Economic

Apple, Intel, Coca-Cola, Visa şi Bank of America, pe bursa din Bucureşti

Ziarul de Vrancea
28 mar 2012 644 vizualizări
Tranzacţiile sînt intermediate de firma de brokeraj Tradeville

Investitorii de la BVB vor putea tranzacţiona acţiunile giganţilor IT Apple şi Intel, ale Coca-Cola, Visa şi Bank of America pe sistemul alternativ al BVB, titlurile urmînd să fie aduse pe ATS de firma de brokeraj Tradeville. "Ca urmare a modificărilor reglementărilor sistemului alternativ de tranzacţionare administrat de Bursa de Valori Bucureşti, SSIF Tradeville a iniţiat procedurile pentru admiterea la tranzacţionare a companiilor americane. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a aprobat recent modificarea Codului BVB, ceea ce permite introducerea la tranzacţionare pe sistemul alternativ de tranzacţionare ATS al Bursei de Valori Bucureşti, secţiunea internaţională, a acţiunilor emise de o companie dintr-un stat nemembru UE şi tranzacţionate pe o piaţă din acel stat", se arată într-un comunicat al casei de brokeraj. Tradeville va fi market maker pentru acţiunile celor cinci companii, astfel că investitorii vor avea totdeauna o contraparte în tranzacţiile pe care vor să le realizeze. Acţiunile celor cinci companii americane au fost înregistrate la finalul lunii ianuarie în sistemul de compensare - decontare al Depozitarului Central, alături de titlurile JPMorgan Chase & Co, Microsoft, Google, McDonald's şi Merck & Company. Ulterior, a fost modificat codul BVB astfel încît să poată fi tranzacţionate pe ATS şi acţiunile unor companii dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene. "Obiectivul Tradeville este de a oferi investitorilor romani acţiuni americane într-o formulă investiţională simplă cu care aceştia sînt deja familiarizaţi, la costuri scăzute. în plus, pentru a tranzacţiona astfel de acţiuni, un investitor nu trebuie să îşi mai deschidă alt cont, este suficient contul pentru tranzacţiile spot la BVB, deschis la orice intermediar autorizat", se mai arată în comunicatul Tradeville. Casa de brokeraj a început din 2011 să aducă pe ATS-ul BVB acţiuni ale unor companii străine, titluri pentru care este market maker. Tradeville este în prezent market maker pentru acţiunile emise de nouă companii europene, respectiv Adidas, Deutsche Telekom, E.On, Christian Dior, Danone, Heineken, L’Oreal, Bayer si SAP.

Cine va finanţa preluarea Cupru Min

Bayfront Capital Partners din Canada, acţionarul unic al firmei Roman Copper, va susţine preluarea acţiunilor deţinute de stat la Cupru Min Abrud şi plata datoriilor acestora cu participarea unor investitori din Canada, Europa şi SUA, potrivit MECMA. "Din documentele prezentate rezultă că Bayfront Capital Partnees va susţine Roman Copper în vederea finanţării achiziţiei de acţiuni la Cupru Min şi a datoriilor cu participarea investitorilor din Canada, Europa şi SUA", a comunicat Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). Ministerul nu a precizat la ce investitori se referă. Roman Copper a cîştigat luni licitaţia pentru preluarea Cupru Min Abrud la preţul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste preţul de pornire a licitaţiei, de 57,3 milioane euro. Cupru Min deţine exploatarea Roşia Poieni, unde sînt concentrate 60% din rezervele de cupru ale Romaniei. Cupru Min avea la finele anului 2010 datorii totale de 71,5 milioane de lei (16,5 milioane euro). Şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi privatizării în Industrie (OPSPI), Florin Vlădan, a declarat marţi că Roman Copper nu are nicio obligaţie de investiţii şi de continuare a activităţii la Cupru Min, dar, dacă va dori să extragă cupru, atunci va trebui să investească aproximativ 90 milioane de euro pentru a decoperta mari suprafeţe de teren. "Firma Roman Copper a fost înfiinţată în noiembrie 2011, special pentru a participa la pivatizarea Cupru Min. Nu ştim cine se află în spatele acestei firme, pentru că nu sîntem serviciu de informaţii, dar dacă era ceva suspect am fi fost informaţi. Nu vine nimeni sa îşi bată joc de banii săi", a adăugat Vlădan, după ce a fost întrebat de presă dacă OPSPI s-a interesat înainte de vînzarea Cupru Min în privinţa potenţialilor cumpărători. Roman Copper a fost înfiinţată special pentru a participa la privatizarea Cupru Min. Firma este controlată integral de Bayfront Capital Partners. Bayfront Capital Partners este o companie canadiană cu activităţi de investment banking, care oferă servicii de consultanţă pentru finanţare corporatistă, restructurare financiară şi în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor. Compania se concentrează pe servicii de consultanţă destinate companiilor private sau cu capitalizare mică, aflate în primele etape de dezvoltare, din sectoarele minier, energie, agricultură, tehnologie şi biotehnologie. În 2011, Bayfront s-a implicat în operaţiuni financiare precum plasamente private şi restructurări de datorii, pornind de la 650.000 de dolari şi pînă la 32 de milioane de dolari. În comunicatul MECMA se mai arată să Bayfront Capital Partners a efectuat tranzacţii legate de exploatări miniere în state precum Canada, SUA, Columbia, Peru, Mexic, Tanzania, Ghana, Italia, Australia, Marea Britanie, China, Kazahstan, Rusia şi Ucraina. În 2011, Bayfront s-a implicat în operaţiuni financiare precum plasamente private şi restructurări de datorii, pornind de la 650.000 de dolari şi pînă la 32 de milioane de dolari, potrivit datelor disponibile pe site-ul firmei.

