FMI critica Romania pentru majorarile nejustificate de salarii si lipsa unor reforme structurale
Potrivit unui comunicat al misiunii Fondului care a purtat negocieri cu autoritatile
romane in ultimele doua saptamini, actualul cadru de masuri economice prezinta riscul ca
Romania sa se integreze in Uniunea Europeana cu o competitivitate redusa si dezechilibre
macroeconomice in crestere.
Expertii FMI critica faptul ca introducerea cotei unice de impozitare, care a creat un
minus de venituri de 1,5% din PIB la bugetul de stat - circa un miliard de euro - nu a fost
compensata decit prin masuri care au provocat nesiguranta in mediul de afaceri. Alte aspecte
subliniate de reprezentantii Fondului se refera la cresterea nejustificata a salariilor din sectorul
public.
Prezentam integral comunicatul misiunii FMI:
"In cadrul Acordului Stand-By 2001-2003 s-au inregistrat progrese considerabile in
schimbarea cursului politicilor economice destabilizatoare din anii nouazeci. Romania a reusit
sa isi creeze reputatia de promotor al unor politici macroeconomice sanatoase; increderea in
perspectivele economice ale tarii a crescut; iar cresterea economica si investitiile au sporit.
Actualul acord stand-by, aprobat in iulie 2004, a urmarit consolidarea acestor realizari in
scopul crearii unui cadru macroeconomic sanatos pentru asigurarea unei aderari la UE line,
fara probleme. Din pacate, dupa prima analiza a acordului, realizata in septembrie 2004,
politicile economice s-au relaxat. In pofida unor indelungate negocieri in cadrul celor de-a
doua si a treia analize, nu s-a ajuns la nici un acord, iar acordul se considera deraiat in acest
moment.
Misiunea FMI impartaseste parerea Comisiei Europene conform careia este urgenta
nevoie de un punct focal clar pe termen mediu pentru a pune de acord politicile publice cu
cerintele unei economii europene moderne, cu o inflatie redusa. Cu actuala pozitie in materie
de politici, Romania risca sa intre in UE cu o competitivitate slabita, dezechilibre
macroeconomice in crestere, servicii de sanatate si invatamint care se deterioreaza si
importante decalaje in infrastructura materiala. Din discutiile avute, a reiesit cu claritate faptul
ca autoritatile romane recunosc aceste probleme. Este nevoie, insa, de solide si imediate
actiuni de politica.
Dezechilibrele macroeconomice au continuat sa se mareasca in 2005. Cresterea
economica si a productivitatii au inceput sa se incetineasca, in pofida rapidei expansiuni a
cererii interne, impulsionata de consum. Ritmul de crestere a importurilor, care l-a depasit pe
cel al exporturilor, a inrautatit pozitia contului curent; datoria externa a crescut; si, in pofida
unei aprecieri considerabile a monedei interne, inflatia a ramas ridicata, ducind la o
accentuata scadere de competitivitate.
In opinia misiunii FMI, politica fiscala trebuie urgent pusa pe o baza durabila pe
termen mediu. Structura proiectului de buget pe 2006 contribuie in mica masura la rezolvarea
pierderii de venit din 2005, datorata introducerii cotei unice de impozitare si estimata la
aproximativ 1,5% din PIB (peste 1 miliard euro). Frecventele modificari ale Codului Fiscal au
facut prea putin pentru a compensa aceasta pierdere, dar au marit nesiguranta in rindul
comunitatii de afaceri. Aminarea introducerii unor masuri de compensare a cotei unice de
impozitare va afecta reducerea, necesara, a contributiilor sociale, care sint ridicate. Veniturile
guvernamentale ca pondere din PIB sint in Romania considerabil mai scazute decit cele din
UE, inclusiv din cele 10 noi state membre. Sunt necesare resurse pentru imbunatatirea
invatamintului, sanatatii si capitalului fizic, ca si pentru finantarea cheltuielilor legate de
aderarea la UE.
Desi recunoastem dificila sarcina a autoritatilor in elaborarea unui buget prudent,
proiectul de buget pe 2006 este nerealist, astfel incit este probabil ca deficitul efectiv sa
depaseasca cu mult tinta de 0,5% din PIB. Mai mult decit atit, relaxarea semnificativa
prevazuta in politica fiscala din ultimul trimestru se va adauga presiunilor inflationiste si va
submina sarcina deja dificila a BNR.
Politica monetara se straduieste sa faca fata unor obiective care nu se suprapun.
Recunoastem dificultatea ajungerii la un echilibru intre continuarea dezinflatiei si eliminarea
stimulentelor pentru intrarile de fluxuri monetare datorate deschiderii contului de capital. Cu
toate acestea, misiunea este de parere ca BNR trebuie sa isi consolideze rapid credibilitatea
vizavi de angajamentul sau de tintire a inflatiei. Recenta relaxare a pozitiei monetare, cu rate
ale dobinzii real negative, a contribuit la cresterea rapida a creditelor in lei. Fara o schimbare
de politica si sprijin puternic prin politica fiscala si salariala, este greu de vazut cum se va
putea reduce inflatia. O astfel de combinatie de politici va contribui si la scaderea presiunii
datorata folosirii in mare masura a aprecierii monedei interne ca principal instrument de
combatere a inflatiei si va impiedica o pierdere accentuata de competitivitate in continuare.
Politicile salariale vor trebui recalibrate in functie de nevoile unei economii europene
cu inflatie redusa. Cu o inflatie de ordinul unei singure cifre, frecventele cresteri de salarii in
sectorul public (nu mai putin de patru in ultimele 12 luni), care au ridicat salariile cu pina la
50% fata de sfirsitul lui 2004, nu mai sint corespunzatoare. Desi salariile in sectorul public sint
scazute, ritmul rapid al cresterilor salariale a contribuit, impreuna cu reducerea impozitului pe
venit, la presiunile inflationiste. Recomandam ca pe viitor cresterile salariale in sectorul public
sa reflecte mai bine cunostintele si calificarea personalului. In caz contrar, cheltuielile salariale
vor creste, subminind obiectivul crearii unui serviciu eficient si modern al functiei publice si
capacitatea de a absorbi fondurile europene.
Progresele in ceea ce priveste reformele structurale nu au fost uniforme. Privatizarile
BCR si CEC au constituit puncte luminoase. Si progresele in privatizarea sectorului energetic
si restructurarea sectorului minier au fost incurajatoare. Insa reabilitarea sectorului de
incalzire centralizata continua sa intirzie. Preturile la gaze au ramas si mai mult in urma
angajamentelor luate fata de Comisia Europeana de aducere a tarifelor la nivelurile
internationale.
Amendamentele aduse Codului Muncii nu sint pe masura obiectivului de creare a
unei piete a muncii flexibile si competitive. Intirzierea reformei nu va duce decit la ajustari mai
accentuate ulterior, ceea ce va face ca intreprinderile romanesti sa fie si mai putin pregatite sa
faca fata concurentei aspre de pe piata UE. Se inregistreaza importante progrese in reforma
justitiei, dar progresele in aplicarea masurilor specifice de combatere a coruptiei si
imbunatatire a sistemului de conducere si administratie publica in cadrul Acordului au fost
dezamagitoare.
Misiunea va reveni in Romania in ianuarie 2006 pentru consultarile anuale pe
marginea Articolului IV, care sint acum in intirziere."
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
