Mozaic economic: Avem avantajul cotei unice, dar pierdem la CAS
Romania rămane atractivă în ceea ce priveşte costurile cu salariile pentru angajatorii din vestul Europei, datorită ratei unice de impozit de 16%, dar pierde teren la capitolul contribuţii sociale, mult mai ridicate faţă de cele din alte ţări din regiune, potrivit unui studiu realizat de Deloitte. "În contextul nivelului ridicat al contribuţiilor sociale, Romania rămane atractivă mai mult pentru angajarea forţei de muncă cu venituri mari, de peste 50.000 euro pe an, datorită plafonului aplicabil pentru contribuţia la pensie. Pentru cei cu venituri mici sau medii nu putem spune acelaşi lucru în schimb, povara contribuţiilor sociale resimţindu-se semnificativ în buzunarul angajatorilor", a declarat într-un comunicat Raluca Bontaş, Senior Manager Deloitte Tax. Romania rămane o ţară avantajoasă pentru expaţi, atat din perspectiva impozitării cat şi al costului cu traiul zilnic. Începand din acest an, impozitarea poate deveni avantajoasă pentru străini nu numai în ceea ce priveşte veniturile salariale, cat şi în privinţa veniturilor din alte surse, în condiţiile în care, prin recentele modificări aduse legislaţiei fiscale, străinii pot declara veniturile globale începand cu cel de-al doilea an de rezidenţă fiscală. Anterior, acest lucru era posibil doar după al treilea an de şedere în Romania. "În cazul cetăţenilor străini care se stabilesc în Romania, chiar şi pentru o perioadă limitată de timp, dreptul de impozitare asupra veniturilor acestora poate reveni Romaniei în anumite condiţii. Acest lucru înseamnă pe de o parte faptul că străinii vor beneficia de un impozit de 16%, de multe ori mult mai avantajos faţă de alte ţări unde veniturile se impozitează progresiv (rata de impozit putand ajunge chiar şi la 50%) şi pe de cealaltă parte statul roman ar putea încasa mai mulţi bani la buget. Un pas următor necesar pentru o bună administrare şi colectare a acestor venituri va presupune debirocratizarea procesului de declarare a acestora pentru a asigura un grad de conformare voluntară cat mai ridicat", a mai spus Bontaş. Deloitte a publicat recent a doua ediţie a studiului anual European Salary Survey, care analizează costul salarial în 11 ţări din Uniunea Europeană. Studiul prezintă regimul fiscal aplicabil veniturilor salariale şi realizează în acelaşi timp un clasament al eficienţei fiscale în contextul economic actual. Raportul a fost realizat de către biroul Deloitte din Bruxelles, incluzand ţări din Europa Occidentală (Belgia, Germania, Franţa, Olanda, Irlanda, Marea Britanie), sudul şi nordul continentului (Italia, Spania, Suedia), precum şi două state din Europa Centrală (Cehia şi Polonia). Studiul se bazează pe o analiză comparativă a trei componente - salariul net, costurile angajatorului şi raportul dintre caştigul net şi costul salarial, plecand de la acelaşi salariu brut plătit unui angajat. Calculele sunt realizate pe mai multe scenarii - angajat necăsătorit, căsătorit cu familie de doi copii etc. Belgia se plasează pe primul loc la capitolul "cele mai mari costuri salariale ale angajatorului" la categoria blue collars (angajaţi cu studii medii), urmată de Franţa. Totodată, Belgia se află pe primul loc la categoria "cel mai mare salariu net" dintre ţările din Europa de Vest. În cazul angajaţilor white collars, situaţia este diferită - pe măsură ce salariul brut creşte, gradul de impozitare creşte, Belgia plasandu-se pe ultimul loc în clasament în ceea ce priveşte nivelul salariului net.
