Economic

Agricultura a pierdut 10.000 ha teren arabil in ultimii 20 de ani

Retrocedarea suprafetelor de teren catre fostii proprietari a determinat disparitia unor culturi, aparitia altora, dar si schimbari in structura terenurilor cultivate u tutunul a disparut, in schimb a aparut rapita, cultura vedeta a momentului u griul se cultiva pe 20.000 ha mai putin, in timp ce la porumb s-a inregistrat o crestere de 10.000 ha u in continuare, teama agricultorilor de a se asocia ramine cea mai mare problema a agriculturii

Structura suprafetelor agricole s-a schimbat foarte mult in ultimii 20 de ani, ca urmare a desfiintarii cooperativelor agricole de productie si reimproprietarirea persoanelor deposedate de regimul comunist. Farimitarea terenurilor si cultivarea acestora pentru asigurarea traiului propriu au fost caracteristicile principale ale agriculturii vrincene in aceasta perioada. Teama si ura fata de ceea ce s-a intimplat in "epoca de aur" i-au impiedicat pe oameni sa se organizeze pentru a exploata suprafete mari, astfel incit agricultura vrinceana este subdezvoltata. Potrivit datelor Directiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Vrancea, suprafata agricola a scazut putin in intervalul scurs de la revolutie: 257.024 hectare in 1990, 255.417 hectare in 2010. In schimb, suprafata arabila s-a redus cu circa 10.000 de hectare, de la 157.622 hectare la 147.956 hectare. Cea mai mare parte este cultivata cu cereale pentru boabe, 94.966 hectare, cu 12.000 de hectare mai putin in comparatie cu 20 de ani in urma. Griul comun de toamna s-a semanat din ce in ce mai putin, ca urmare a cultivarii pe suprafete mai mari a porumbului si a aparitiei unor noi culturi. In urma cu 21 de ani s-au cultivat 46.441 hectare de griu, iar anul trecut suprafata a coborit la 27.273 hectare. In acelasi interval, suprafetele cu porumb s-au marit cu 10.000 de hectare si au ajuns la 57.640 hectare. Tendinta este insa descrescatoare, pentru ca in anul 2000 s-a cultivat porumb pe nu mai putin de 73.191 de hectare. In timp ce cultura orzului s-a diminuat de la 10.550 la 1.499 hectare, la orzoaica de primavara s-a inregistrat o crestere de la 40 la 4.681 hectare.

Culturi disparute

Vrincenii nu au mai fost interesati de multe dintre plantele care se cultivau in timpul perioadei comuniste. Acestea fie sint semanate pe suprafete foarte mici in prezent, fie au disparut cu totul. In cazul leguminoaselor pentru boabe, in 1990 s-au semanat 5.232 hectare iar anul trecut abia 258, din care 180 de hectare fasole, iar restul mazare. Lintea si bobul nu s-au mai cultivat deloc in perioada tranzitiei. Nici sfecla de zahar nu sta bine, cu abia 100 de hectare cultivate fata de 3.662 in urma cu doua decenii. Tutunul in schimb a disparut cu totul, desi este o planta care poate aduce un profit important si in prezent. Potrivit datelor DADR, in 1990 se cultivau 557 hectare din aceasta planta, dupa care a disparut incetul cu incetul. Soia boabe ocupa o parte importanta din suprafata agricola a judetului, 4.566 hectare, din care au mai ramas insa doar 100 de hectare. Potrivit specialistilor, agricultorii s-au orientat doar catre culturile care le erau strict necesare, din cauza suprafetelor mici si mai putin catre producerea acestora pentru a le vinde si a obtine astfel bani din agricultura.

Rapita aduce cel mai mare profit

Chiar daca terenurile agricole sint foarte faramitate, exista citiva vrinceni care au investit in agricultura in ultimii ani si lucreaza suprafete de mii de hectare, luate in arenda. Datorita acestora au aparut plante in judet despre care inainte nu se stia nimic. Vedeta momentului este rapita, care aduce un profit important pentru cei care o seamana datorita pretului mare. Daca in 1990 nu se cultiva, anul trecut au fost semanate 8.175 de hectare, iar anul acesta o suprafata similara. Preturile s-au ridicat in acest an la 1,7 "" 1,8 lei, in comparatie cu 1,1 lei "" 1,2 lei in 2010, pentru ca exista o mare cerere pe piata externa avind in vedere necesarul de biocombustibil la nivelul UE. Practic, rapita se vinde pe loc si asigura in acest mod o sursa importanta de lichiditati pentru cei care o cultiva. Dezavantajul acestei plante este faptul ca este pretentioasa si este necesara o suprafata mare pentru a putea face rotatia culturilor. "Rapita a inceput sa devina o cultura scumpa, pentru ca necesita mai multe tratamente si daca nu ar fi pretul mare la care se vinde atunci nu ar mai fi rentabila", a declarat Vasilica Panfil, care a semanat 700 de hectare in acest an si a reusit sa obtina un pret foarte bun, de 500 euro pe tona. Si ceilalti mari producatori agricoli, cum ar fi Comcereal sau fostul director al societatii, Constantin Bazon, au cultivat suprafete importante cu rapita. Floarea soarelui este o alta planta care poate aduce cistig, mai ales ca pretul uleiului a tot crescut. In anul 1990 s-au cultivat 9.170 hectare cu floarea soarelui, suprafata a crescut la 13.204 hectare in 2000 si a scazut la 7.012 hectare anul trecut. Cele mai mari suprafete sint semanate tot de marii producatori ai judetului.

