Grup Feroviar Roman, interesat de companiile feroviare elene
Grup Feroviar Roman şi-a exprimat interesul pentru preluarea operaţiunilor de transport de mărfuri din Grecia, în concurenţă cu grupul francez SNCF şi compania naţională feroviară din Rusia, au declarat pentru Reuters surse oficiale elene. Astfel, trei companii feroviare europene sînt interesate să cumpere integral sau parţial transporturile feroviare de stat din Grecia, în cadrul programului de privatizări asumat de guvernul de la Atena în schimbul pachetelor de asistenţă financiară externă de la Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), potrivit surselor citate. Rusia vrea să cumpere integral reţeaua de căi ferate din Grecia şi operatorul ei, Trainose, iar Grup Feroviar Roman (GFR), cel mai mare operator feroviar privat din Romania, şi-a exprimat interesul pentru operaţiunile de mărfuri, au afirmat doi înalţi oficiali eleni, potrivit Reuters. Un reprezentant al Căilor Ferate Ruse a declarat că societatea de stat a discutat preluarea integrală sau parţială a reţelei greceşti. Directorul general al companiei ruse, Vladimir Yakunin, a declarat pentru Reuters: "Menţinem legătura cu grecii. Nu s-au hotărît încă ce model (de privatizare - n.r.) vor urma, aşa că este prea devreme să discutăm despre participarea noastră". Compania feroviară franceză SNCF vrea să peria mai multe rute de pasageri şi de mărfuri şi a efectuat deja procesul de due diligence, potrivit unui oficial elen care a participat la discuţiile purtate la Atena şi Paris în 2010 şi la finele anului trecut, cînd negocierile au progresat pînă la nivelul Ministerului Transporturilor. Un purtător de cuvînt al SNCF a declarat pentru Reuters că grupul francez "nu este în cursă pentru preluarea Trainose, şi nici pentru achiziţia unei companii feroviare sau a unei rute de cale ferată în Grecia". Contactaţi de Retuers, reprezentanţii GFR nu au fost disponibili pentru comentarii. Unul dintre oficialii eleni a afirmat că s-a întîlnit de mai multe ori cu o delegaţie din partea GFR, cel mai recent în februarie. GFR este al doilea mare operator de transporturi feroviare de marfă din Romania, după compania de stat CFR Marfă, şi a înregistrat în 2010 o cifră de afaceri de 125 milioane euro. Grup Feroviar Roman face parte din grupul Grampet, deţinut de omul de afaceri Gruia Stoica. Compania romanească a fost descalificată în luna februarie dintr-o licitaţie pentru privatizarea singurei divizii profitabile a companiei naţionale de căi ferate din Bulgaria, BDZ, după introducerea, în condiţiile de calificare, a unei cifre de afaceri de minimum 500 milioane euro pe an în ultimii trei ani. De altfel, toţi investitorii strategici s-au retras din acea procedură de privatizare, inclusiv Deutsche Bahn (Germania) şi Schenker (Austria), din motive nespecificate, potrivit informaţiilor apărute la acea dată în presa bulgară. Grup Feroviar Roman are operaţiuni de transport în Romania, Ungaria, Bulgaria, Serbia şi Republica Moldova. Guvernul elen speră să obţină 200 milioane euro prin privatizarea Tarinose şi OSE - societatea care administrează infrastructura fizică de cale ferată din Grecia. Cele două companii au fost despărţite în 2008, iar statul elen a preluat doi ani mai tîrziu 10,7 miliarde euro din datoriile lor, din care 700 milioane euro aferente Trainose, faţă de active de 120 milioane euro. Potrivit calendarului stabilit de UE, procesul de licitaţie pentru Trainose ar trebui să înceapă în trimestrul al patrulea al acestui an, iar activele companiei vor fi transferate în acest scop la fondul elen pentru privatizare. Cu aproape 900 de angajaţi, Trainose operează pe toate cele 500 de rute de transport de marfă şi pasageri din Grecia, deservite de 2.500 de kilometri de cale ferată.
