Şeful misiunii FMI spune că nu ar fi redus dobînda aşa cum a făcut BNR
Reducerea dobînzii de politică monetară putea fi amînată cu cîteva luni, crede şeful misiunii FMI de evaluare, Jeffrey Franks, pentru a confirma consolidarea inflaţiei la un nivel redus, iar noi tăieri ar trebui să aibă în vedere fluxurile de capital şi presiunile pe cursul de schimb. "Eu aş mai fi aşteptat cîteva luni înainte să operez o modificare a politicii monetare, dacă eram în locul BNR. Dar acest lucru este doar o discrepanţă minoră între viziunea noastră şi cea a băncii centrale. (...) Adevărul este că inflaţia s-a redus puternic, iar măsura este una adecvată atît timp cît vom vedea o consolidare a acestei reduceri", a spus Franks. Întrebat dacă reducerea în continuare a dobînzii ar fi sustenabilă, Franks a spus că acest lucru va depinde în principal de inflaţie, dar şi de evoluţia cursului de schimb şi a fluxurilor de capital. "Nu trebuie să te uiţi doar la inflaţie, trebuie să te uiţi şi la presiunile pe cursul de schimb, pe fluxurile de capital. Dar, în acest moment, ele sînt administrabile", a spus Franks. BNR a decis săptămîna trecută să reducă, pentru prima dată în ultimul an şi jumătate, rata dobînzii de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, de la 6,25% la 6%. Decizia a fost luată în contextul în care inflaţia anuală a coborît la 3,45% în luna septembrie, nivelul minim de după 1990, şi a intrat în intervalul ţintit de BNR pentru acest an. Franks susţine că scăderea de 0,25 puncte va avea un impact modest asupra dobînzilor din piaţă. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus luni că în prezent condiţiile de piaţă din permit într-un cîmp destul de importantant reducerea dobînzii cheie, însă o astfel de politică ar trebui urmată în paşi mici şi ţinînd cont de ansamblul factorilor din piaţă de la momentul respectiv. Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI crede că gălăgia politică din Romania şi problemele din restul Europei sînt motivele principale pentru care încrederea populaţiei nu a revenit, dar percepţia se va schimba odată cu revenirea economiei, creşterea salariilor şi scăderea şomajului. "Unul din motivele pentru care încrederea nu şi-a revenit în totalitate este că oamenii se uită şi la restul Europei, iar acest lucru nu le dă încredere. Poate fi, însă, şi o chestiune de gălăgie politică, aici în Romania. încrederea oamenilor în activitatea economică va fi restaurată atunci cînd ei vor vedea că salariile cresc, şomajul scade, iar odată cu revenirea creşterii economice se va construi un cerc virtuos", a spus Franks. Întrebat dacă încrederea are legătură cu capacităţile profesionale ale guvernanţilor, şi dacă Romania nu ar trebui să urmeze exemplul Bulgariei în această materie, Franks s-a limitat în a spune că nu poate comenta pe marginea acestui subiect, nefiind în măsură să compare popularitatăţile politice. "Dar ceea ce pot spune este că, într-adevăr, în ţările în care există mai multă gălăgie politică încrederea este mai mică. Gălăgia politică este o expresie pe care economiştii o folosesc atunci cînd apare incoerenţă în discursurile politice, ceea ce duce ulterior la slăbirea încrederii în economie", a continuat Franks.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
