Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Numărul şomerilor a scăzut la un nivel minim al ultimilor şapte ani

Ziarul de Vrancea
31 iul 2016 239 vizualizări
Acţiunile Electrica s-au scumpit cu 6,6% comparativ cu cotaţia de la finalul anului trecut, pană la 13 lei / titlu, în timp ce titlurile Transgaz au depăşit la finalul lunii iulie cu 3,2% preţul de la finalul lui 2015

Cele mai importante zece companii listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au pierdut 1 miliard de euro din valoarea de piaţă în primele şapte luni ale acestui an, singurele titluri care au înregistrat creşteri fiind cele ale monopolurilor din energie, arată calculele News.ro, pe baza cotaţiilor de la bursă.  Totuşi, pierderea s-a înjumătăţit în ultimele două luni, în condiţiile în care, la finalul lunii mai, capitalizarea bursieră a celor mai importante zece companii scăzuse cu 2 miliarde de euro faţă de finalul anului 2015. Companiile care dau tonul la bursa din Bucureşti sunt - în ordinea valorii de piaţă calculate pe baza preţului de închidere a şedinţei din 29 iulie - OMV Petrom (14,5 miliarde lei, 3,2 miliarde euro), Romgaz (8,8 miliarde lei, 2 miliarde euro) , Fondul Proprietatea (8,5 miliarde lei, 1,9 miliarde euro), Banca Transilvania (8,3 miliarde lei, 1,9 miliarde euro), BRD (6,8 miliarde lei, 1,5 miliarde euro), Electrica (4,5 miliarde lei, 1 miliard euro), Transgaz (3,4 miliarde lei, 754 milioane euro), Transelectrica (2,16 miliarde lei, 483 milioane euro), Rompetrol Rafinare (2,15 miliarde lei, 482 milioane euro) şi Nuclearelectrica (1,6 miliarde lei, 356 milioane euro). Lista celor mai importante companii listate la bursă cuprinde două bănci, un fond de investiţii şi şapte companii din sectorul energetic. Valoarea de piaţă cumulată a celor zece companii a ajuns, la finalul lunii iulie, la 60,7 miliarde lei (13,6 miliarde euro), în scădere cu 7% faţă de finalul anului trecut, cand capitalizarea se ridica la 65,3 miliarde lei (14,4 miliarde euro).  Dintre cele zece companii, doar trei - Electrica, Transgaz şi Transelectrica - au înregistrat o creştere a cotaţiilor la bursă în primele şapte luni din acest an, trei - Rompetrol, Fondul Proprietatea şu Banca Transilvania - au înregistrat scăderi de sub 10%, iar celelalte patru au înregistrat deprecieri cuprinse între 11% şi 20%. Astfel, acţiunile Electrica s-au scumpit cu 6,6% comparativ cu cotaţia de la finalul anului trecut, pană la 13 lei / titlu, în timp ce titlurile Transgaz au depăşit la finalul lunii iulie cu 3,2% preţul de la finalul lui 2015, ajungand la 286 lei, iar cele ale Transelectrica s-au apreciat nesemnificativ, cu 0,9%, pană la 29,40 lei. Transelectrica şi Transgaz au poziţii de monopol pe pieţele pe care operează, în timp ce Electrica deţine trei din cele opt distribuţii regionale de electricitate la nivel naţional. Cea mai mare ieftinire a fost înregistrată în primele şapte luni din acest an de acţiunile BRD, a doua bancă după active din Romania, controlată de grupul francez Société Générale. Preţul unei acţiuni era, la finalul lunii iulie, cu 19,2% mai mic faţă de finalul anului trecut, pe fondul turbulenţelor financiare înregistrate mai ales după referendumul din Marea Britanie din 23 iunie.

Un dezvoltator israelian de jocuri online a fost vandut cu 4,4 miliarde dolari

Un consorţiu chinez, în frunte cu dezvoltatorul de jocuri online Shanghai Giant Network Technolog, a cumpărat divizia Playtika a grupului Caesars Entertainment care dezvoltă jocuri online de tip cazinou, pentru 4,4 miliarde de dolari în numerar, deşi jocurile de noroc sunt interzise în cea mai populată ţară a lumii, relatează Bloomberg. Consorţiul chinez include fondul de investiţii Yunfeng Capital, controlat de preşedintele grupului Alibaba, Jack Ma, China Oceanwide Holdings Group, China Minsheng Trust şi Hony Capital Fund, Cumpărătorii au precizat că Playtika va rămane o companie independentă şi va avea în continuare sediul la Herliya, în Israel. Tranzacţia permite chinezilor să intre pe un segment în creştere rapidă, a jocurilor online, în condiţiile în care utilizatorii se îndreaptă tot mai mult către aplicaţii pe telefonul mobil în detrimentul jocurilor clasice pe calculator sau console. Jocurile de noroc organizate sunt ilegale în China, cu excepţia cazinourilor înregistrate în fosta colonie portugheză Macao. Pentru jocurile online legislaţia din China nu este clară, însă autorităţile organizează deseori descinderi la organizatori. Analiştii cred că investiţia consorţiului chinez indică un pariu pe termen lung pentru piaţa chineză, în condiţiile în care este cunoscută patima chinezilor pentru jocuri. "Jocurile online vor fi pană la urmă o piaţă masivă după ce diferitele obstacole legislative vor fi îndepărtate, chiar dacă acest lucru va dura mai mulţi ani",  a declarat pentru Bloomberg analistul Grant Govertsen, de la Union Gaming Group. Potrivit presei chineze, poliţia din provincia Zhejiang a arestat 36 de persoane în urmă cu o lună pentru implicarea într-o loterie online cu afaceri de circa 15 milioane de dolari.

