Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Producţia de porumb din acest an va fi mai mică cu 30%

Ziarul de Vrancea
5 oct 2016 523 vizualizări
Producţia de porumb şi floarea-soarelui din acest an va fi mai mică cu 30% faţă de cea obţinută în 2015, a declarat, pentru News.ro, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din Romania (LAPAR), Laurenţiu Baciu, care spune că acest lucru se datorează secetei din 2016 care a afectat culturile.

“Producţia este mai mică decat anul trecut. Nu am cantărit toată producţia obţinută de toţi fermierii din Romania, dar estimez că recolta de anul acesta va fi mai mică cu 30% faţă de cea de anul trecut. Iar la floarea- soarelului tot la fel”, a spus Baciu, pentru News.ro. Primele statistici clare în ceea ce priveşte producţia totală de porumb sau de floarea-soarelui vor fi disponibile după 1 decembrie, cand se va termina recoltarea. Estimările slabe pentru acest an vin după un an 2015 dificil pentru agricultori. Deşi în ultimii doi ani suprafaţă cultivată cu porumb a rămas constantă, de circa 2,5 milioane de hectare, fermierii au recoltat anul trecut 8,87 milioane de tone de porumb, în scădere cu 26% faţă de 2014. În acest an, culturile recoltate mai tarziu au avut de suferit,  în special cele de porumb şi de floarea-soarelui, ăn timp ce la alte culturi s-au obţinut recolte bune. Astfel, în acest an fermierii au obţinut o recoltă-record de grau, de 8,42 de milioane de tone, în creştere cu 7,3% faţă de producţia obţinută în 2015. De asemenea, producţia de rapiţă a Romaniei a crescut în acest an cu 38%, pană la 1,26 milioane tone. Totuşi, Romania continuă să aibă randamente mult mai slabe comparativ cu statele dezvoltate din vestul Europei la majoritatea culturilor agricole. Recent, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a afirmat că randamentul agricol al Romaniei la culturile de porumb se situează la jumătate faţă de cel obţinut de ţările dezvoltate, deşi Romania are un sfert din suprafaţa agricolă cultivată cu porumb la nivel european.

Avem cea mai mare creştere a vanzărilor din UE
u avansul mediul al comerţului din Europa a fost de 2,1% faţă de 11,7% în Romania

Romania a înregistrat în august a doua mare creştere a vanzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană, de 11,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce la nivelul UE avansul mediu a fost de 2,1%, potrivit datelor publicate miercuri de biroul european de statistică Eurostat. Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat miercuri că cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, considerat cel mai important indicator al consumului populaţiei, a avansat în august cu 12,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, ritm accelerat faţă de luna precedentă, şi a fost susţinută mai ales de vanzările de carburanţi şi de bunuri nealimentare. Datele INS sunt brute, în timp ce Eurostat publică cifre ajustate în funcţie de numărul de zile lucrătoare. Cel mai înalt ritm de creştere din ultimele luni a fost înregistrat în februarie, de 21,8% faţă de februarie 2015, nivel record din 2008 încoace. Cumulat pe primele opt luni, afacerile din comerţul cu amănuntul au crescut cu 16,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2015. La nivelul UE, cea mai mare creştere anuală a vanzărilor de retail a avut loc în Luxemburg (plus 12,6%), urmată de Romania (plus 11,7%) şi Polonia (plus 10,8%). Scăderi au înregistrat Franţa (-1,5%) şi Danemarca (-0,8%). În zona euro, vanzările cu amănuntul au crescut în august cu numai 0,6% faţă de intervalul similar al anului 2015. Comparativ cu luna iulie, vanzările de retail din Romania au crescut în august cu 0,2%, faţă de un declin de 0,1% la nivelul Uniunii Europene şi al zonei euro. Potrivit datelor INS, comparativ cu luna iulie, afacerile din comerţul cu amănuntul au crescut în august cu 2,6% pe serie brută şi cu 0,3% în cifre ajustate la influenţele sezoniere şi în funcţie de numărul de zile lucrătoare. La nivelul UE, cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Luxemburg (plus 3,6%), Irlanda (plus 1,5%) şi Slovacia (plus 1%) şi cele mai mari scăderi în Estonia, Polonia şi inlanda (-0,6%).

