Economic

FMI critica Romania pentru majorarile nejustificate de salarii si lipsa unor reforme structurale

Ziarul de Vrancea
1 nov 2005 335 vizualizări
Acordul Romaniei cu Fondul Monetar International a "deraiat", in pofida unor indelungate negocieri pentru a doua si a treia evaluare, pentru ca partile nu au ajuns la un acord in privinta deficitului bugetar pentru anul 2006 si a masurilor necesare pentru atenuarea dezechilibrelor macroeconomice.

Potrivit unui comunicat al misiunii Fondului care a purtat negocieri cu autoritatile

romane in ultimele doua saptamini, actualul cadru de masuri economice prezinta riscul ca

Romania sa se integreze in Uniunea Europeana cu o competitivitate redusa si dezechilibre

macroeconomice in crestere.

Expertii FMI critica faptul ca introducerea cotei unice de impozitare, care a creat un

minus de venituri de 1,5% din PIB la bugetul de stat  - circa un miliard de euro -  nu a fost

compensata decit prin masuri care au provocat nesiguranta in mediul de afaceri. Alte aspecte

subliniate de reprezentantii Fondului se refera la cresterea nejustificata a salariilor din sectorul

public.

Prezentam integral comunicatul misiunii FMI:

"In cadrul Acordului Stand-By 2001-2003 s-au inregistrat progrese considerabile in

schimbarea cursului politicilor economice destabilizatoare din anii nouazeci. Romania a reusit

sa isi creeze reputatia de promotor al unor politici macroeconomice sanatoase; increderea in

perspectivele economice ale tarii a crescut; iar cresterea economica si investitiile au sporit. 

Actualul acord stand-by, aprobat in iulie 2004, a urmarit consolidarea acestor realizari in

scopul crearii unui cadru macroeconomic sanatos pentru asigurarea unei aderari la UE line,

fara probleme. Din pacate, dupa prima analiza a acordului, realizata in septembrie 2004,

politicile economice s-au relaxat.  In pofida unor indelungate negocieri in cadrul celor de-a

doua si a treia analize, nu s-a ajuns la nici un acord, iar acordul se considera deraiat in acest

moment.

Misiunea FMI impartaseste parerea Comisiei Europene conform careia este urgenta

nevoie de un punct focal clar pe termen mediu pentru a pune de acord politicile publice cu

cerintele unei economii europene moderne, cu o inflatie redusa. Cu actuala pozitie in materie

de politici, Romania risca sa intre in UE cu o competitivitate slabita, dezechilibre

macroeconomice in crestere, servicii de sanatate si invatamint care se deterioreaza si

importante decalaje in infrastructura materiala. Din discutiile avute, a reiesit cu claritate faptul

ca autoritatile romane recunosc aceste probleme. Este nevoie, insa, de solide si imediate

actiuni de politica.

Dezechilibrele macroeconomice au continuat sa se mareasca in 2005. Cresterea

economica si a productivitatii au inceput sa se incetineasca, in pofida rapidei expansiuni a

cererii interne, impulsionata de consum. Ritmul de crestere a importurilor, care l-a depasit pe

cel al exporturilor, a inrautatit pozitia contului curent; datoria externa a crescut; si, in pofida

unei aprecieri considerabile a monedei interne, inflatia a ramas ridicata, ducind la o

accentuata scadere de competitivitate.

In opinia misiunii FMI, politica fiscala trebuie urgent pusa pe o baza durabila pe

termen mediu. Structura proiectului de buget pe 2006 contribuie in mica masura la rezolvarea

pierderii de venit din 2005, datorata introducerii cotei unice de impozitare si estimata la

aproximativ 1,5% din PIB (peste 1 miliard euro). Frecventele modificari ale Codului Fiscal au

facut prea putin pentru a compensa aceasta pierdere, dar au marit nesiguranta in rindul

comunitatii de afaceri. Aminarea introducerii unor masuri de compensare a cotei unice de

impozitare va afecta reducerea, necesara, a contributiilor sociale, care sint ridicate. Veniturile

guvernamentale ca pondere din PIB sint in Romania considerabil mai scazute decit cele din

UE, inclusiv din cele 10 noi state membre. Sunt necesare resurse pentru imbunatatirea

invatamintului, sanatatii si capitalului fizic, ca si pentru finantarea cheltuielilor legate de

aderarea la UE.