Cele mai scumpe case din lume se vînd cu 58.300 dolari pe metru pătrat

Monaco, "cuibul" tradiţional al superbogaţilor, a rămas şi în 2011 cea mai scumpă piaţă pentru doritorii de proprietăţi de lux, la 58.300 dolari pe metru pătrat, urmat îndeaproape de exclusivistul Cap Ferrat (Franţa) - 51.800 dolari pe metru pătrat - şi cartierele selecte din Londra, 48.900 dolari. Londra este urmată în de Hong Kong (47.500 dolari pe metru pătrat pentru case, 28.300 dolari pentru apartamente), staţiunea franceză de schi Courchevel 1850 (44.000 dolari pe metru pătrat), St Moritz (42.600 de dolari) şi Gstaad (39.900 dolari) din Elveţia, respectiv Paris (27.200 dolari). Pe poziţia a 14-a în top se regăseşte Moscova, unde o proprietate sau o locuinţă de lux a costat în medie, în ultimul trimestru al anului trecut, 24.000 de dolari pe metrul pătrat. Insula Manhattan din New York figurează pe poziţia a 17-a, la 23.300 dolari pe metru pătrat, iar cei care doresc o locuinţă de lux în Sankt Petersburg trebuie să plătească 20.200 dolari pe metru pătrat. Proprietăţile de lux din Shanghai costă 19.600 dolari pe metru pătrat, mai scump decît la Roma (18.100 dolari) sau Viena (14.200 dolari). Amsterdamul (12.900 dolari pe metru pătrat) este mai scump decît Veneţia (11.700 dolari), iar Mumbai (11.400 dolari) surclasează preţurile din Milano (11.000 dolari) sau Madrid (10.100 dolari). Kievul oferă locuinţe de lux la 7.900 dolari pe metru pătrat, în timp ce pieţele rezidenţiale selecte din Bruxelles sau Barcelona figurează cu preţuri de 5.800 dolari pe metru pătrat, respectiv 5.300 dolari pe metru pătrat. Datele sînt extrase din studiul Wealth Report 2012 prezentat miercuri de Knight Frank şi Citi Private Bank. Preţurile pe metru pătrat reprezintă media înregistrată la nivelul pieţei imobiliare de lux din fiecare stat analizat în trimestrul al patrulea al anului trecut. Cel mai important oraş din lume este considerat Londra, care îşi va păstra acest statut şi peste zece ani, potrivit rezultatelor unui sondaj în rîndul persoanelor care dispun de averi mai mari de 100 milioane de dolari. Respondenţii au fost întrebaţi care este cel mai important oraş pentru fiecare dintre ei. Pe locul al doilea în acest clasament se situează New York, metropola americană urmînd de asemenea să se menţină pe această poziţie în 2022. Al treilea oraş ca importanţă pentru superbogaţii lumii este Hong Kong, urmat de Paris, Singapore, Miami, Geneva, Shanghai, Beijing, respectiv Berlin. Peste zece ani, topul ar fi condus tot de Londra şi New York, urmate de Beijing, Shanghai, Singapore, Hong Kong, Paris, Sao Paulo, Geneva şi Berlin. În funcţie de puterea politică, cel mai important oraş din lume este Washington DC, urmat de Londra, New York, Beijing, Paris, Berlin, Bruxelles şi Frankfurt, potrivit rezultatelor sondajului.