26% din stocul de birouri este neocupat
Suprafaţa neocupată de spaţii de birouri din Bucureşti depăşeşte 800.000 metri pătraţi, dintr-un stoc de aproape 3 milioane mp, majoritatea în clădiri de birouri (peste 700.000 mp), în timp ce proprietarii vilelor trebuie să găsească chiriaşi pentru circa 100.000 mp, potrivit Esop. Ca număr, în Bucureşti sunt de peste două ori mai multe vile scoase la închiriere decat clădiri de birouri, construite special cu această destinaţie. în total, pe piaţă există 1.546 vile şi 689 de clădiri de birouri tip BC (building center), de clasă A, B sau C, conform datelor din baza de date a companiei de consultanţă imobiliară. Din punct de vedere al suprafeţei totale însă, cea mai mare parte din stocul de spaţii de birouri se află în centre de afaceri (peste 2,3 milioane mp), în timp ce în vile se află pană în 650.000 mp. Din totalul clădirilor de birouri doar 274 sunt integral ocupate, astfel că stocul total de spaţii libere în prezent se ridică, potrivit Esop, la 711.240 mp, adică la 30% din total. În cazul vilelor, 1.235 unităţi sunt integral închiriate şi 311 au spaţii disponibile la închiriere, ceea ce înseamnă 100.812 mp, respectiv 15,5% din total. Pe primul loc în topul zonelor din Bucureşti cu cele mai multe vile de închiriat se află Centru-Nord, cu un număr total de 539 vile de închiriat, dar şi ca stoc disponibil de (o suprafaţă totală de 31.929 mp). Din perimetrul Centru-Nord fac parte zonele Victoriei, Arcul de Triumf, Kiseleff, Aviatorilor, Charles de Gaulle, Nordului, ştefan cel Mare, Domenii, Floreasca, Herastrău, Caşin, Dorobanţi şi Primăverii. Din cele 539 vile, 82 mai au spaţii libere, restul fiind ocupate integral. în această zonă chiriile se încadrează în intervalul 13,5-14,5 euro/mp/lună. Pe locul doi se află perimetrul Ultracentral (Unirii, Universităţii, Dacia, Romană, Rosetti, Eminescu şi Batiştei), cu un număr total de 233 vile de închiriat, din care 35 mai au spaţii libere în acest moment. Chiriile vilelor din zonă variază între 14-15 euro/mp. Pe locul trei ca mărime a ofertei de vile de închiriat se situează Centru-Est, cu un total de 247 vile, din care 47 au spaţii libere, restul fiind ocupate integral. Vilele de birouri din Est sunt concentrate în zonele Moşilor, Ferdinand, Mantuleasa, Calea Călăraşilor, Iancului, Mihai Bravu, Vitan şi Foişorul de Foc şi au chirii de 9,5-10 euro/mp.
Georgescu: TVA simplificată pentru firmele mici
Guvernul vizează introducerea TVA simplificate pentru firmele mici, iar o eventuală reducere a taxei la alimente va fi decisă după alegeri, a declarat ieri Florin Georgescu, desemnat în funcţiile de ministru al Finanţelor Publice şi vicepremier în guvernul Ponta. "Optăm şi pentru un tip de TVA simplificată în materie de raportare, urmărire şi plată, care s-a negociat cu organismele internaţionale pentru întreprinderile mici, cu o cifră de afaceri sub o anumită limită", a spus Georgescu, audiat de comisiile parlamentare reunite. El a precizat că respectivele firme, cu rulaje de cateva zeci de mii de euro, ar putea fi declarate entităţi neplătitoare de TVA, pentru a se putea "mişca mai liber". Georgescu a mai arătat, răspunzand unei întrebări, că în măsura în care va fi posibil, după o analiză a efectelor financiare, economice şi sociale aferente, guvernul rezultat în urma alegerilor din toamnă ar putea decide reducerea TVA la alimente. Premierul desemnat Victor Ponta a declarat, vineri, că măsura reducerii TVA la produsele agricole este necesară şi că aceasta se va regăsi "cel tarziu" în proiectul bugetului de stat pe anul 2013. Tot vineri ministrul demis al Agriculturii, Stelian Fuia, spunea că o eventuală reducere a TVA la alimente poate avea ca efect diminuarea evaziunii, dar nu va duce la scăderea preţului la raft, şi că "informaţii neoficiale" arată că Florin Georgescu nu este de acord cu o astfel de măsură. Ministrul desemnat al Agriculturii, Daniel Constantin, susţine că o reducere a TVA în domeniul panificaţiei, unde "evaziunea fiscală este de 60%", se pot "scoate la suprafaţă sute de milioane de euro" bani necesari îmbunătăţirii sectorului agricol şi altor investiţii.
Unul din zece directori de la Poştă îşi va pierde postul
Privatizarea Poştei Romane se va încheia la finele acestui an, prin atragerea unui investitor, proces care va fi însoţit de restructurarea profundă a activităţii, pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare, a declarat ministrul desemnat pentru Comunicaţii, Dan Nica. "Situaţia financiară a Poştei este una foarte preocupantă. Din informaţiile pe care le am, operatorul poştal are circa 100 de directori. Prin restructurare vor mai rămane cel mult zece. De asemenea, aproximativ 300 de angajaţi TESA al Poştei Romane ar trebui să plece, pentru că personalul este excedentar", a spus Nica. El a adăugat că prin restructurarea companiei, care va începe la finele lunii mai, se urmăreşte îmbunătăţirea situaţiei financiare a Poştei, care în ultimii ani a înregistrat pierderi şi a acumulat datorii către diverse bugete ale statului. "Fără restructurare şi management privat, niciun investitor străin nu va fi interesat de intrarea în acţionariatul Poştei", a spus ministrul desemnat pentru Comunicaţii. El a adăugat că este "inadmisibil" ca ministere şi alte instituţii ale statului să încheie contracte pentru a beneficia de servicii poştale asupra cărora Poşta Romană are drept exclusiv pană la 31 decembrie 2012. Nica a primit, ieri, votul comisiilor reunite din Parlament pentru funcţia de ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, cu 21 de voturi "pentru" şi unul "împotrivă". Prezent la audieri, Matei Radu Brătianu, deputat PSD, a afirmat că, pe langă datoriile acumulate şi pierderile înregistrate în ultimii ani, Poşta Romană a pierdut şi procesul prin care a contestat amenda aplicată de Consiliul Concurenţei. În decembrie 2010, Consiliul Concurenţei a anunţat că a amendat Poşta Romană cu 103,3 milioane lei (24,06 milioane euro), reprezentand 7,2% din cifra de afaceri realizată în 2009, pentru abuz de poziţie dominantă. "Apărătorul companiei, firma de avocatură a lui Valeriu Stoica, nu s-a prezentat la proces pentru că nu a primit citaţia. Este incalificabil ce s-a întamplat", a spus Brătianu.
