Economic

Criza financiara clatina si economia vrinceana

Mihaela Beșleagă
2 mar 2009 2267 vizualizări
Oamenii de afaceri vrinceni resimt criza prin scaderea vinzarilor, devalorizarea stocurilor de marfa din cauza aprecierii monedei euro, afectarea comenzilor pentru export si taierea bugetelor pentru investitii si marketing u chiar daca 600 de vrinceni au devenit someri in ultimele luni, in firmele mari de confectii, patronii pastreaza salariatii cu experienta si chiar angajeaza muncitori cu experienta u patronii din industria alimentara nu resimt atit de acut criza, dat fiind ca oamenii aloca tot mai multi bani din bugetul familiei pentru cosul zilnic u Patronatul IMM-urilor doreste limitarea dezvoltarii supermarketurilor in orase, pentru ca duc la disparitia a sute de mici intreprinzatori u alti investitori de pe piata locala cred ca recesiunea este doar o isterie de masa, indusa psihologic

Criza financiara incepe sa fie resimtita si de oamenii de afaceri autohtoni. Numai in primele luni din an vor ramine fara slujba peste 600 de vrinceni de la peste 25 de firme, in conditiile in care judetul nostru numara putin peste 60.000 de salariati. In aceste conditii de tensiune economica, anul 2009 se anunta unul dificil pentru majoritatea intreprinzatorilor de pe piata locala, care si-au luat masuri de precautie pentru a preintimpina efectele mult comentatei recesiuni. Deja unii au inceput sa resimta greutati in achitarea creditelor bancare, iar patronii se gindesc de doua ori inainte sa faca o angajare. Alegerile facute in aceasta perioada pot aduce foarte multi bani, dar la fel de bine se pot dovedi a fi catastrofale. «Ziarul de Vrancea» a contactat citiva oameni de afaceri vrinceni, care isi desfasoara activitatea in domenii diverse, pentru a afla cum fac fata crizei, daca au scazut vinzarile, ce strategii adopta in aceasta perioada, daca vor face concedieri sau isi vor pastra angajatii. Chiar daca recesiunea a atins deja pe cei mai multi dintre afaceristi, multi dintre ei au mai taiat din cheltuieli si isi pastreaza optimismul si speranta ca pina la sfirsitul anului vom scapa de frisoane.


Vinzarile auto au scazut cu 50%


Recesiunea mondiala a ajuns si in curtea intreprinzatorilor locali. Scaderea vinzarilor, devalorizarea stocurilor de marfa din cauza aprecierii monedei euro, afectarea comenzilor pentru export, taierea bugetelor pentru investitii si publicitate, sint doar citeva dintre efectele crizei. "Cresterea monedei europene ne-a devalorizat stocurile de marfa (in perioada august 2008 - ianuarie 2009) cu 22%, ceea ce inseamna o pierdere destul de mare. Putem sa vorbim si de o scadere a vinzarilor care poate fi usoara daca o privim in lei sau dramatica daca o privim in euro (in raport cu aceleasi perioade a anului trecut). Criza ne va afecta puternic cind se vor face disponibilizari puternice in judetul Vrancea", considera Feliciu Paraschiv, director general al suparmarketurilor Paco din Focsani si Odobesti. Nici in domeniul auto lucrurile nu stau mai roz. "Vinzarile sint la 50% in comparatie cu anul trecut", ne-a spus si Ioana Sima, director adjunct al Grupului Auto Sima Bayer Focsani, domeniul auto fiind unul dintre cele mai lovite de efectele crizei.


Criza, doar isterie?


Pentru ca bugetele pentru publicitate au fost reduse, si platformele online care gazduiesc astfel de oferte, contra cost, au avut de suferit. "Aparitia acestei crize ne-a afectat cel mai mult in cazul portalului regional www.vrancea.com.ro. In ciuda includerii de noi sectiuni si a pretului infim de inregistrare in sectiunea Agenti Economici, numarul societatilor care accepta oferta noastra in acest sens a scazut", afirma Tudorel Bezea, directorul Maux Design. Daca o parte dintre intreprinzatorii chestionati resimt ca un fenomen real criza, care le-a dat peste cap afacerea, altii cred ca este mai mult o isterie de masa, indusa psihologic. «Nu stim cit de mare este criza sau cit de mare este isteria. Singurele efecte ale crizei sint neacordarea de credite, de unde apar problemele, dar noi oricum nu prea vindeam pe credite, deci vinzarile sint mai putin afectate in acest sens. Dar populatia intra intr-o conservare a cheltuielilor, asa incit sintem partial afectati prin scaderea vinzarilor, dar am sesizat o crestere pe partea de servicii. Nu exista o criza reala, cit psihologica, alimentata constat", considera Sorin Hornea, managerul SIF Computers, care a renuntat zilele trecute la implicarea in afacere pentru postul de subprefect. Nici in industria alimentara sau in cea a bauturilor alcoolice nu se resimt scaderi accentuate ale vinzarilor, poate si in contextul in care oamenii sint tentati sa consume mai mult pe timp de criza.


