Mozaic economic: Fuia: O mare parte din laptele vîndut nu este natural
O mare parte din laptele vîndut în magazine nu este natural, fiind produs din lapte praf, iar vina aparţine "probabil autorităţilor", a declarat ieri ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, la inaugurarea sediului Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Naturale -IBA Bucureşti. "Foarte mult din laptele pe care îl cumpărăm din magazin de fapt este făcut din lapte praf, deci nu este lapte natural", a spus Fuia. El a spus că de vină pentru această situaţie sînt autorităţile şi legislaţia. "Cine poartă vina? Vina o poartă probabil autorităţile, care la ora actuală ar trebui să contureze acest proces. Poate există şi un vid legislativ pe această temă", a afirmat ministrul. El a amintit şi despre anumite dezbateri din ultima vreme din presă care au avut ca temă brînza contrafăcută. Ministrul a mai spus că viitorul registru al industriilor alimentare, pentru a cărui înfiinţare există un proiect de lege, îi va ajuta pe cumpărători să ştie "ce pun pe masă" în fiecare zi.
Taxa pentru utilajele agricole va fi eliminată
Taxa pentru utilajele agricole înregistrate va fi eliminată, prin modificările care vor fi aduse Codului Fiscal, discutate în Parlament, a spus Fuia. "Va fi o discuţie în Parlament pe Codul Fiscal şi va fi o modificare pentru a lămuri această problemă cu impozitarea utilajelor agricole înregistrate. Vom scoate această taxă pentru utilajele care sînt înregistrate la primărie cu plăcuţe galbene", a spus Fuia. El a adăugat că nu este normal ca fermierul să plătească impozit pentru o combină ca pentru un BMW X5 sau limuzinele care circulă pe drumurile publice. La jumătatea lunii martie Fuia a anunţat că Ministerul Agriculturii nu este de acord ca utilajele agricole să fie impozitate ca vehicule de transport şi că discută în acest sens cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor. Peste 300 de agricultori au protestat la acea dată la Nădlac faţă de majorarea taxelor pentru utilajele agricole, organizînd şi un marş cu aproape 70 de tractoare pe străzile oraşului. Ei au susţinut că încadrarea utilajelor agricole în categoria vehiculelor de transport de mare tonaj - faţă de categoria vehiculelor lente, pînă anul trecut - face ca taxele plătite la primării să crească, în acest an, de peste zece ori.
Executivul caută soluţii în scandalul taxării pensiilor
Guvernul analizează situaţia legală şi financiară pentru rezolvarea problemei create în urma deciziei CC privind plata CAS numai pe sume din pensii de peste 740 lei, iar datele arată că ar trebui 650 milioane lei la returnarea doar a contribuţiilor achitate în acest an,coaliţia avînd opinii diferite. Purtătorul de cuvînt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat, ieri, că Guvernul analizează situaţia creată în urma deciziei Curţii Constituţionale (CC). "Guvernul analizează situaţia legală şi financiară apărută în urma deciziei Curţii", a spus Suciu, fără alte detalii. Surse politice au declarat în acelaşi timp agenţiei MEDIAFAX că datele analizate la nivelul Guvernului relevă că numai pentru returnarea contribuţiilor de asigurări sociale reţinute pensionarilor în acest an şi identificate drept neconstituţionale ar fi necesar un efort bugetar de aproximativ 650 milioane lei, motiv pentru care în interiorul coaliţiei sînt opinii divergente. "Unii membrii ai coaliţiei insistă pentru returnarea contribuţiilor reţinute pensionarilor sub acest plafon de 740 lei, chiar şi eşalonat, iar alţii amintesc că legea nu acţionează retroactiv şi solicită ca, dacă sînt identificate fonduri disponibile, banii să fie folosiţi pentru recuperarea salarială în sectorul bugetar şi nu pentru pensii", au arătat sursele. Potrivit OUG 107/ 2010, persoanelor care beneficiază de pensii de peste 740 de lei li se reţine, de la 1 ianuarie 2011, 5,5% contribuţii de sănătate. În mai multe judeţe, după intrarea în vigoare a acestei ordonanţe mii de pensionari cu pensii mai mari de 740 de lei au depus plîngeri prealabile la casele judeţene de pensii, în care solicitau restituirea contribuţiei de sănătate de 5,5%, iar instituţiile le-au respins pe considerentul că o astfel de cerere nu poate modifica o ordonanţă de urgenţă. În 13 martie, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 259 alin.(2) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care au format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Kiss Andrei în dosarul 204/33/2011 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, sînt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei. Potrivit Casei Naţionale de Pensii Publice, noua modalitate de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate se va aplica în mod automat pentru toţi pensionarii care au pensii mai mici de 740 de lei, nefiind necesară depunerea unor cereri.
