Economic

Puterea de cumpărare a românilor a crescut cu 12%

Ziarul de Vrancea
18 ian 2017 571 vizualizări
Cu o putere medie de cumpărare sau venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, România rămâne pe locul 33 în clasamentul european, la fel ca în 2015

România a înregistrat în 2016 o putere medie de cumpărare sau un venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, în creştere cu 12% faţă de 2015, şi rămâne pe locul 33 în clasamentul european, potrivit unui studiu publicat ieri.  Cu o putere medie de cumpărare sau venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, România rămâne pe locul 33 în clasamentul european, la fel ca în 2015, potrivit studiului GfK “Puterea de cumpărare în Europa 2016". Potrivit cercetării, bucureştenii au cea mai mare putere de cumpărare: 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50 de procente peste media pe ţară. Această cifră plasează locuitorii capitalei la aproximativ acelaşi nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa). Judeţele aflate în top zece sunt de fapt singurele cu o putere de cumpărare peste media naţională, toate celelalte 32 situându-se sub aceasta. Cel mai aproape de medie este judeţul Alba, cu 4.129 de euro pe cap de locuitor, ceea ce plasează Alba pe locul 11 în clasament. Judeţul Vaslui ocupă ultimul loc între cele 42 de judeţe din România. Puterea de cumpărare a locuitorilor săi este de 3.054 de euro. Aceasta este cu 28% sub media pe ţară şi la aproximativ acelaşi nivel de venit disponibil cu locuitorii Serbiei sau Macedoniei (poziţia 35, respectiv 36 în Europa). La nivel european, venitul net disponibil al populaţiei variază substanţial între cele 42 de ţări analizate în studiul GfK. Cea mai mare putere medie de cumpărare este în Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg, în timp ce cea mai slabă se înregistrează în Belarus, Moldova şi Ucraina, se mai arată în studiu. Indicele privind puterea de cumpărare reprezintă venitul anual disponibil pe cap de locuitor, după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale. Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2016 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană). Câştigul salarial mediu net la nivel naţional, care include atât salariile, cât şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii, a crescut cu 3%, sau 64 lei, în noiembrie 2016 faţă de nivelul din luna precedentă, până la 2.172 lei (482 euro), iar ritmul anual de creştere a accelerat la 13,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Creşterea salariilor a accelerat începând cu ultimele luni ale anului 2015, după ce s-au aprobat mai multe majorări salariale consistente în sistemul bugetar. De la 1 octombrie 2015, salariile din sistemul de sănătate şi în domeniul asistenţei sociale au crescut cu 25%, iar de la 1 decembrie s-au majorat cu 15% salariile din învăţământ şi cu 10% salariile celorlalţi bugetari. Pentru 2016, prognozele oficiale arată că venitul mediu brut lunar din sectorul bugetar a fost cu 3% mai mare decât câştigul brut din sectorul concurenţial, care include companiile.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.