La mall-uri stăm bine
Romania ocupă locul 8 din 34 de ţări din Europa după suprafaţa de mall-uri cu livrare în 2012-2013
Romania ocupă locul 8 din 34 de ţări europene după suprafaţa de centre comerciale cu dată de finalizare în 2012-2013, cu un total de circa 400.000 metri pătraţi, în condiţiile în care în acest interval în Europa vor fi construite mall-uri de 10,9 milioane metri pătraţi, potrivit Cushman&Wakefield. Din cei 10,9 milioane de metri pătraţi de proiecte de centre comerciale care au ca programată ca dată de deschidere în intervalul 2012-2013, compania de consultanţă imobiliară estimează că pentru 6,4 milioane de metri pătraţi livrarea este anunţată pentru acest an, însă nu exclude unele amînări. Pe primul loc în Europa după suprafaţa de malluri cu finalizate în perioada analizată se află Rusia, piaţă care reprezintă 21% din total, cu 2,3 milioane de metri pătraţi de spaţii noi în următorii aproximativ doi ani. Turcia se află pe poziţia a doua, cu peste 1,3 milioane de metri pătraţi, din care 700.000 de metri pătraţi în Istanbul. Înaintea Romaniei se mai află Franţa, cu proiecte de circa un milion de metri pătraţi (40 de centre comerciale şi 50 de extinderi), Ucraina şi Italia, fiecare cu aproximativ 750.000 de metri pătraţi, Polonia cu 600.000 metri pătraţi şi Germania, cu aproape 500.000 de metri pătraţi. Cel mai mare proiect din Europa cu finalizare în această perioadă va fi construit în Rusia, la Krosnodar - Oz Mall - cu o suprafaţă închiriabilă de 169.000 de metri pătraţi (adică aproape cît totalizează suprafaţa celor mai mari mall-uri din Bucureşti, respectiv AFI Cotroceni şi Sun Plaza). De asemenea, în Istanbul va fi construit un centru comercial de 135.000 de metri pătraţi, iar la Zaragoza (Spania) unul de 123.500 de metri pătraţi. În Romania, cel mai mare proiect a cărui finalizare este anunţată pentru 2012-2013 este cel din complexul imobiliar Palas Iaşi, de 54.100 de metri pătraţi (inclusiv o stradă comercială). Alte proiecte semnficative din Romania mai sînt Ploieşti Shopping City, dezvoltat de fondul sud-african NEPI, cu o suprafaţă închiriabilă de 55.000 de metri pătraţi, AFI Palace Ploieşti (28.000 metri pătraţi), Coral Constanţa (40.000 metri pătraţi) sau Coresi Shopping Center Braşov (25.000 metri pătraţi). La acestea se mai adaugă o serie de proiecte de dimensiuni mai reduse, dar şi extinderi ale unor scheme existente. În ceea ce priveşte nivelul chiriilor, acestea se încadrează în Romania între 300 şi 650 de euro pe metru pătrat pe an, cea mai redusă valoare din 20 de ţări din Europa. Spre comparaţie, în Polonia chiria variază între 500 şi 950 de euro/mp/an, în Ungaria între 600 şi 1.080 de euro/mp/an, iar în Cehia între 800 şi 1.200 de euro/mp/an. În Romania stocul de centre comerciale este de peste 1,2 milioane de metri pătraţi, din care peste 420.000 de metri pătraţi în Bucureşti.