Băncile elene se îndreaptă spre naţionalizare
Pierderile masive ale băncilor din Grecia, în urma recesiunii şi a implicării în restructurarea datoriei statului, sugerează că cele mai mari patru instituţii de credit ale ţării, sau cel puţin trei dintre acestea, se vor confrunta probabil cu naţionalizarea, scrie cotidianul Kathimerini. Principalele partide politice, creditorii internaţionali şi marii bancheri vor o recapitalizare a sectorului bancar cu fonduri de stat şi private pentru a minimaliza influenţa statului în funcţionarea acestora. "Totuşi, pierderile masive, înregistrate anul trecut ca urmare a implicării sectorului privat (în restructurarea datoriei statului, n.r.), şi impactul recesiunii, evident în deteriorarea trendurilor privind calitatea activelor, sugerează că toate cele patru mari bănci din Grecia, sau cel puţin trei dintre acestea, se vor confrunta probabil cu naţionalizarea în următoarele luni şi trimestre", potrivit unei analize a publicaţiei elene. Cele mai mari patru instituţii de credit din Grecia, National Bank of Greece, Alpha Bank, EFG Eurobank şi Piraeus Bank, au raportat rezultate extrem de slabe pentru anul trecut, cu pierderi totale de peste 28 miliarde de euro. Cea mai mare parte a pierderilor, 23 de miliarde de euro, au rezultat din participarea băncilor la programul de ştergere a 100 de miliarde de euro din datoria statului elen către creditorii privaţi. Lovitura a fost suficient de puternică pentru a lăsa cele mai multe bănci cu capital propriu negativ. Potrivit bancherilor, instituţiilor de credit cu nivel negativ al capitalului nu le-ar fi fost permis să opereze dacă Fondul Elen de Stabilitate Financiară nu ar fi oferit asigurări că va furniza pînă la 18 de miliarde de euro în total pentru viitoarele majorări de capital. Băncile considerate viabile de către Banca Greciei vor trebui să se recapitalizeze pînă la începutul toamnei, cu un nivel minim al ratei de adecvare a capitalului de 9%. Al doilea pachet de sprijin financiar pentru Grecia prevede 50 de miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor şi stabilizarea sistemului financiar. Fondul elen pentru bănci avea lichidităţi de 1,5 miliarde de euro şi a primit recent 25 de miliarde de euro de la fondul de urgenţă al zonei euro. A doua tranşă, de 23,5 miliarde de euro, va fi transferată în iunie. Toţi liderii politici şi participanţii din piaţa financiară sînt de acord că este imperativă consolidarea sectorului bancar, pentru asigurarea creditării sectorului privat şi stabilizarea economiei, astfel că este oarecum ironic că autorităţile nu au finalizat planul pentru recapitalizarea sectorului bancar pînă la 20 aprilie, termenul pînă la care băncile au fost nevoite să raporteze rezultate financiare. Surprinzător, Ministerul de Finanţe a extins termenul din nou, pînă la sfîrşitul lunii mai, de data aceasta doar pentru cele două bănci de stat, ATEbank şi Hellenic Postbank, care par a se îndrepta spre restructurare.
Votanţii sînt căutaţi cu lumînarea:
Guvernul promite din nou că va electrifica toate satele
Guvernul promite din nou că va electrifica toate gospodăriile şi satele din ţară, dar extinde pînă în 2016 perioada de derulare a programului şi ridică valoarea investiţiei la 990 milioane de lei (226,5 milioane de euro). "Din analiza costurilor rezultă că fondurile necesare finalizării procesului de electrificare la nivelul întregii ţări au valoarea de circa 990 milioane de lei. Costul unitar necesar pentru racordarea la reţeaua de distribuţie a unei locuinţe izolate este de circa 11.000 lei", se arată într-un proiect de hotărîre de guvern elaborat de Ministerul Economiei. Potrivit proiectului de act normativ, în Romania există 97.805 de gospodării neelectrificate, amplasate în 2.284 de localităţi. Din total, 2.822 de gospodării se află în 97 de localităţi complet neelectrificate. Programul va fi derulat Ministerul Economiei, prin Agenţia Romană de Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale şi va fi finanţat în proproţie de 90% de la bugetul de stat, şi 10% din bugetele locale ale autorităţilor publice beneficiare. Potrivit proiectului de act normativ, o soluţie de alimentare cu electricitate a localităţilor izolate este reprezentantă de grupurile electrogene, pentru instalarea cărora costurile nu depăşesc 1.200 de euro. Dezavantajul grupurilor electrogene este că energia pe care o generează costă de 5-7 ori mai mult decît cea livrată prin sistemul de distribuţie. "Utilizarea grupurilor electrogene poate fi o soluţie de etapă, urmînd ca ulterior să se realizeze racordarea la reţea. Dezavantajul poate fi diminuat dacă se promovează o iniţiativă legislativă prin care combustibilul utilizat se scuteşte de accize, cu precizările necesare privind proprietarul grupurilor (consiliul local) şi sursa de acoperire a diferenţei dintre preţul energiei produse de grup şi costul energiei plătit de abonaţii alimentaţi la reţeaua de distribuţie", se arată în proiect. Folosirea energiei regenerabile pentru alimentarea satelor izolate este o altă alternativă, dar aplicarea ei va fi luată în considerare "doar după cercetarea condiţiilor locale şi determinarea eficienţei economice". Toate guvernele care s-au succedat la putere din 2003 pînă în prezent au promis că vor electrifica toate satele şi localităţile care nu beneficiază încă de acest serviciu.
