Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Vin banii pentru firmele mici

Ziarul de Vrancea
8 iun 2016 425 vizualizări
Ministerul Economiei iniţiază patru scheme de minimis însumand 110 milioane lei pentru 1.300 beneficiari

Ministerul Economiei iniţiază patru scheme de ajutor minimis, în valoare cumulată de peste110 milioane lei, pentru încurajarea şi stimularea înfiinţării şi dezvoltării de IMM-uri, obiective cuprinse în programele adresate antreprenorilor în 2016, ajutor ce vizează aproximativ 1.300 de beneficiari Cele patru scheme de minimis, aprobate, ieri, în şedinţa Executivului, sunt concepute ca programe multianuale, pană în 2020, cu finanţare de la bugetul de stat, iar selecţia beneficiarilor se face prin înscriere anuală, în limita bugetului alocat fiecărui program, prin legea bugetului de stat. Schemele de minimis, iniţiate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri şi gestionate de Oficiile Teritoriale pentru IMM şi Cooperaţie, sunt elaborate pentru anul 2016, cu posibilitatea prelungirii pe următorii ani. Potrivit unui comunicat emis de Biroul de presă al Guvernului, prima schemă se referă la „Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în randul tinerilor şi facilitatea accesului acestora la finanţare – START”, şi în acest an are un buget alocat de 17 milioane de lei de care se estimează că pot beneficia 141 de societăţi comerciale, iar pentru obţinerea unui punctaj maxim, aplicanţii trebuie să creeze minim 2 locuri de muncă (se acordă punctaj suplimentar pentru cel puţin 2 locuri de muncă ocupate de şomeri sau absolvenţi). O altă schemă de minimis se referă la „Programul naţional multianual pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în mediul rural” şi are un buget de 25,9 milioane lei de care se preconizează că vor beneficia minimum 207 societăţi care, pentru obţinerea unui punctaj maxim, aplicaţii trebuie să aibă cel puţin 1 loc de muncă ocupat la data lansării aplicaţiei electronice de înscriere şi să creeze, prin proiect, minim 3 locuri de muncă(se acordă punctaj suplimentar pentru cel puţin 2 locuri de muncă ocupate de şomeri sau absolvenţi). A treia schemă de minimis vizează „Programul naţional multianual de microindustrializare”, cu un buget de 60,89 milioane lei, şi se estimează că va avea minim 244 de beneficiari. Pentru obţinerea unui punctaj maxim, aplicaţii trebuie să aibă cel puţin 2 angajaţi înainte de depunerea cererii de finanţare şi să creeze, prin proiect, minim 4 locuri de muncă, din care 2 locuri de muncă să fie ocupate de şomeri sau absolvenţi. Ultima schemă de ajutor de minimis se adresează „Programului naţional multianual de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri”, care are un buget de peste 7 milioane lei şi se preconizează că va avea minim 120 de beneficiari. "Ajutorul de minimis se acordă sub forma unor alocaţii financiare nerambursabile (AFN) pentru rambursarea cheltuielilor eligibile propuse prin planul de afaceri şi aprobate în cadrul etapei de verificare şi certificare a cererilor de rambursare a cheltuielilor", se mai arată în comunicatul Guvernului.

Legea dării în plată a franat creşterea afacerilor cu materiale de construcţii

Legea dării în plată a franat creşterea business-urilor active pe piaţa de bricolaj din Romania, cum este cazul retailerului Praktiker, a spus miercuri Omer Susli, proprietar Praktiker, speaker la evenimentul ZF Birouri & Rezidenţial 2016, organizat de Ziarul Financiar. "Piaţa de bricolaj a început foarte bine anul acesta. După 2009, anul 2016 se contura ca cel mai bun an, potrivit rezultatelor din primele luni, pană a venit legea dării în plată. Ca să salvăm 2.000-3.000 de cetăţeni romani, sacrificăm 20 de milioane de romani. Legea dării în plată a tăiat vanzările exact ca un cuţit", a spus Omer Susli. El a reiterat problema lipsei forţei de muncă din ţară, văzand ca pe o provocare faptul că dezoltatorii imobiliari construiesc clădiri de birouri, dar în care lucrează tot mai puţini angajaţi

"Inovaţiile tehnologice transformă industrii şi modele de afaceri”

Aproape trei sferturi (71 la sută) dintre oamenii de afaceri locali reprezentand atat companii străine, cat şi cu capital romanesc, intenţionează să crescă numărul salariaţilor în acest an, potrivit studiului EY Global Job Creation Survey 2016. "Inovaţiile tehnologice transformă industrii şi modele de afaceri. Aceste evoluţii rapide vor avea un impact semnificativ asupra pieţei forţei de muncă, asupra sistemelor educaţionale şi vor genera provocări serioase la adresa sistemelor de reglementare. În acest climat dominat de incertitudine şi schimbare, antreprenorii sunt cei care văd oportunităţi şi continuă să genereze locuri de muncă într-un ritm mai mare faţă de restul angajatorilor", spune Bogdan Ion, country managing partner la EY Romania. 64% din totalul numărului de angajaţi în cadrul companiilor active lucrează în companii antreprenoriale romaneşti, conform cercetării lansate anul trecut. Luand în considerare schimbările anticipate de pe piaţa muncii în 2016, antreprenorii estimează o creştere a forţei lor de muncă cu 9,3% şi se aşteaptă ca 12% dintre angajaţii noi să fie tineri aflaţi la primul loc de muncă. Conform aceluiaşi studiu, cu cat o companie pune mai mult accentul pe inovaţie, cu atat creşte numărul angajaţilor într-un ritm mai rapid. "Rezultatele studiului trag un semnal de alarmă pentru companiile care nu se concentrează pe inovaţie, schimbare sau strategii de business neconvenţionale, deoarece riscă să fie depăşite de jucătorii disruptivi, cei despre care studiul ne arată că urmăresc angajarea de talente care să-i ajute sa-şi crească rapid afacerea.", a spus Alexandru Lupea, partener şi strategic growth markets leader la EY Romania. Companiile antreprenoriale care generează schimbarea regulilor sectorului în care activează (companii disruptive) se aşteaptă la o creştere de 18% a forţei lor de muncă în 2016, ceea ce reprezintă un procent dublu faţă de cifra medie globală. La nivel global, potrivit studiului EY, 59% dintre companiile de tip antreprenorial intenţionează să crească numărul salariaţilor în acest an, marcand un salt procentual semnificativ faţă de nivelul de 47% din 2015.