Micii investitori s-au bătut pe acţiunile Transelectrica

Oferta Transelectrica (TEL) a fost suprasubscrisă cu aproape 59%, în condiţiile în care solicitările investitorilor mari au depăşit cu 45,45% tranşa alocată, iar volumul de acţiuni cerut de micii investitori a fost de 2,8 ori mare decît titlurile scoase la vînzare. Astfel, statul va încasa 164,7 milioane lei (37,7 milioane euro) pentru pachetul de 15% din acţiunile Transelectrica scos la vînzare, în condiţiile în care preţul pe tranşa investitorilor instituţionali ar fi de 14,9 lei, iar pentru micii investitori de 15,71 lei, potrivit ultimelor ordine de subscriere din ofertă. Oferta a început la 14 martie şi s-a încheiat marţi, 27 martie, la ora 17:00. Brokerii au introdus marţi pînă la ora 19:00 ordine pentru subscrierile preluate pe perioada ofertei, iar miercuri timp de o oră, între 11:00 şi 12:00, au mai fost introduse restul de ordine de subscriere. Valoarea ordinelor plasate este de 269 milioane lei (61,5 milioane euro). Subscrierile au fost realizate la preţuri care au atins minimul şi maximul din ofertă, respectiv 14,9 lei şi 19,2 lei. Cele mai multe acţiuni au fost subscrise la preţuri între 14,9 lei/titlu şi 16,01 lei/acţiune. Potrivit datelor înregistrate în sistemul Bursei la ora 12:00, preţul de execuţie pentru tranşa mare ar fi de 14,9 lei, iar pe tranşa micilor investitori de 15,71 lei. Preţul de execuţie va fi stabilit în urma însumării tuturor ordinelor de cumpărare în ordinea descrescătoare a preţului pînă se ajunge ca ofertele investitorilor să echivaleze cu numărul total al acţiunilor scoase la vînzare de către stat. Investitorii care au subscris peste preţul de execuţie vor primi integral acţiunile cumpărate, iar în cazul celor care au plasat ordine exact la preţul de execuţie alocarea se va face pro-rata. Investitorii mari au subscris aproape 131% din acţiunile din ofertă, iar micii investitori au plasat ordine pentru 27,92% din titluri. Subscrierilor marilor investitori au cumulat 221 milioane lei (50,6 milioane euro), iar pe tranşa micilor investitori ordinele au fost în valoare de 48 milioane lei (10,9 milioane euro). Subscrierile investitorilor mari depăşesc cu 45,45% titlurile alocate pe tranşa lor, iar în cazul micilor investitori cererea a depăşit oferta de aproape 2,8 ori. Pentru investitorii instituţionali sînt alocate 90% din titlurile scoase la vînzare, iar pentru micii investitori o tranşă de 10%. Tranşa investitorilor mari este destinată celor care subscriu de minim 500.000 de lei, iar cea pentru micii investitori este alocată pentru subscrierile de sub 500.000 de lei. Calculat la preţul minim cerut de stat pachetul scos la vînzare este evaluat la 163,8 milioane lei (37,6 milioane euro), iar raportat la cotaţia maximă valoarea este de 211,1 milioane lei (48,4 milioane euro).