De trei ori mai multa varza pentru judet

Un segment al agriculturii care a crescut constant in ultimele doua decenii este cel al legumiculturii. Astfel, anul trecut s-a ajuns sa se cultive 5.723 hectare, cu peste 2.000 de hectare fata de inceputul decenului trecut. Aproape toate legumele au inregistrat cresteri, dupa cum reiese din informatiile furnizate de DADR. Suprafetele cu tomate aproape s-au dublat si au ajuns la 1.160 hectare, iar la ceapa s-a semanat cu peste 300 hectare mai mult. Varza s-a dovedit a fi la mare cautare, pentru ca aria suprafetelor cultivate a crescut de patru ori, de la 233 hectare la 945 hectare. La ardei s-a consemnat o majorare de aproape trei ori a culturilor.

Bazinul viticol a ramas, calitatea a scazut

Vrancea continua sa fie cel mai important bazin viticol al tarii si, cel putin pe hirtie, suprafata cultivata cu vita de vie nu s-a redus foarte mult. In schimb, culturile au imbatrinit foarte mult si putine dintre ele au fost inlocuite, in pofida ajutorului financiar oferit de UE. Din cele 28.615 de hectare de vita de vie in 1990 au ramas in prezent 27.141 hectare. Pepinierele viticole au disparut in acest interval, ceea ce ridica un semn de intrebare asupra viitorului viticulturii in Vrancea. Suprafetele de vie aflate pe rod s-au marit cu peste 2.000 de hectare, dar acest lucru s-a datorat in primul rind viilor neintrate pe rod in 1990. Potrivit datelor Directiei Agricole, in prezent exista 2.072 de hectare in pregatire pentru plantatii viticole in comparatie cu 496 la inceputul anilor "â"¢90. Una dintre marile problemele ale podgorenilor este lipsa fortei de munca calificate, deoarece nu mai exista scoli de pregatire a acesteia. "In prezent nu mai gasim mecanizatori buni pentru ca nu are cine sa-i pregateasca. Nu se poate da tractorul pe mina oricui", spune Alexandru Cotea, vicepresedintele Federatiei Viticultorilor. La livezi si pepienere pomicole s-a consemnat in ultimele doua decenii o scadere de la 5.108 hectare la 3.708 hectare, din care 3.256 hectare reprezinta livezi pe rod. Pomicultura a decazut mult in ultimii ani, cazul cel mai reprezentantiv fiind al Statiunii de Dezvoltare Pomicola din care nu a mai ramas aproape nimic.

Asocierea reduce costurile muncii

Sefii agriculturii vrincene atrag atentia ca in continuare problema cea mai mare este lipsa asocierii intre proprietarii de terenuri. Pe de o parte, in acest mod ar scadea costurile cu lucrarile si forta de munca, pe de alta parte, valorificarea s-ar putea face mai usor daca s-ar negocia cantitati mai mari. Un model ar putea fi ceea ce se intimpla la nuci, unde Directia Agricola are un program care prevede infiintarea a 1.000 de hectare. Aici se intentioneaza infiintarea a trei cooperative care sa se ocupe nu de partea de productie, ci de comercializarea produselor. In viticultura, asocierea ar putea rezolva o parte dintre problemele cu procesatorii, din cauza preturilor mici oferite de acestia. Victor Istrate, directorul Vinexport Trade Mark, unul dintre mari producatori de vinuri din Vrancea, spune ca vinurile de masa aduse din Spania, cel mai mare producator european, ajung in tara noastra chir si la preturi de circa 1 leu/litru. In conditiile in care producatorii de struguri de la noi cer un pret similar pentru un kilogram de struguri, este de la sine inteles cine are cistig de cauza. "Explicatia acestor preturi mici este faptul ca la noi costurile lucrarilor la un hectar de vie se ridica la 2.000 de euro, in timp ce in Spania este de 1.000 de euro deoarece se lucreaza suprafete mari si eficienta creste. De asemenea, la noi nu se incheie contracte pe perioade lungi, fiecare vinde asa cum poate", spune Victor Istrate.

(Mihai Boicu)

Structura suprafetelor agricole

Cultura (hectare) 1990 2000 2010

Teren arabil 157.622 148.092 147.956

Pasuni naturale in folosinta 38.008 43.026 43.708

Finete naturale in folosinta 27.070 32.975 32.904

Vita de vie 28.615 27.474 27.141

---