Angajatii vechi, la mare pret


Toti oamenii de afaceri sint mai prevazatori in aceasta perioada si incearca sa reduca la minimum cheltuielile care au o importanta mai mica la realizarea profitului. De asemenea, in ramurile in care se pune un accent mare pe productie, cum este cazul industriei textile, cea mai dezvoltata la nivel de judet, patronii tin cu sfintenie la angajatii cu experienta si, in unele cazuri, fac si angajari, dar doar de muncitori calificati. "Am facut si reduceri de costuri, sint normale in aceste conditii. E lupta cu cheltuielile, sintem mai atenti la investitii, de aceea unele proiecte le-am oprit. Avem comenzi, 90% pe extern. Nu sint cele mai bune, dar sint, iar preturile sint mult diminuate. Speram ca va trece criza in 3-4 luni, perioada in care vor fi probleme mai delicate. Noi ne tinem oamenii, nu avem in intentie sa disponibilizam. Angajam in continuare in productie, dar doar muncitori calificati. Restructurari vor fi in sistemul indirect. Vor fi si niste concedii in perioadele in care comenzile merg mai greu", ne-a declarat Dorel Boris Simiz, director general al Pandora Prod, o societate cu 1.500 de angajati, dintre care 1.000 numai la fabrica din Focsani. "Vrem sa ne mentinem angajatii. Zilnic primim cereri de angajare, dar nu putem angaja, cautam sa ne pastram oamenii, perfectionati in 10 ani. Pina acum am facut si circa 10 disponibilizari, la personalul neproductiv. Lucram si la reducerea costurilor, a cheltuielilor", precizeaza Ioana Sima, de la Auto Sima Bayer. Chiar daca sta cu ochii pe bugetele de cheltuieli, patronul de la Metale International, Valentin Resmerita, spune ca oamenii de afaceri ar trebui sa treaca angajatii pe ultimele locuri la reducerile de cheltuieli. "Criza nu e ca o reteta pe care o primesti de la doctor. Eu cred ca ar trebui sa ne purtam ca si cum nu ar fi criza. Cred ca acum va avea succes acea categorie a oamenilor de afaceri care a reusit prin intuitie, fler, dar extrem de importanta mi se pare si conservarea personalului. Eu gindesc ca personalul reprezinta o investitie care nu trebuie pierduta. Noi, de exemplu, in aceasta perioada, angajam personal. Avem 15 posturi disponibile pe diferite paliere de specializare, de la ingineri pina la munictori. Cred ca trebuie profitat de aceasta conjunctura pentru a identifica oameni valorosi pentru a-i angaja. Nici nu stiu cum sa-mi exprim nemultumirea fata de piata muncii. 90 % din cei care se prezinta la angajare au impresia ca sint atotstiutori", ne-a declarat patronul Metale International. Unii patroni se gindesc insa si la concedieri de personal, tot in ideea diminuarii cheltuielilor.


Investitiile, pe loc repaus


Valentin Resmerita, managerul general la Metale International SRL Focsani, apreciaza ca volumul de afaceri pentru firma pe care o conduce ar putea sa scada pina la nivelul anului 2007 in conditiile turbulentelor din piata. Societatea distribuie materiale de constructii, insa se ocupa si cu productia de tigle metalice si accesorii. De pe linia de productie iese zilnic tigla in valoare de 100.000 de euro, marfa pe care o vinde in special persoanelor fizice. Chiar daca nu simte inca vintul crizei in contabilitate, omul de afaceri ne-a declarat ca a suspendat o investitie care viza constructia unei fabrici in apropierea Focsaniului pentru extinderea productiei, in conditiile in care are deja terenul si anul trecut chiar cauta o firma de constructii pentru a o pune pe picioare. A ramas pe loc insa din cauza preturilor mari practicate pe piata constructiilor, in conditiile in care la aceasta ora firmele se intrec in reduceri. "Noi deocamdata nu avem probleme cu vinzarile. In opinia mea, cred ca vor fi afectati in principal cei care au stat cu mina intinsa la bugetul tarii, dar conjunctura este si o oportunitate pentru reglarea preturilor. Eu mi-am organizat aceasta afacere ca o reactie de revolta la preturile de pe piata. Imi construiam ceva si am ramas uimit sa vad ca unele produse aveau adaos chiar de 500 %", ne-a declarat Valentin Resmerita. Si in alte domenii se taie din costuri, preventiv. "Sintem foarte atenti la cheltuieli, am taiat bugetele pentru publicitate si marketing, am aminat investitiile pentru o perioada. Cei care vor avea mai mult de suferit sint anumite sectoare mai putin rentabile, care stau cu ochii pe costuri in fiecare minut. Nu am luat inca masuri anti-criza, dar sintem pregatiti, avem lista facuta", a specificat managerul de la SIF Computer.