Cum sînt păcăliţi clienţii McDonald's de reclamele TV
Spotul TV referitor la cartofii prăjiţi McDonald’s are intenţia de a informa consumatorii despre calitatea şi originea produsului, compania precizînd că are unele dintre cele mai ridicate standarde de calitate din industrie. Prepararea corectă a produselor, dar şi respectarea practicilor de siguranţă alimentară sînt preocupări zilnice în toate restaurantele McDonald’s, spune compania într-un comunicat remis presei. "Pentru a pregăti cartofii prăjiţi, McDonald’s foloseşte cartofi proaspeţi, sută la sută naturali, selecţionaţi manual din soiurile de cea mai bună calitate: Russet Burbank şi Innovator. Pentru McDonald’s Romania, cartofii sînt cultivaţi în Austria şi provin de la una dintre cele mai importante companii producătoare de cartofi, Frisch & Frost Austria", explică sursa citată. Fiecare cartof trebuie să îndeplinească standardele de calitate ale McDonald’s în ceea ce priveşte: umiditatea şi conţinutul natural de zahăr, dimensiunea, forma, culoarea, precum şi alte caracteristici. Cele peste 120 de evaluări calitative pe care McDonald’s şi furnizorii săi le fac pentru a pregăti cartofii prăjiţi, pornind de la selecţionarea seminţelor de cartofi, pînă la plantarea, recoltarea, pregătirea şi verificarea produsului finit, demonstrează angajamentul companiei McDonald’s faţă de calitate. Cartofii prăjiţi de la McDonald’s sînt atent selecţionaţi şi prăjiţi în ulei vegetal (un amestec de ulei de rapiţă şi ulei de floarea soarelui), afirmă sursa citată. Joi, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) informa că spotul publicitar "Cartofii prăjiţi de la McDonald's aduc aminte de bunici" conţine două informaţii menite a induce în eroare consumatorii, autoritatea solicitînd CNA aplicarea măsurilor legale ce se impun în acest caz. În spotul cu pricina, se fac afirmaţii precum "cartofii prăjiţi de la McDonald's aduc aminte de bunici" şi se transmite consumatorilor informaţia conform căreia materia primă utilizată este "cartoful" ce provine de la piaţă, spuneau reprezentanţii ANPC. În urma unui control asupra originii şi calităţii cartofilor prăjiţi de la McDonald's, efectuat de comisarii ANPC în reţeaua de restaurante a companiei, a rezultat că produsul "cartofi prăjiţi" provine din tratarea termică a produsului "cartofi congelaţi", materie primă a cărui listă a ingredientelor conţine cartofi, ulei vegetal, dextroză, stabilizator: difosfat de sodiu, precizează sursele citate. În consecinţă, consideră ANPC, prin spotul publicitar se transmit două informaţii menite a induce în eroare consumatorii, respectiv că produsul "cartofi prăjiţi" ar proveni din cartofii proaspeţi achiziţionaţi de la piaţă, în condiţiile în care materia primă utilizată este "cartofi congelaţi" (care conţine şi alte adaosuri, inclusiv aditivi), şi aceea că "aduc aminte de bunici", ceea ce induce consumatorului ideea falsă de reîntoarcere la calitatea de odinioară, de produs fabricat după metode artizanale, produsul fiind, în realitate, industrial.
Noul Eldorado de la Certej
Eldorado Gold vrea să producă la Certej (judeţul Hunedoara), începînd din 2015, aproximativ 4 tone de aur pe an, reprezentînd 160 milioane de dolari americani la preţul mediu luat în calcul de grupul canadian pentru reevaluarea rezervelor sau 220 milioane dolari la cotaţia internaţională de vineri. Eldorado Gold, care a finalizat în luna februarie achiziţia companiei European Goldfields, înregistrată în Canada, anticipează că exploatarea minieră Certej va începe în anul 2015 şi va dura 12 ani, urmînd să producă în medie 4 tone de aur şi 20 tone de argint pe an, cu investiţii estimate la 330 milioane dolari. Compania va actualiza pînă la sfîrşitul lunii mai estimările privind resursele şi rezervele minerale ale zăcămîntului de la Certej, urmînd să reevalueze totodată proiectul