Revoluţia automobilelor electrice ajută piaţa metalelor

Aspectul unor automobile electrice precum Nissan Leaf nu se deosebeşte prea mult de cel al automobilelor standard, dar noile materiale folosite ar putea revoluţiona piaţa unor metale precum litiul, deschizand un nou teren de operare pentru investitorii în resurse naturale, relatează Reuters. ”Am identificat vehiculele electrice ca un domeniu în care ne aflăm într-un punct de inflexiune al cererii”, a declarat Duncan Goodwin, manager de portofoliu la Baring Global Resources Fund, pentru care 12% din activele de 378,2 milioane de dolari sunt expuse la materiale utilizate în automobile electrice. Guvernele susţin automobilele electrice, pentru îndeplinirea ţintelor de reducere a emisiilor de carbon, prin subvenţii, locuri de parcare gratuite şi scutiri de taxe. Dezvoltarea pieţei creează în schimb o oportunitate pentru investiţii în resurse naturale, estimate în prezent la 235 de miliarde de dolari. Pariul pe aceste resurse naturale nu este simplu. Estimarea cererii de metale pentru vehicule electrice este dificilă, iar progresele tehnologiei bateriilor ar putea modifica mixul. Atragerea şoferilor să cumpere vehicule electrice rămane o provocare, din cauza nevoii frecvente de încărcare a bateriilor şi a timpului necesar în acest scop. Cu toate acestea, îngrijorările provocate de poluarea produsă de vehiculele diesel a făcut ca ediţia din acest an a salonului auto de la Paris să fie dominată de prototipurile electrice. Numărul vehiculelor electrice şi hibride aflate în circulaţie la nivel global a depăşit 1 milion în 2015, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Cu toate că estimările variază, IHS Automotive anticipează că vehiculele electrice vor reprezenta aproape 4% din vehiculele uşoare în 2020, nivel echivalent cu 3,9 de maşini, faţă de doar 14.000 în 2010.

Numărul romanilor cu restanţe la bănci a depăşit din nou pragul de 750.000

Numărul romanilor care au restanţe la bănci şi instituţii financiare bancare (IFN) mai mari de 30 de zile a crescut în august cu 4.776 faţă de luna iulie, pană la 750.219, potrivit datelor Biroului de Credit, publicate de Banca Naţională a Romaniei (BNR). Recordul din acest an a fost înregistrat în luna iunie, cand, potrivit datelor BNR, 754.228 de debitori aveau 1.021.006 restanţe la bănci şi IFN-uri. Potrivit datelor Biroului de Cedit, citate de BNR în ultimul raport lunar, datoriile totale ale debitorilor au scăzut în august la 10,9 miliarde lei, de la 11,02 miliarde lei în luna iulie. Raportat la lunile iunie şi iulie, valoarea tuturor creditelor restante, inferent de moneda în care au fost emise, a scăzut în august. Astfel, valoarea restanţelor în lei a scăzut de la 4,5 miliarde lei în iunie, la 4,25 miliarde lei în iulie, atingand în august valoarea de 4,12 miliarde lei. În cea ce priveşte restanţele înregistrate în euro, valoarea acestora a scăzut în august la 4,57 miliarde lei, după ce în iulie a fost de 4,6 miliarde lei, iar în iunie de 4,79 miliarde lei. Şi restanţele înregistrate la creditele în franci elveţieni au scăzut în august pană la 2,11 miliarde lei, de la  2,12 miliarde lei în iulie. Ca şi în lunile precedente, restanţele cele mai mari au o întarziere de peste 90 de zile, cu o valoare totală de 7,18 miliarde lei. Restanţe în valoare de 1,89 miliarde de lei sunt aferente unor credite aflate în fază de colectare. În luna iulie, la Biroul de Credit au raportat informaţii 31 de bănci şi 26 de IFN-uri.

Stocul de retail modern a ajuns la 3,38 milioane de metri pătraţi

Stocul de retail modern din Romania a ajuns la jumătatea acestui an la 3,38 milioane de metri pătraţi, iar 57% din suprafaţă este deţinută de mall-uri, potrivit unui studiu DTZ Echinox, din care reiese că centrele comerciale s-au extins semnificativ datorită expansiunii agresive a companiilor din sectoarele de comerţ sau modă.  După mall-uri, care au cota cea mai mare, de 57%, din suprafaţa de retail modern din Romania, urmează parcurile de retail (35%) şi galeriile comerciale (8%).  În primul semestru din acest an au fost finalizate trei proiecte de retail, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 69.000 metri pătraţi: Shopping City Timisoara - faza II, Mercur Craiova şi Satu Mare Shopping Plaza. În plus, proiectul Coresi Shopping Resort din Braşov a fost extins cu o suprafaţă închiriabilă de 14.000 mp. În urma acestor noi proiecte, densitatea spaţiilor de retail modern în Romania a ajuns la 164 mp la mia de locuitori la jumătatea anului.  Bucureştiul, cu un stoc de retail modern de 1,12 milioane mp, avea o densitate de 595 mp de spaţii de retail modern la mia de locuitori în iunie.


























































În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.