"Intotdeauna am fost prevazatori cu cheltuielile, nu putem fi impasibili la ce se intimpla in jurul nostru", spune si Dan Vicol, actionarul majoritar de la Avicola SA Focsani. Cu toate vicisitudinile pe care le anticipeaza pentru acest an, oamenii de afaceri isi pastreaza optimismul ca vor trece cu bine peste aceasta perioada si ca vor iesi la liman doar putin sifonati. Mai grav este insa ca nimeni nu face previziuni concrete si nu se stie pe ce perioada se va intinde depresia financiara prin care trece mapamondul. (Mihaela BESLEAGA)


32 de masuri anticriza pentru IMM-uri


  • Patronatul IMM-urilor doreste si limitarea dezvoltarii supermarketurilor in orase, pentru ca duc la disparitia a sute de mici intreprinzatori



  • Criza se resimte si in rindul IMM-urilor (intreprinderi mici si mijlocii, n.r.), indiferent de domeniul de activitate. Presedintele Patronatului IMM-urilor (PIMM) Vrancea, Ion Roman, a precizat faptul ca, inca inainte de alegeri, a venit cu o serie de propuneri si solutii pentru ca micii intreprinzatori sa treaca mai usor prin aceasta perioada, masuri care au fost adresate atit candidatilor de atunci la parlamentare, cit si dupa alegeri, actualilor guvernanti. Dintr-o lista de 32 de masuri propuse guvernantilor, dintre care 12 au venit si din partea PIMM Vrancea, Patronatul national sustine ca a reusit sa obtina sprijinul pentru o parte dintre acestea, cum ar fi infiintarea Ministerului IMM-urilor si reinfiintarea Ministerului Turismului. "Proiectele care au stat la dospit mai mult de un an incep sa fie aprobate, in acest moment fiind sase pentru Vrancea, in diverse domenii. Speram in continuare in sustinerea calificata a activitatii IMM-urilor, precum se intimpla in comunitatea europeana", ne-a spus Ion Roman, presedintele PIMM Vrancea. De asemenea, s-a mai reusit: scutirea de impozit pe profit reinvestit, introducerea contractului de conventie civila pentru activitatile sezoniere si de scurta durata si reducerea personalului din institutiile de stat cu 20%. S-au obtinut promisiuni pentru ca CEC-ul sa devina banca pentru IMM-uri, Guvernul alocind deja bani in acest sens, dar si pentru a se reduce 25 de autorizatii, avize si licente din cele 545 existente si pentru sprijinirea imprumuturilor pentru IMM-uri prin fonduri de garantare. Printre doleantele micilor intreprinzatori in timp de criza se numara: reducerea taxelor si a impozitelor, un acces mai usor la fondurile structurale, deblocarea imprumuturilor de la banci pentru IMM-uri, reducerea birocratiei si a numarului de impozite, care sint in prezent in jur de 500. "Nu mai dorim blocarea conturilor firmelor in banci de catre Directia de Finante, deoarece ne blocheaza si ne intirzie activitatea. Daca sintem sanctionati in Codul Fiscal prin penalizari, mai sintem o data penalizati prin blocarea contului, nu este legal, sint doua sanctiuni pentru aceeasi fapta. Dorim si eliminarea comisioanelor din amenzile date agentilor economici, acestea sint de multe ori abuzive si conduc la coruptie", este de parere Ion Roman. Printre altele, Patronatul doreste si limitarea dezvoltarii supermarketurilor in orase, pentru ca duc la disparitia a sute de IMM-uri. In Vrancea exista nu mai putin de 9.500 de firme. (Mihaela BESLEAGA)



    În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

    Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

    Comentarii: 2

    Adaugă comentariu
    , acum 737409 zile, 2 ore, 36 minute, 16 secunde
    Cine are venituri in Euro si plati in lei poate castiga prin intarzierea la maximum a platii datoriilor in lei. Celor care fac deja treaba asta li s-au diminuat datoriile cu peste 25% de la inceputul citeste integral
    , acum 737409 zile, 2 ore, 36 minute, 16 secunde
    Cred ca intr-un fel sau altul toti vom fi afectati de criza. Dar asa cum spunea si dl Resmerita, poate ca ar trebui sa ne purtam ca si cum nu ar fi criza si sa ne pastram oamenii care ne-au ajutat in citeste integral
    Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
    Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
    1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
    2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
    3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
    4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
    Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
    Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
    Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.