luînd în calcul un preţ mediu al aurului de 1.250 dolari pe uncie (40,19 dolari pe gram), potrivit unui comunicat transmis de grup. La cotaţia actuală, de 1.680 de dolari pe uncie, cantitatea de aur extrasă anual de la Certej ar costa 218 milioane de dolari, iar la preţul mediu la care a vîndut Eldorado în 2011 ar valora 205 milioane de dolari. Anul trecut, preţul mediu de vînzare a aurului produs de Eldorado la nivel mondial a fost de 1.581 dolari pe uncie (50,8 dolari pe gram), în creştere cu 29% faţă de 2010. Aurul se tranzacţionează vineri pe piaţa spot la 1.680 dolari pe uncie (54 de dolari pe gram), în urcare cu 7% de la începutul acestui an. Eldorado Gold Corporation anticipează că producţia de la Certej va costa 400 dolari pe uncie (o uncie reprezintă 31,1 grame) şi va necesita un capital de dezvoltare de 270 milioane de dolari şi capital de susţinere de 60 milioane de dolari. Eldorado a cumpărat European Goldfields cu 2,4 miliarde de dolari, preluînd astfel şi 80% din acţiunile Deva Gold, care dezvoltă zăcămîntul aurifer de la Certej. Restul acţiunilor Deva Gold sînt deţinute de statul roman, prin Minvest Deva. Grupul canadian estimează că mina de la Certej va produce anual 130.000 uncii de (4,043 tone) de aur, respectiv 660.000 uncii (20,52 tone) de argint. Argintul extras anual ar valora aproximativ 21 milioane de dolari la cotaţiile actuale. Exploatarea va începe în trimestrul al doilea al anului 2015 şi va dura 12 ani. Exploatarea este amplasată pe teritoriul comunei Certeju de Sus, în intravilanul şi extravilanul localităţii Bocşa Mare, la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Deva. Suprafaţa totală a terenului pe care sînt amplasate obiectivele proiectului este de 300,6 hectare, la care se adaugă o zonă de protecţie perimetrală de 155,6 hectare.
65.000 de romani vor petrece Paştele la pensiune sau hotel
Aproximativ 65.000 de romani vor cheltui 6,1 milioane de euro pentru minivacanţa de Paşte în staţiunile din ţară, cele mai solicitate destinaţii fiind Bran-Moieciu, Bucovina şi Neamţ, potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR). Potrivit estimărilor FPTR, după trei ani de scăderi consecutive, în acest an se constată o creştere a interesului pentru serviciile turistice, astfel încît numărul romanilor care se vor afla de sărbătorile pascale într-un hotel sau o pensiune din Romania creşte cu aproximativ 10%. Din datele centralizate de FPTR rezultă că în acest an aproximativ 65.000 de romani vor merge într-o structură de primire turistică din ţară şi vor cheltui doar pe servicii turistice peste 6,1 milioane de euro. Astfel, preţul unui sejur achitat de un turist roman va fi, în medie, de 94 de euro. Pensiunile rurale sînt şi în acest an în topul preferinţelor romanilor şi atrag aproximativ 40.000 de turişti. Cele mai solicitate destinaţii rămîn zonele cu tradiţie, precum Bran-Moieciu, Bucovina, Neamţ, Vrancea, Sibiu şi, mai nou, Oltenia de sub munte, unde rezervările au depăşit 80% din capacitatea de cazare. Pe locul doi se află staţiunile montane, preferinţele îndreptîndu-se pe Valea Prahovei, unde gradul de ocupare a ajuns la 75%. De asemenea, s-a înregistrat o creştere a cererii şi pentru celelalte staţiuni montane, unde se înregistrează un grad de ocupare de 65%. Paştele va fi sărbătorit şi în hotelurile din marile oraşe, unde au fost pregătite 3.000 de locuri pentru turiştii care au ales să ia masa tradiţională la restaurant. În schimb, litoralul nu este o destinaţie solicitată pentru petrecerea sărbătorilor pascale. Cu toate că există peste 5.000 de locuri încălzite în hoteluri, cererea este mică şi au fost rezervate doar 500 de locuri. Mult mai căutate sînt staţiunile balneoclimaterice, unde aproximativ 9.000 de turişti au ales să meargă de Paşte. Alte 200 de locuri au fost rezervate în structurile de cazare din Delta Dunării.
