Franks: Este puţin probabil ca o bancă din Romania să cadă
Şeful misiunii FMI în Romania, Jeffrey Franks, spune că este puţin probabil ca o bancă din Romania să cadă, arătînd că deşi unele instituţii de credit au transferat bani în afara ţării, altele au adus capital, astfel că în ansamblu poziţia sistemului bancar rămîne una echilibrată. Întrebat dacă acordul cu instituţiile internaţionale este suficient pentru situaţia în care o bancă din Romania ar da faliment, Franks a afirmat că un astfel de scenariu este puţin probabil, iar dacă totuşi s-ar întîmpla, suma disponibilă din acord ar putea creşte în foarte scurt timp. "Există riscuri (...) dar nu, scenariul pe care l-ai descris nu are o probabilitate mare. Dacă ne-am afla într-o problemă severă, este posibil să extindem valoarea aranjamentului stand-by într-o perioadă foarte scurtă de timp, cu aprobarea boardului. Acest lucru a mai fost făcut şi în alte ţări", a declarat Franks. În ceea ce priveşte riscul ca băncile străine să-şi retragă finanţările din Romania în perioada următoare, oficialul FMI a arătat că, într-adevăr, unele bănci au redus expunerile pe Romania, însă altele au majorat-o, astfel că impactul a fost relativ neutru. Franks a mai spus că BNR nu ar trebui să scadă acum ratele rezervelor minime obligatorii constituite de bănci, pentru a avea un buffer (tampon) în cazul unor eventuale probleme în sistemul financiar. "În ceea ce priveşte rata rezervelor minime obligatorii, sfătuim banca centrală să nu le reducă acum. De ce? Pentru că acele rezerve minimme obligatorii asigură unul dintre cele mai importante buffere împotriva unor viitoare probleme în sistemul financiar", a spus Franks. Mai mulţi analişti contactaţi se aşteaptă pentru perioada următoare la continuarea relaxării politicii monetare de către BNR, inclusiv prin reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii. Următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie al BNR pe probleme de politică monetară va avea loc în data de 5 ianuarie 2012.
Atenţie la cursul de schimb pe termen lung
Banca Naţională a Romaniei ar trebui să adopte o atitudine prudentă în politica monetară, în condiţiile în care există probabilitatea revenirii presiunilor asupra leului, însoţite de ieşiri de capital, a explicat Jeffrey Franks. "În mod cert, noi dorim ca banca centrală să adopte o atitudine prudentă în politica monetară din viitor. şi motivul pentru care recomandăm prudenţă este că sîntem îngrijoraţi de posibilitatea revenirii presiunilor pe curs şi ieşiri de capital", a spus Franks, întrebat dacă banca centrală ar trebui să continue procesul de reducere a ratei dobînzii de politică monetară. Leul a a rezistat destul de bine în contextul ultimelor tulburări de pe pieţele financiare, de cele mai multe ori cu ajutorul intervenţiilor indirecte ale băncii centrale, potrivit dealerilor bancari. Cursul de referinţa publicat marţi de BNR indică o depreciere de 0,64% a monedei naţionale faţă de finalul anului trecut.
JPMorgan: Leul se va aprecia cu 3% în următoarele zile
Pe de altă parte, analiştii băncii JPMorgan anticipează că leul se va aprecia cu 3% "în următoarele zile şi săptămîni", cursul urmînd să coboare la 4,2 lei/euro, datorită schimbării standardelor de contabilitate pentru bănci, care va determina instituţiile financiare să schimbe volume mari de valută în monedă locală. Începînd de la 1 ianuarie, băncile se vor alinia Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, cunoscute ca IFRS, în locul standardelor romaneşti de contabilitate RAS. Astfel, instituţiile financiare vor ajunge în situaţia de "supraprovizionare", notează JPMorgan, deoarece regulile IFRS permit băncilor să reducă provizioanele constituite pentru credite neperformante în cuantum echivalent cu 100% din valoarea de piaţă a colateralului, faţă de doar 25% în cazul standardelor RAS. Ţinînd cont de reglementările BNR, capitalul suplimentar astfel obţinut va fi probabil constituit în rezerve, anticipează analiştii JPMorgan. Conform legii, instituţiile de credit nu pot deţine poziţii forex per valută mai mari decît echivalentul a 10% din fondurile proprii (capital, rezerve şi profit). Din moment ce creditele în monedă străină constituie 65% din soldul total al împrumuturilor, băncile vor dori să schimbe rapid în lei "provizioanele suplimentare" deţinute acum în valută. "Deşi există o perioadă de derogare de şase luni, care depinde de acordul BNR - ceea ce înseamnă că băncile pot păstra poziţiile excesive în valută pentru pînă la şase luni - regulile interne ale instituţiilor financiare le vor determina să închidă cît mai urgent aceste poziţii", notează JPMorgan.
