MOZAIC STIRI ECONOMICE:Salariile de pană la 4.000 de lei vor fi dublate
Creşterile salariale recente decise de Guvern, mai ales majorarea salariului minim pe economie, sunt decuplate de productivitate şi au adus riscuri pentru competitivitatea României, astfel că Banca Naţională a României (BNR) ar putea fi înclinată să lase „zona de echilibru” să urce spre 4,50-4,60 lei/euro, de la 4,44-4,54 lei/euro până acum, arată analiştii de la ING Bank România, într-un raport publicat miercuri. Miercuri, cursul euro/leu a ieşit oficial din "intervalul de echilibru" de până adcum, în condiţiile în care BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,5512 lei/euro, în creştere cu 0,3% faţă de nivelul din şedinţa precedentă şi nivel maxim din 7 iunie 2013. "Creşterile salariale recente, mai ales ale venitului minim, decuplate de câştigurile de productivitate, au adus riscuri pe zona competitivităţii. Astfel, BNR ar putea fi înclinată să mute „zona de echilibru” mai sus, poate către 4,50-4,60 (lei/euro), într-o tentativâ de a susţine gradual creşterea economică", afirmă analiştii ING Bank, în raportul menţionat. Guvernul a majorat salariul minim pe economie cu 16% de la 1 februarie, de la 1.250 lei la 1.450 lei brut, fără niciun studiu de impact al măsurii, în condiţiile în care patronatele au avertizat că măsura ar putea genera şomaj şi falimente mai ales în judeţele sărace şi în sectoarele cu forţă de muncă puţin calificată, în care salariile sunt mici. În regiune, zlotul şi forintul nu aveau o direcţie clară în raport cu euro. Deprecierea abruptă a leului i-a surprins pe analişti, chiar dacă a venit pe fondul unor cumpărări mai mari de valută. Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a urcat de la 4,2906 lei la 4,3105 lei. Dolarul SUA este moneda de referinţă pe plan internaţional pentru materii prime, inclusiv pentru petrol, iar importurile din Asia depind, de asemenea, de moneda americană. Totodată, cursul francului elveţian a crescut la 4,2541 lei, de la 4,2296 lei.
Programatorii IT cu studii medii vor beneficia de scutirea de la impozitul pe venit
Ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu, a anunţat, miercuri, la începutul şedinţei Executivului, că Ministerul pe care îl conduce lucrează la finalizarea ordinului care va permite scutirea de la impozitul pe venit pentru programatorii IT cu studii medii. ”Conform programului de guvernare, avem pentru trimestrul III prevăzută finalizarea ordinului pentru extinderea acestei facilităţi şi pentru studii medii, dar şi pentru alte modele de afaceri. Sperăm ca până în august să avem şi extinderea, cu aplicarea din 1 ianuarie 2018”, a declarat Augustin Jianu. Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a spus că, dintr-o eroare, Guvernul Cioloş a exclus programatorii din sectorul outsourcing de la scutirea impozitului pe venit. ”În luna decembrie a anului trecut, Guvernul anterior a dat un ordin care să faciliteze accesul la această facilitate pentru start-upuri, însă prin adăugarea unei sintagme de tip programe finale sau componente a unor componente finale au exclus complet piaţa de outsourcing, deci toată industria de outsourcig IT din România, care este cea mai mare parte din acest sector IT nu mai beneficiază de această scutire”, a explicat Jianu. El a precizat că de la începutul anului a primit din partea asociaţiilor patronale, dar şi a companiilor numeroase sesizări cu privire la acest aspect şi după mai multe analize s-a ajuns în etapa finală privind elaborarea unui ordin care să corecteze problema. ”Am analizat solicitările lor, am colaborat cu celelalte ministere şi suntem, în momentul de faţă, într-o etapă finală privind elaborarea unui ordin care să corecteze această problemă şi să permită în continuare această scutire pentru companiile de outsourcing, adică software la comandă”, a adăugat Jianu.
Investiţiile în economia românească au scăzut anul trecut cu 3,3%
Investiţiile nete realizate în economia românească au scăzut anul trecut cu 3,3% comparativ cu 2015, până la 70,3 miliarde lei (15,7 miliarde euro), după o cădere accentuată în trimerstrul al patrulea, potrivit datelor publicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS). În 2015, investiţiile în economie au crescut cu 8,4% comparativ cu anul anterior, până la 71,3 miliarde de lei (circa 16 miliarde de euro), după doi ani la rând de scădere. Scăderea din 2016 a fost generată în principal de evoluţia din ultimul trimestru, în condiţiile în care, după primele nouă luni, investiţiile nete în economie erau în creştere cu 4,1% faţă de primele nouă luni din 2015, indicau datele INS. Însă în trimestrul IV din 2016, investiţiile nete în economie s-au redus cu 14,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, până la 23,8 miliarde lei, ceea ce a trecut pe minus rezultatul pentru întregul an. Cele mai mari investiţii din 2016, în valoare de 31,5 miliarde lei, au fost alocate către construcţiile noi, urmate de utilaje (30,3 miliarde lei), în timp ce pentru alte cheltuieli s-au alocat 8,4 miliarde lei. Scăderea anuală a fost generată de reducerea investiţiilor în construcţii noi cu 2,8% faţă de 2015 şi a celor pentru alte scopuri cu 16,9%, în condiţiile în care investiţiile în utilaje au urcat cu 0,3%. Celelalte investiţii, în afară de construcţii noi şi utilaje, s-au realizat pentru lucrări geologice şi de foraj, dar şi în agricultură, pentru cumpărarea de animale de muncă, de producţie şi reproducţie şi pentru plantaţii de viţă de vie, pomi, împăduriri. Industria a atras cele mai mari investiţii în 2016, cu o pondere de 33,1% din total, urmat de comerţ şi servicii (30,7%), construcţii (17,9%) şi agricultură (4,9%), se mai spune în comunicat.