Director de companie, plătit cu 35 milioane dolari
Directorul general al Exxon Mobil, Rex Tillerson, a primit pentru anul trecut o compensaţie financiară în valoare de 34,9 milioane de dolari, în urcare cu 20% faţă de nivelul aferent anului anterior, transmite Reuters. Compania a arătat, într-un comunicat, că nu consideră că are motive să-şi schimbe politica privind salariile şi pachetele de compensaţie financiară, măsură cerută de unii acţionari. Directorul general al Chevron Corp, John Watson, a primit pentru 2011 o compensaţie totală de 24,7 milioane de dolari, în urcare cu 52%. Pachetul de remuneraţie al lui Tillerson cuprinde bonusuri în acţiuni de 17,9 milioane de dolari şi un salariu de bază de 6,8 milioane de dolari. Watson a primit un salariu de 5,6 milioane de dolari, restul pachetului reprezentînd acţiuni, opţiuni de achiziţie viitoare de acţiuni şi bonusuri eşalonate. Consiliul director al Exxon, cea mai mare companie petrolieră din lume, îşi bazează deciziile privind compensaţia directorilor pe atingerea unor ţinte financiare pe termen lung.
Viteza de creştere a economiei Chinei s-a redus considerabil
Economia Chinei a crescut în primul trimestru cu 8,1% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, cel mai redus avans din ultimii trei ani, care se plasează sub estimările analiştilor şi va accenta temerile investitorilor privind frînarea principalului motor de creştere economică mondială. În ultimele trei luni ale anului trecut, Produsul Intern Brut (PIB) al Chinei a crescut cu 8,9% faţă de perioada similară a anului anterior. Media estimărilor economiştilor contactaţi de Reuters indica o creştere de 8,3% în primul trimestru din 2012. Datele anunţate vineri de Biroul Naţional de Statistică de la Beijing se aliniază aşteptărilor relativ conservatoare din ultima perioadă privind economia Chinei, care pare să se apropie de finalul unui ciclu de expansiune economică. Investitorii se aşteaptă ca încetinirea ritmului de creştere economică să continue în trimestrul al doilea, după cinci trimestre consecutive. Informaţiile prezentate vineri la Beijing arată totodată creşterea producţiei industriale în luna martie cu 11,9%, avansul vînzărilor retail cu 15,2%, şi majorarea investiţiilor în active fixe cu 20,9% în primul trimestru, unul dintre principalii catalizatori ai creşterii economice. Creşterea economică apropiată de 8% este considerată un prag care anunţă că China începe să aibă probleme în privinţa creării de suficiente noi locuri de muncă pentru a facilita intrările în cîmpul muncii, care numără deja 800 de milioane de persoane.
Fondatorii Google încearcă să menţină controlul asupra companiei
Google încearcă din nou să implementeze măsuri de conservare a controlului lui Larry Page şi Sergey Brin asupra companiei, propunînd acţionarilor crearea unei noi clase de acţiuni care ar permite emiterea de noi titluri fără ca fondatorii să rişte diluarea puterii de vot, transmite Bloomberg. Măsura avansată joi seara de compania care controlează cel mai mare motor de căutare pe internet şi cea mai mare afacere de publicitate online reprezintă un motiv de alarmă pentru organizaţiile care promovează echitabilitatea în guvernanţa corporatistă, care se tem că noua structură va îndepărta şi mai mult acţionarii Google de procesul decizional. Schimbarea structurii acţionariatului ar crea o nouă clasă de titluri, fără drepturi de vot ataşate. Page şi Brin nu şi-au ascuns intenţiile de a-şi conserva influenţa asupa companiei chiar şi după listarea acesteia la bursă, în 2004, iar fondatorii vor să-şi păstreze controlul în pofida expansiunii Google. Noua clasă de acţiuni, a treia în structura Google, ar permite fondatorilor să compenseze angajaţii sau să facă achiziţii prin schimburi de capital fără a-şi dilua propriile drepturi de vot. Acţionarii ar fi astfel îndepărtaţi de procesul decizional, consideră Charles Elson, director la Centrul de Guvernanţă Corporatistă John L. Weinberg al Universităţii Delaware.
