, în primele trei luni ale anului valoarea tranzacţiilor cu active imobiliare a ajuns la 99 milioane de euro, în creştere cu 189% faţă de ultimul trimestru din 2011, dar cu 50% sub intervalul corespunzător al anului trecut. în 2011, volumul total al investiţiilor a atins 348 milioane de euro, în creştere cu 15% faţă de anul precedent.

Obama critică dur Wall Street

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, consideră că pierderea de cel puţin 2 miliarde de dolari anunţată de JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană, în urma unor greşeli în strategia de tranzacţii cu derivate financiare, ilustrează necesitatea reformei pe Wall Street, transmite Reuters. Criza de la JPMorgan a fost comentată luni seara de liderul de la Washington pentru postul de televiziune ABC, într-un material care va fi difuzat marţi. "JPMorgan este una dintre cele mai bine administrate bănci. Jamie Dimon, directorul general, este unul dintre cei mai deştepţi bancheri pe care îi avem, şi cu toate astea au pierdut, la o primă numărătoare, 2 miliarde de dolari. Nu cunoaştem toate detaliile. Va fi o anchetă. Acesta este motivul pentru care am adoptat reforma Wall Street", a spus preşedintele SUA. Obama a avertizat că o eroare similară la o bancă mai puţin stabilă ar fi putut impune intervenţia guvernului. "Ideea era că, chiar dacă eşti deştept, poţi face greşeli şi, din moment ce aceste bănci sunt asigurate, sprijinite de contribuabili, nu vrem să-ţi asumi riscuri care ar putea conduce la o nouă situaţie de bailout, deoarece am trecut deja prin asta şi nu ne-a plăcut. Este una dintre cele mai bine adminsitrate bănci. Dacă ar fi vorba de o bancă mai puţin puternică, mai puţin profitabilă, care face aceleaşi pariuri, noi, guvernul, am fi fost poate nevoiţi să intervenim, şi de aceea este atat de importantă reforma Wall Street", a declarat Barack Obama, aflat în campanie pentru alegerile prezidenţiale din această toamnă.

Facebook vrea mai mulţi bani de pe bursă

Facebook a crescut intervalul de preţ pentru acţiunile disponibile în cadrul ofertei publice iniţiale programată pentru joi, compania stabilind astfel o ţintă de finanţare de pană la 12,8 miliarde dolari, la o valoare de piaţă de peste 100 miliarde de dolari.Compania a ridicat marţi intervalul de preţ de la 28-35 dolari la 34-38 dolari în cadrul ofertei publice iniţiale, transmite Bloomberg. Astfel, ţinta de finanţare a fost majorată de la 9,4-11,8 miliarde dolari la 11,4-12,8 miliarde dolari, în timp ce valoarea de piaţă estimată pentru companie ar putea urca, la listarea pe piaţa Nasdaq, spre 104 miliarde dolari. La peste 100 miliarde de dolari, capitalizarea Facebook ar depăşi nume consacrate din industria internetului, precum Amazon.com, şi ar fi mai mare decat valoarea de piaţă cumulată a giganţilor Hewlett-Packard şi Dell, potrivit Reuters. La 12,8 miliarde de dolari, oferta publică iniţială a Facebook ar eclipsa debutul Google pe bursă în 2004, cand compania a atras puţin sub 2 miliarde de dolari. Facebook a început săptămana trecută roadshow-ul, proces prin care companiile prezintă investitorilor interesaţi informaţii relevante pentru oferta publică.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.