Numărul de locuinţe terminate a urcat cu 11% în 2016
Numărul de locuinţe terminate în România a urcat în 2016 cu 11,1% faţă de anul anterior, la 52.206, vârf al ultimilor şapte ani, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în regiunile de dezvoltare Nord-Vest, care cuprinde judeţele din nordul Transilvaniei, şi în Nord-Est, ce cuprinde cea mai mare parte a Moldovei istorice, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În 2015 au fost date în folosinţă 46.984 locuinţe, faţă de 42.589 locuinţe în 2014, 40.071 locuinţe în 2013, 42.566 locuinţe în 2012, 44.456 locuinţe în 2011, 48.812 locuinţe în 2010, 61.101 locuinţe în 2009 şi 64.414 locuinţe în 2008, când s-a înregistrat un nivel de vârf după 1990. Din numărul total de locuinţe construite anul trecut, 27.881 locuinţe (53,4%) au fost în oraşe, iar 24.325 în mediul rural. Cele mai multe locuinţe construite în 2016 au fost în regiunea Bucureşti-Ilfov (10.022), urmată de regiunile Nord-Est (8.926) şi Nord-Vest (8.658). Însă cele mai mari creşteri ale numărului de locuinţe construite comparativ cu 2015 s-au înregistrat în regiunile Nord-Vest (plus 2.491) şi Nord-Est (plus 1.262), în timp ce în zona Capitalei numărul de locuinţe terminate a scăzut cu 1.060 în 2016. "Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de anul 2015, în anul 2016, a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 5291 locuinţe, iar numărul locuinţelor realizate din fonduri publice a scăzut cu 69 locuinţe", se arată în comunicatul INS.
Vodafone vrea să angajeze în trei ani 1.000 de femei
Compania de telefonie mobilă Vodafone Group lansează programul ReConnect în toate cele 26 de ţări în care operează, inclusiv în România, pentru a recruta în următorii trei ani 1.000 de femei care au renunţat la muncă timp de mai mulţi ani pentru a se ocupa de familie şi doresc să revină pe piaţa muncii, a anunţat miercuri compania. Programul ReConnect are ca obiectiv recrutarea a 1.000 de angajaţi de-a lungul a trei ani, dintre care în jur de 500 de femei aflate într-o pauză în carieră vor fi angajate pentru funcţii de conducere, reprezentând 10% din totalul recrutărilor externe pentru poziţii de management în Vodafone de-a lungul perioadei menţionate. În plus, Vodafone va recruta până la 500 de femei care au făcut o pauză în carieră pentru roluri în care acestea vor interacţiona direct cu clienţii. O cercetarea economică efectuată de KPMG la cererea Vodafone indică faptul că, la nivel mondial, există în jur de 96 de milioane de femei calificate, cu vârste între 30 şi 54 de ani, aflate într-o pauză în carieră, dintre care 55 de milioane au avut poziţii de conducere de nivel mediu şi superior.
Amenzi grase pentru cartelul producătorilor auto
Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că i-a amendat pe şase producători de componente auto cu 155 milioane euro, pentru participarea la mai multe înţelegeri de tip cartel, relatează Le Figaro. Cele şase companii amendate sunt Valeo (Franţa), Behr (Germania) Calsonic, Denso, Panasonic şi Sanden (ultimii patru din Japonia). "Aceste şase grupuri au participat la una sau mai multe înţelegeri privind furnizarea de componente de climatizare şi de răcire a motorului către constructorii de aotomobile" în Uniunea Europeană, a precizat direcţia pentru competiţie a Comisiei Europene, într-un comunicat. Companiile au făst găsite vinovate că şi-au coordonat preţurile pe piaţă şi că au schimbat între ele informaţii sensibile. "Toţi furnizorii au recunoscut participarea la înţelegeri şi au acceptat să încheie un acord", a menţionat Executivul european. Denso a scăpat de amendă pentru trei dintre înţelegerile de tip cartel, deoarece a semnalat Comisiei existenţa acestora. De asemenea, compania Panasonic a fost iertată de amendă pentru una dintre înţelegeri, din acelaşi motiv.
ING Bank a obţinut anul trecut un profit brut de 565 milioane lei
ING Bank România, sucursala bancară locală a grupului financiar olandez ING, a înregistrat anul trecut un profit brut de 565 milioane de lei (circa 125 milioane euro), în creştere cu 44% faţă de nivelul din 2015, pe fondul majorării portofoliului de credite cu 22%, la 17,6 miliarde de lei, a anunţat miercuri banca. Creditarea în lei a fost principalul motor de creştere, ajungând la un sold de 11,7 miliarde de lei, în creştere cu 37% faţă de 2015. Creditele acordate clienţilor persoane fizice a crescut cu 36%, la 9,1 miliarde de lei. Banca a precizat că şi-a mărit cotă de piaţă după credite la 7,7%, de la 6,3% în 2015. Pe piaţa împrumuturilor pentru companii, ING a fost a doua mare bancă în împrumuturi sindicalizate, cu cinci mandate de Aranjor Principal. În 2016, împrumuturile pentru IMM-uri au crescut cu 50% comparativ cu 2015. Volumul depozitelor a ajuns la 22,3 miliarde de lei la finalul anului trecut, cu 20% mai mult comprativ cu decembrie 2015. În consecinţă, cota de piaţă a ING pe partea de depozite a ajuns la 7,7%, de la 6,9% în 2015, potrivit băncii.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