Apple inaugurează un magazin în Bucureşti

Compania iStyle Bucharest SRL va deschide, vineri, cel mai mare magazin cu produse Apple din sud-estul Europei, în Băneasa Shopping City, cu o suprafaţă totală de 260 metri pătraţi, din care 160 sînt destinaţi retailului. În cadrul noului magazin iStyle există şi o zonă special amenajată de training şi prezentări destinate utilizatorilor de produse Apple. "Amenajarea magazinului, conceput după cele mai recente standarde Apple, a necesitat investitţii de peste 250.000 de euro, la care se adaugă fondurile pentru produsele demo şi stocul de produse destinat comercializării. Spaţiul generos ne va permite să expunem spre vînzare cea mai mare gamă de accesorii dedicată Apple din Romania, cu peste 7.000 de repere diferite", a declarat, miercuri, directorul general iStyle Bucharest, Dora Anca Popeneciu. Cu o reţea de patru magazine (unul în Cluj, restul în Capitală), iStyle intenţionează să deschidă alte două unităţi în următoarele 12 luni. "În partea a doua a anului, cel mai probabil în octombrie sau noiembrie, vom deschide un nou magazin, posibilele locaţii fiind centre comerciale din Iaşi, Timişoara, Constanţa sau Cluj", a spus Popeneciu. iStyle Bucharest este singurul Apple Premium Reseller din Romania.

Investiţiile Renault în Romania vor depăşi două miliarde de euro

Investiţiile Renault în Romania vor depăşi în acest două miliarde de euro, după ce grupul francez, proprietarul Dacia, a alocat pieţei romaneşti, în perioada 2000-2010, circa 1,63 miliarde de euro, a declarat, miercuri, Radu Mavrodin, director executiv resurse umane Groupe Renault Romania. "Grupul Renault a investit foarte mulţi bani în Romania din anul 1999 de cînd a intrat pe piaţă. O schimbare majoră a avut loc în anul 2004, după lansarea Logan, proiect în care foarte puţină lume credea. Orice coleg francez trimis în Romania în 2004 considera acest lucru o pedeapsă şi sfîrşitul carierei. Lucrurile s-aau schimbat acum, toţi angajaţii din poziţii importante din grup îşi doresc să vină în Romania pentru a marca o etapă importantă în cariera lor", a spus Mavrodin la conferinţa "Profilul HR-ului în 2012", organizată de Ziarul Financiar. El a arătat că în perioada 2000-2010 investiţiile Renult în Romania se ridică la 1,63 miliarde de euro, urmînd ca la sfîrşitul anului 2012 să depăşească 2 miliarde de euro. "Romania este a doua ţară ca importanţă pentru grupul Renault. Grupul a contribuit cu peste 3% din PIB-ul Romaniei, avînd o cifră de afaceri anuală de 3 miliarde de euro pe an. Masa salarială a Groupe Renault în Romania este de 300 de milioane de euro pe an", a mai spus Mavrodin.

Vrea să demisioneze fiindcă guvernul nu acceptă scăderea deficitului

Ministrul olandez al Finanţelor, Jan Kees de Jager, ar putea demisiona dacă guvernul nu va accepta măsuri prin care deficitul bugetar să fie redus anul viitor sub pragul de 3% din PIB, potrivit presei olandeze, preluată de Reuters. Oficialul a refuzat să comenteze informaţiile. "Sînt un ministru de Finanţe solid. Aşa vreau să fiu şi în continuare, însă nu vreau să speculez", a declarat De Jager marţi seara, întrebat dacă fostul ministru al Finanţelor Frans Andriessen rerpezintă o sursă de inspiraţie pentru el. Andriessen a demisionat în anii '80 pentru că guvernul de atunci a refuzat măsuri de consolidare a finanţelor publice. Programul de ştiri Nieuwsuur şi cotidianul olandez AD au transmis marţi seară şi miercuri dimineaţă informaţii potrivit cărora De Jager ar fi ameninţat coaliţia de guvernare că va demisiona dacă guvernul nu va accepta măsuri de reducere a deficitului. De Jager a criticat anterior statele de la periferia zonei euro pentru că nu şi-au respectat angajamentele fiscale. În absenţa unor măsuri suplimentare, deficitul bugetar al Olandei va fi de 4,6% din PIB anul viitor. UE a cerut Olandei să reducă deficitul sub 3% din PIB în 2013. Cele două partide care formează coaliţia de guvernare din Olanda sînt în negocieri, încercînd să convină măsuri de reducere a deficitului.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.