Lamborghini a prezentat primul SUV din ultimii 20 de ani
Lamborghini a prezetat, la Salonul Auto de la Beijing, primul concept SUV dezvoltat de companie în ultimii 20 de ani, denumit Urus, constructorul italian controlat de Volkswagen încercînd să-şi extindă gama de modele pentru a profita de creşterea de pe pieţele emergente, transmite Bloomberg. Compania estimează că, odată ajuns pe piaţă, modelul s-ar putea vinde în 3.000 de unităţi pe an. Directorul general al Lamborghini, Stephan Winkelmann, a declarat că decizia finală de producţie a modeului nu a fost încă luată. "Dacă vei intra pe un nou segment, trebuie să rămîi fidel valorilor fundamentale. Valorile noastre fundamentale sînt: fără compromisuri, extrem şi italian", a arătat el. Lamborghini se alătură astfel altor producători de automobile supercar, precum Bentley şi Maserati, care s-au extins recent pe segmentul SUV, inspiraţi de succesul reuşit de Porsche cu modelul Cayenne, lansat în 2002 şi devenit principalul motor de creştere al companiei. în prezent, Cayenne generează jumătate din vînzările Porsche, constructorul legendarei familii de maşini sport 911. Cereera pentru SUV-uri de lux pe piaţa chineză va creşte cu 49% pînă în 2015, la 265.200 automobile pe an, în timp ce la nivel global cererea va avansa cu numai 18%, potrivit IHS Automotive.
Apartamentele de la parter şi ultimul etaj, mai ieftine cu 10%
Preţurile apartamentelor vechi situate la ultimul etaj sau la parter sînt cu peste 10% mai mici decît cele ale locuinţelor scoase la vînzare în acelaşi bloc la un etaj intermediar, potrivit unei analize a portalului imobiliare.ro. Conform portalului imobiliar apartamentele vechi situate la ultimul etaj sînt scoase la vînzare la un preţ cu pînă la 11,5% mai mic decît apartamentele din acelaşi bloc situate la un etaj intermediar. Preţuri mai mici sînt practicate şi în cazul apartamentelor de la parter, cea mai mare diferenţă constatată în acest caz fiind de 10,6%. "Tendinţa se manifestă în toate oraşele mari din ţară, valorile sînt însă diferite. Studiul a luat în considerare un număr de 4.454 de anunţuri imobiliare valabile în luna aprilie şi care vizează vînzarea apartamentelor vechi cu două camere", se arată într-un comunicat al imobiliare.ro. Cea mai mare diferenţă de preţ este întîlnită la Constanţa, unde un apartament vechi cu două camere situat la ultimul etaj costă 42.870 euro, cu 11,5% mai puţin decît o locuinţă similară de la un etaj intermediar pentru care proprietarii solicită în medie puţin peste 48.400 de euro. La Timişoara, apartamentele care se află la ultimul etaj sînt cu 7,5% mai ieftine, preţul solicitat de proprietari în acest caz fiind de 873 euro/mp util, faţă de 944 euro/mp util în cazul locuinţelor din acelaşi bloc situate la un etaj intermediar. Şi în Capitală, în cazul blocurilor construite înainte de 1989, ultimul etaj este mai ieftin cu 6,9%. Diferenţa calculată pentru un apartament cu două camere din Bucureşti cu o suprafaţă utilă de 55 mp reprezintă aproximativ 4.300 euro.
Nestle va prelua Pfizer Nutrition pentru 11,9 miliarde dolari
Grupul elveţian Nestle va prelua divizia Nutrition a gigantului farmaceutic Pfizer pentru 11,9 miliarde de dolari în cash, consolidîndu-şi astfel poziţia de lider mondial pe piaţa produselor alimentare pentru nou-născuţi, transmite Bloomberg. Nestle anticipează că achiziţia va creşte profitul grupului din primul an financiar întreg după fuziune şi va întări prezenţa companiei pe pieţele emergente, care generează aproximativ 85% din vînzările Pfizer Nutrition. Totodată, Nestle estimează că divizia achiziţionată va genera în acest an vînzări de 2,4 miliarde de dolari şi va creşte marja de profit a grupului, datorită expunerii pe pieţele emergente. Grupul elveţian era considerat favorit la preluarea Pfizer Nutrition, în principal datorită resurselor financiare considerabile, şi va plăti tranzacţia în cash. Compania elveţiană încearcă să-şi revigoreze afacerile de pe piaţa chineză a alimentelor pentru bebeluşi, unde este în declin constant din 2005, cînd a fost nevoită să retragă două varietăţi de lapte praf după ce autorităţile au constatat că conţin prea mult iod. Piaţa mondială a alimentelor pentru nou-născuţi a generat anul trecut afaceri de 42,2 miliarde de dolari, din care 43% în regiunea Asia-Pacific, potrivit datelor Euromonitor International. Analiştii consideră că preţul plătit de Nestle este uşor prea ridicat, însă tranzacţia are valoare strategică deoarece va consolida poziţia grupului în Asia.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