Caştigul salarial mediu a crescut cu 4,8%, la 1.543 lei
Caştigul salarial mediu net a crescut în luna martie cu 4,8% (71 lei), la 1.543 lei, cele mai mari valori fiind înregistrate în industria tutunului, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, potrivit datelor anunţate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, în fabricarea produselor din tutun caştigul mediu a fost de 5.075 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 838 lei. "În luna martie 2012, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul caştigului salarial mediu net a fost mai mare decat în luna februarie 2012 ca urmare a acordării de premii ocazionale, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), de realizările de producţie ori încasările mai mari (funcţie de contracte)", se arată într-un comunicat al INS. Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (cu 38%), în fabricarea altor produse din minerale nemetalice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii, cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale (între 15% şi 19%), în fabricarea băuturilor, fabricarea produselor din tutun, fabricarea altor mijloace de transport, transporturi pe apă, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, telecomunicaţii (între 10% şi 14%) şi în captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea hartiei şi a produselor din hartie (între 7% şi 10%).
ArcelorMittal Galaţi ar putea închide Uzina de Piese de Schimb
ArcelorMittal Galaţi ar putea renunţa la producţia de piese mecanice noi, una dintre principalele activităţi ale Uzinei de Piese de Schimb şi Reparaţii Siderurgice (UPSRS), situaţie care pune în pericol 400 de locuri de muncă de pe platforma siderurgică din Galaţi. "Analizam în prezent posibilitatea de a opri producţia de piese de schimb mecanice noi, una dintre activităţile Departamentului de Mentananţă şi Piese de Schimb şi de a trece la cumpărarea de piese de la furnizori externi", a declarat purtătorul de cuvant al companiei, Dorian Dumitrescu. Declaraţia acestuia a fost completată de către Bruno Ribo, directorul general al combinatului siderurgic, care a precizat că a fost deja externalizată producţia a 80% dintre piesele mecanice noi, iar acum se studiază paşii următori. Dintre cei aproximativ 700 de angajaţi ai ArcelorMittal Galaţi care lucrează la UPSRS, 400 activează în sectorul de producere a pieselor mecanice. Pentru aceştia ar putea exista posibilitatea redistribuirii în alte subunităţi sau ar putea fi deschisă o nouă schemă de plecări voluntare. În trecut, cand în interiorul combinatului au fost luate astfel de decizii, administraţia a decis deschiderea schemelor de plecări voluntare, oferind pachete financiare pentru salariaţi în schimbul cărora aceştia au renunţat la locurile de muncă. Sindicaliştii dezaprobă astfel de măsuri, spunand că ArcelorMittal urmăreşte restrangerea activităţii la Galaţi.
Citi: Riscul ca Grecia să iasă din zona euro se apropie de 75%
Riscul ca Grecia să părăsească zona euro a urcat de la 50% înainte de alegeri la 50-75% după şi este în creştere rapidă, avertizează economiştii Citi, care numesc evenimentul "Grexit" (Greece exit - ieşirea Greciei), potrivit CNBC. Probabilitatea unei dezmembrări de amploare a zonei euro rămane, însă, foarte redusă, notează Citi. Alegerile din Grecia nu au furnizat o forţă politică cu majoritate în parlament, care să poată forma guvern, dar au înregistrat ascensiunea puternică a partidelor radicale, de dreapta şi stanga, care au înfuriat votanţii cu modul în care au administrat criza datoriilor suverane. Întrucat formarea unui guvern de uniune naţională sau de coaliţie are puţine şanse, pare tot mai probabil că grecii vor trebui să voteze din nou, situaţie în care ţara ar putea încălca termenii din acordul cu FMI şi UE prin neadoptarea unor reduceri de cheltuieli promise. "Fără un guvern funcţional, pare puţin probabil că Grecia va reuşi să prezinte Troicii (FMI, UE şi BCE) pană la sfarşitullunii iunie planuri pentru economii bugetare însumand 7% din PIB", a scris într-un raport economistul Citi, Guillaume Menuet. Chiar şi cu sprijinul preşedintelui desemnat în alegerile de duminică în Franţa, Francois Hollande, este puţin probabil ca Grecia să obţină concesii în privinţa actualului acord de ajutor, a spus Menuet.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
observator, acum 4371 zile, 19 ore, 8 minute, 21 secunde 
