Analiză: Brexit-ul nu va opri globalizarea
Brexit-ul este cel mai grav regres înregistrat de Uniunea Europeană, care reprezintă cel mai ambiţios proiect de globalizare din lume, şi ar putea marca sfârşitul modelului actual de globalizare, consideră managerul de fonduri Bill Gross. Într-un sens, Gross are dreptate. Occidentul a lansat globalizarea în baza idealului că naţiunile legate între ele prin conexiuni comerciale, financiare şi culturale sunt mai puţin susceptibile să se distrugă unele pe altele. Acum, nemulţumiţii din SUA şi Europa care cred că au de suferit din cauza schimbărilor masive aduse de globalizare vor inversarea procesului, iar izolaţionismul este prezentat ca independenţă.
Dar oricine crede că globalizarea a murit nu înţelege ce se întâmplă cu adevărat, potrivit Businessweek.
Ţările în curs de dezvoltare au atenuat puternic sărăcia
În timp ce există centre de rezistenţă, o mare parte a lumii promovează în continuare legăturile mai strânse între ţări, companii şi comunităţi. În loc să se restrângă, globalizarea devine mai profundă şi mai extinsă fie că place sau nu susţinătorilor lui Donald Trump sau alegătorilor britanici. Această nouă fază, interesantă, a globalizării prezintă provocări serioase pentru decidenţii politici, în special din SUA şi Europa. În timp ce oamenii sunt nemulţumiţi de stagnarea veniturilor şi şomaj, politicienii aleşi sunt presaţi să se detaşeze de o lume tot mai interconectată şi, în acest proces, ar putea ceda competitorilor din afara Occidentului o parte din beneficiile aduse de aceste noi legături.
Soarta naţiunilor poate depinde de faptul dacă acestea vor continua să îmbrăţişeze globalizarea.
Procesul de globalizare are loc de zeci de ani, iar prima rundă a fost, în general, o mişcare dinspre Occident spre restul lumii. Pe măsură ce schimburile comerciale libere încurajate de sistemul economic global condus de SUA şi de progresele tehnologice au deschis cale afacerilor la scară internaţională, firmele financiare şi fabricile au migrat din statele bogate spre cele sărace. Împreună cu ele au venit şi doctrinele occidentale (de la capitalism la creştinismul evanghelic) şi cultura occidentală (de la McDonalds la Mickey Mouse). Ţările care au profitat, China, Japonia, Coreea de Sud şi SUA au cules beneficiile. Ţările în curs de dezvoltare au atenuat sărăcia la o scară fără precedent, în timp ce naţiunile avansate şi-au îmbunătăţit eficienţa economică.
Rusia, Orientul Mijlociu şi Africa, marii pierzători
În schimb, statele care au rămas pe margine, respectiv Rusia, Orientul Mijlociu şi Africa, încă mai încearcă să recupereze decalajul.
Succesul acestei faze timpurii a globalizării a dus la o alta, una care se mişcă în toate direcţiile. Economiile emergente lucrează la apropierea legăturilor între ele, pe măsură ce China, India, şi alte state câştiga în bogăţie, influenţă şi încredere. Datele Organizaţiei Mondiale a Comerţului arată că 52% din exporturile ţărilor în curs de dezvoltare au mers în 2014 în alte state emergente, faţă de 38% în 1995. Schimburile comerciale între China şi India a fost de 1,7 miliarde de dolari, iar până în 2014 au crescut la 72 de miliarde de dolari.
Comerţul total al Indiei cu Africa a crescut cu mai mult de 60% în numai patru ani, la aproape 48 de miliarde de dolari, în anul fiscal 2014-15.
Comerţul liber continuă în cea mai mare parte din lume, chiar dacă Trump califică Acordul Nord-American de Comerţ Liber (NAFTA) drept un dezastru, iar Brexit-ul separă a doua mare economie a Europei de piaţă integrată a continentului.
China face presiuni pentru o zonă de liber schimb pan-Asia; Asociaţia de 10 membri a naţiunilor din Asia de Sud-Est formează o piaţă comună, în timp ce ţările din Africa negociază o zonă de liber schimb la nivel continental.
251 de milioane de imigranţi în 2015
Globalizarea pătrunde şi în state lăsate iniţial pe margine. Anul trecut, producători de textile şi îmbrăcăminte din Bangladesh, China şi Turcia au investit 2,2 miliarde de dolari în Etiopia pentru a deschide fabrici exportatoare în SUA şi Europa. Filipine, mult timp o codaşă într-o regiune plină cu economii hiperconectate, a devenit un centru important pentru call centere.
În acest timp sunt înfiinţate noi instituţii financiare pentru a sprijini aceste tendinţe. În iunie, Banca Asiatică pentru Investiţii, o organizaţie de dezvoltare asemănătoare cu Banca Mondială, sprijinită de China, a aprobat primele patru împrumuturi, în valoare totală de 509 milioane de dolari, pentru proiecte în Bangladesh, Indonezia, Pakistan şi Tadjikistan. Două luni mai devreme, Noua Bancă de Dezvoltare, fondată de Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, cu sediul central în Shanghai, a anunţat primele sale împrumuturi, de 811 milioane de dolari, pentru finanţarea proiectelor de energie regenerabilă în ţările BRIC, cu excepţia Rusiei.
Companiile din regiunile în curs de dezvoltare devin investitori tot mai importanţi. Potrivit American Enterprise Institute, companiile chineze au investit 111 miliarde de dolari în întreaga lume în 2015, de peste 10 ori mai mult faţă de 2005. Companiile indiene au investit în străinătate la 139 miliarde de dolari în 2015, reprezentând o creştere de 43% în numai cinci ani.
Antipatia în creştere faţă de imigranţi nu i-a făcut pe oameni să rămână acasă. Banca Mondială estimează că numărul migranţilor internaţionali a crescut anul trecut la un nivel record de 251 de milioane. Mai mult de 38% dintre ei s-au mutat dintr-o ţară în curs de dezvoltare într-o altă ţară în curs de dezvoltare în 2013, comparativ cu 34% în economiile avansate.
Desigur, această nouă globalizare înregistrează şi regrese, cum este cazul Brexit-ul. Comerţul între economiile emergente nu a scăpat de impactul încetinirii globale. Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) estimează că creşterea exporturilor în rândul economiilor în curs de dezvoltare s-a redus la 1,3% în 2014, de la circa 33% în urmă cu doar patru ani.
Politicienii avertizează că protecţionismul împiedică progresele pentru toată lumea. Protecţionismul lui Trump, dacă va fi vreodată implementar, ar putea declanşa măsuri de retorsiune capabile să reducă creşterea la nivel global. Impactul ieşirii iminente a Marii Britanii din Uniunea Europeană poate afecta creşterea economică nu doar în Europa ci în întreaga lume.
Cu toate acestea, duşmanii globalizării nu vor putea să o oprească. Prea multe ţări văd viitorul lor ca parte a ceva mai mare.
India a fost mult timp reticentă cu privire la participarea la globalizare, dar după liberalizarea normelor privind investiţiile străine directe, în luna iunie, biroul prim-ministrului Narendra Modi a anunţat că ţara este "economia cea mai deschisă din lume pentru investiţii străine directe."
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
