Cum şi-au driblat băncile clienţii
Băncile au transferat în mod deliberat riscul de curs şi dobîndă către clienţii persoane fizice prin acordarea de credite în valută la dobînzi variabile, a declarat preşedintele companiei de audit şi consultanţă Deloitte Romania, George Mucibabici. "Prin creditele în valută cu dobînzi variabile am transferat deliberat riscul de curs şi dobîndă la clienţii persoane fizice şi acum toate ţipetele lor, şi în oglindă ţipetele băncilor, ar trebui reconsiderate si regîndite, iar ideea de a obliga intermediarii financiari să dea credite pe termen lung şi dobînzi fixe (…) ar fi o măsură importantă şi ar aduce mai multă stabilitate sistemului", a spus Mucibabici la Romania Financial Forum.Pe de altă parte, el consideră că nivelul creditelor neperformante nu este unul îngrijorător. Potrivit viceguvernatorului BNR Cristian Popa, nivelul creditelor neperformante era de 13,6% din total împrumuturi la finele lunii august. BNR a pregătit un regulament prin care va limita, printre altele, accesul populaţiei la creditele în altă monedă decît leul. Potrivit proiectului, creditele de consum vor avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la finanţările imobiliare în euro avansul ar trebui să fie de cel puţin 30%.
Popa: Băncile trebuie să mute modelul spre creditarea companiilor
Băncile din Romania ar putea fi nevoite să treacă de la modelul de business cu reţelele extinse, cu mulţi angajaţi, către finanţarea corporaţiilor, pentru a contrabalansa încetinirea creditării şi eficientiza activitatea, apreciază viceguvernatorul BNR Cristian Popa. "Cred că preocuparea principală a băncilor ar trebui să fie comutarea de pe un model de business cu reţea extinsă, cu mulţi angajaţi, pe tranziţia către finanţarea companiilor. (...) Nu va fi uşor să faci tranziţia pe sectorul corporate. Dar dacă vorbim cum scăpăm din această creditare mai lentă (...), cred că sectorul bancar din Romania nu mai poate scăpa decît printr-un accent pus pe finanţarea către sectorul corporate, care are proiecte viabile (...)", a spus Popa. În Romania activează 42 de bănci, care aveau la finele primului semestru 66.579 de angajaţi în 6.104 de unităţi bancare. Oficialul băncii centrale a arătat că marjele bancare sînt încă ridicate, lăsînd să se înţeleagă şi că băncile nu s-au restructurat în pas cu volumul activităţii şi al gradului de neperformanţă înregistrat după declanşarea crizei. "O anumită reducere a dobînzilor s-a realizat, aceasta nu este dusă pînă la capăt, trebuie să continue. Observăm şi că marjele sînt foarte mari, explicabile prin faptul că în perioada de criză, de activitate redusă, costurile sînt mai mari şi intervin şi costurile cu creditele neperformante", a completat Popa.
BNR nu va mai schimba condiţiile la creditele în valută pentru case
Băncile vor putea acorda în continuare credite în valută pentru achiziţia de locuinţe în actualele condiţii, BNR fiind de acord ca prevederile noilor reglementări să nu se aplice creditelor ipotecare şi imobiliare, a declarat Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Romane a Băncilor (ARB). "Avem veşti bune de la discuţiile cu BNR. Noul regulament nu afectează achiziţiile de locuinţe, care se vor face în condiţiile exitente. De asemenea, nici achiziţia de locuinţe prin programul Prima Casă nu nu va fi afectată", a declarat Ghețea la Romania Financial Forum 2011. BNR a pregătit un regulament prin care va limita, printre altele, accesul populaţiei la creditele în altă monedă decît leul. Potrivit proiectului, creditele de consum vor avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la finanţările imobiliare în euro avansul ar trebui să fie de cel puţin 30%. BNR doreşte să delimiteze clar aria de definire a crediteolor imobiliare, care va cuprinde finanţările pentru care se constituie garanţie imobiliară şi sînt destinate exclusiv cumpărării unui imobil (casă/teren), construirii unui imobil, sau amenajării/extinderii unei locuinţe. Acelaşi regim se aplică şi creditelor de refinanţare a împrumuturilor imobiliare. Pentru creditele imobiliare, debitorul ar urma să vină cu un avans de cel puţin 15% din valoarea imobilului la finanţările în lei, de 30% pentru creditele în euro şi de 40% în cazul finanţărilor în alte devize străine. Comunitatea bancară s-a arătat rezervată faţă de unele prevederi din proiectul de regulament, iar Gheţea a anunţat că instituţiile de credit au transmis BNR o serie de propuneri pentru a fi discutate cu oficialii băncii centrale. Ghețea a reiterat că este un adept al unui sistem de creditare prin care împrumuturile să fie realizate în moneda în care sînt realizate veniturile clienților. "Încercam la ARB şi BNR să găsim un echilibru ca reglementarea să fie dinamică şi adaptată continuu la schimbarea mediului. Modificările regulamentului privind creditele de consum acordate populației sînt în acest spirit. Adaptarea la mediul economic, atît la cel internațional, cît şi la cel romanesc", a adăugat Ghețea. Reprezentantul ARB apreciază că se pune însă problema cu se implementează acest regulament. "Regulamentul vine într-un moment de scădere a apetitului pentru credit, iar preocuparea băncilor este cum să facem să rămînem pe un trend de creştere. Unele modificări propuse de bănci acceptate sau în curs de acceptare de către BNR au fost realizate tocmai pentru a nu reduce la zero activitatea de creditare", a mai spus Ghețea.