Desi recunoastem dificila sarcina a autoritatilor in elaborarea unui buget prudent,

proiectul de buget pe 2006 este nerealist, astfel incit este probabil ca deficitul efectiv sa

depaseasca cu mult tinta de 0,5% din PIB. Mai mult decit atit, relaxarea semnificativa

prevazuta in politica fiscala din ultimul trimestru se va adauga presiunilor inflationiste si va

submina sarcina deja dificila a BNR.

Politica monetara se straduieste sa faca fata unor obiective care nu se suprapun. 

Recunoastem dificultatea ajungerii la un echilibru intre continuarea dezinflatiei si eliminarea

stimulentelor pentru intrarile de fluxuri monetare datorate deschiderii contului de capital. Cu

toate acestea, misiunea este de parere ca BNR trebuie sa isi consolideze rapid credibilitatea

vizavi de angajamentul sau de tintire a inflatiei. Recenta relaxare a pozitiei monetare, cu rate

ale dobinzii real negative, a contribuit la cresterea rapida a creditelor in lei. Fara o schimbare

de politica si sprijin puternic prin politica fiscala si salariala, este greu de vazut cum se va

putea reduce inflatia. O astfel de combinatie de politici va contribui si la scaderea presiunii

datorata folosirii in mare masura a aprecierii monedei interne ca principal instrument de

combatere a inflatiei si va impiedica o pierdere accentuata de competitivitate in continuare.

Politicile salariale vor trebui recalibrate in functie de nevoile unei economii europene

cu inflatie redusa. Cu o inflatie de ordinul unei singure cifre, frecventele cresteri de salarii in

sectorul public (nu mai putin de patru in ultimele 12 luni), care au ridicat salariile cu pina la

50% fata de sfirsitul lui 2004, nu mai sint corespunzatoare. Desi salariile in sectorul public sint

scazute, ritmul rapid al cresterilor salariale a contribuit, impreuna cu reducerea impozitului pe

venit, la presiunile inflationiste. Recomandam ca pe viitor cresterile salariale in sectorul public

sa reflecte mai bine cunostintele si calificarea personalului. In caz contrar, cheltuielile salariale

vor creste, subminind obiectivul crearii unui serviciu eficient si modern al functiei publice si

capacitatea de a absorbi fondurile europene.

Progresele in ceea ce priveste reformele structurale nu au fost uniforme. Privatizarile

BCR si CEC au constituit puncte luminoase. Si progresele in privatizarea sectorului energetic

si restructurarea sectorului minier au fost incurajatoare. Insa reabilitarea sectorului de

incalzire centralizata continua sa intirzie. Preturile la gaze au ramas si mai mult in urma

angajamentelor luate fata de Comisia Europeana de aducere a tarifelor la nivelurile

internationale. 

Amendamentele aduse Codului Muncii nu sint pe masura obiectivului de creare a

unei piete a muncii flexibile si competitive. Intirzierea reformei nu va duce decit la ajustari mai

accentuate ulterior, ceea ce va face ca intreprinderile romanesti sa fie si mai putin pregatite sa

faca fata concurentei aspre de pe piata UE. Se inregistreaza importante progrese in reforma

justitiei, dar progresele in aplicarea masurilor specifice de combatere a coruptiei si

imbunatatire a sistemului de conducere si administratie publica in cadrul Acordului au fost

dezamagitoare.

Misiunea va reveni in Romania in ianuarie 2006 pentru consultarile anuale pe

marginea Articolului IV, care sint acum in intirziere."


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.