SABMiller a acceptat oferta de preluare din partea AB Inbev

Consiliul de administraţie al producătorului de bere SABMiller a acceptat oferta de preluare făcută de rivalul Anheuser-Busch InBev, în valoare de 79 miliarde de lire (94 miliarde euro, la cotaţiile actuale), potrivti Reuters. Astfel, AB InBev oferă 45 de lire pentru fiecare acţiune SABMiller, peste nivelul de 44 de lire oferit în noiembrie anul trecut. Oferta AB InBev a fost îmbunătăţită la începutul acestei săptămani, de la 70 de miliarde de lire sterline cat era nivelul anterior,  ca urmare a deprecierea lirei, după votul de ieşire din UE a Marii Britanii. Fuziunea celor doi mari producători de bere este una fără precedent pe această piaţă, în condiţiile în care InBev este liderul mondial al sectorului, iar SABMiller este pe locul al doilea pe piaţă. Cei doi giganţi ai berii s-au înţeles iniţial pentru o primă ofertă făcută de AB Inbev, de 44 de lire pe acţiune, dar noi discuţii au fost lansate după votul pro-Brexit din Marea Britanie. În cele din urmă, negocierile au avut succes după a doua ofertă. "Decizia consiliului de administraţie a fost dificilă, ţinand cont de schimbarea circumstanţelor după ce consiliul a recomandat iniţial acceptarea ofertei în numerar de 44 de lire pe acţiune, în noimebrie 2015", a afirmat preşedintele consiliului de administraţie al SABMiller, Jan de Plessis. În Romania, SABMiller este prezent prin intermediul Ursus Breweries, care deţine fabrici de bere la Timişoara, Buzău şi Braşov şi o unitate de producţie de capacitate mică la Cluj. Totodată, grupul a achiziţionat în 2009, prin Ursus Breweries, producătorul Bere Azuga. AB Inbev nu are afaceri directe în Romania, însă cateva dintre mărcile sale, precum Stella Artois, Beck’s, Leffe sau Corona, sunt distribuite pe piaţa romanească de către Bergenbier.

Cotaţiile petrolului au scăzut la noi niveluri minime

Preţul petrolului a continuat să scadă atingand noi niveluri minime din ultimele trei luni, de sub 42 dolari pe baril, în condiţiile în care oferta se menţine peste cerere, iar ultimele date economice au fost sub aşteptări, relatează Reuters. Cotaţia petrolului Brent, de referinţă la Londra, este în declin cu 50 de cenţi, la 42,20 dolari pe baril, după ce a atins un nivel minim al şedinţei de tranzacţionare de 41,82 dolari pe baril, cel mai redus nivel din aprilie. Preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI), de referinţă pe piaţa americană,  a coborat la 40,96 dolari pe baril. Ambele preţuri sunt în prezent cu circa 20% mai mici faţă de ultimul varf atins de cotaţiile petrolului, în luna iunie. Pe langă producţia robustă de petrol, ieftinirea a fost stimulată vineri de publicarea datelor privind evoluţia economiei Statelor Unite ale Americii. Cea mai mare economie a lumii a crescut în al doilea trimestru din acest an cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, cu mult sub estimările analiştilor, în special ca urmare a reducerii stocurilor de către companii.

Cele mai stresate din Uniunea Europeană

Bănci din Italia, Irlanda, Spania şi Austria au avut cele mai mici scoruri la testul de rezistenţă, sau test de stres, realizat pentru sistemul bancar din Uniunea Europeană de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE), relatează Reuters.  Autoritatea a testat 51 de bănci din Uniunea Europeană, dar ediţia din 2016 a testului de rezistenţă are cateva schimbări faţă de testele din anii anteriori. În primul rand, numărul de bănci supuse testului a scăzut considerabil, de la 130 în 2014 la doar 51 în axcest an, astfel că ţări cu probleme precum Grecia sau portugalia nu au nicio bancă supusă testului. De asemenea, nu a fost definit niciun prag pentru a concluziona că o bancă a trecut sau a picat testul. În anii anteriori, cei care efectuau testul măsurau impactul unui scenariu-catastrofă asupra fondurilor proprii ale băncilor. Astfel, se considera că băncile aflate cu indicatorii sub un nivel critic au picat testul şi aveau nevoie de recapuitalizare.  Testul de rezistenţă ia în calcul un scenariu economic advers - recesiune severă, depreciere a valutelor, reducere a veniturilor clienţilor sau creştere a şomajului.

Creşterea economică din Turcia va încetini semnificativ

Economia Turciei va creşte în acest an şi în 2017 într-un ritm mai lent decat arată prognozele oficiale, ca urmare a reducerii afluxului de turişti, a atentatelor şi a deciziilor guvernamentale de după tentativa de lovitură de stat, estimează analiştii citaţi de Reuters. Un sondaj realizat de Reuters în randul a 41 de economişti din Turcia şi din străinătate arată că analiştii estimează o creştere a economiei turce cu 3,5% atat în 2016, cat şi în 2017, semnificativ sub prognozele oficiale, de 4,5%, respectiv 5%. Anul trecut, economia Turciei a crescut cu 4%, peste estimări, în timp ce, în primul trimestru din acest an, produsul intern brut (PIB) a avansat cu 4,8%. Însă sectorul turistic, foarte important pentru economia Turciei, a fost grav lovit de tensiunile cu Rusia, care au redus sosirile de turişti ruşi, şi de atentatele teroriste, care i-au făcut pe mulţi turişti occidentali să renunţe la vacanţele din staţiunile turceşti. Numărul turiştilor străini în Turcia a scăzut cu peste 40% în iunie, potrivit datelor oficiale publicate joi, care marchează cel mai mare declin din ultimii 22 de ani.


































       






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.