Reglementări noi privind concediul de odihnă al bugetarilor

Salariaţii din administraţia publică, din regiile autonome şi din unităţile bugetare aflaţi în situaţia în care au lipsit de la serviciu un întreg an calendaristic, fiind în concedii medicale sau în concedii fără plată, vor putea beneficia de concediul de odihnă anual, a decis, ieri, Guvernul. Modificările legislative89 survin ca urmare a unei hotărari adoptate de Executivul reunit în şedinţa săptămanală şi revizuiesc, la solicitarea Comisiei Europene, HG 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare. "În cazul în care perioadele de concedii medicale şi de concedii fără plată au fost de 12 luni sau mai mari şi s-au întins pe doi sau mai mulţi calendaristici consecutivi, salariaţii au dreptul la un singur concediu de odihnă acordat în anul reînceperii activităţii, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care au lipsit de la serviciu", se arată într-un comunicat emis de Biroul e presă al Guvernului. Totodată, documentul preciează că, prin hotărarea adoptată, durata concediului de odihnă anual nu va mai fi condiţionată de durata concediilor medicale sau fără plată, iar Romania se conformează şi pune în aplicare dispoziţiile articolului 7 din Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru.

Afaceri de 1,29 miliarde lei pentru Hidroelectrica

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie de pe piaţa locală, a înregistrat în primele cinci luni ale anului o cifră de afaceri de 1,29 miliarde lei, în scădere cu 18% faţă de perioada similară a anului trecut. Pe fondul scăderii producţiei de electricitate rezultatul financiar al companiei a fost mai mic cu 2%, respectiv 560 milioane lei, faţă de 635 milioane lei înregistrat de Hidroelectrica în primele cinci luni din 2015. "Ca efect al eforturilor continue de scădere a costurilor şi de optimizare a activităţilor şi fluxurilor impuse de administratorul judiciar prin Planul de Reorganizare, marja profitului brut a crescut de la 40% în 2015 la 43% în 2016", spun reprezentanţii companiei. Compania ar putea ieşi din insolvenţă în cursul zilei de azi, Hidroelectrica fiind în această stare, cu mici întreruperi, din vara anului 2012. "În cei patru ani de insolvenţă Hidroelectrica a trecut printr-un proces radical de restructurare şi eficientizare. În urma acestui proces, Hidroelectrica a devenit cea mai profitabilă companie din Romania, în ultimii trei ani inregistrand o EBITDA de 63% din cifra de afaceri", a declarat Remus Borza, reprezentantul administratorului judiciar al Hidroelectrica.

Gilles Roudy pleacă de la conducerea Metro Romania

Executivul francez Gilles Roudy, cu o experienţă de peste 35 de ani în comerţ, pleacă de la conducerea Metro Cash&Carry Romania după doi ani şi jumătate de mandat. Venit în Romania la finalul lui 2013, executivul spunea că printre obiectivele sale se numără creşterea businessului Metro Cash & Carry Romania. Businessul companiei a revenit pe plus anul trecut, însă avansul a fost de sub 1%. Totuşi, aceasta este prima creştere de după 2012. Succesorul lui Gilles Roudy pentru poziţia de Director General Metro Romania va fi anunţat în perioada următoare. Perioada interimatului va fi asigurată de către Camelia Oprea, director financiar Metro Cash & Carry Romania, care va prelua responsabilităţile aferente. Metro Cash&Carry Romania a terminat anul trecut cu afaceri de peste un miliard de euro, fiind în continuare unul dintre cele mai mari businessuri din comerţul local alături de Kaufland, Carrefour, Lidl şi Auchan. Toate cele cinci reţele au afaceri de peste un miliard de euro pe an. Pe piaţa din Romania Metro Cash&Carry numără 30 de magazine en gros.

BCE începe injecţia de lichidităţi în companii

BCE va face miercuri prima achiziţie de obligaţiuni corporative, într-o mişcare care va fi supravegheată atent de investitori şi ar putea dicta eficienţa măsurilor de stimulare luată de instituţia financiară. Banca Centrală Europeană a adăugat note corporative programului de achiziţii de 80 de miliarde de euro pe lună, ca parte din eforturile de încurajare a creşterii. Provocarea este să cumpere destul bonduri pentru a creşte treptat lichiditatea în piaţă, spun analiştii, citaţi de Bloomberg. Consiliul guvernator, reunit joia trecută la Viena, a menţinut la zero principala dobandă de refinanţare şi la -0,4% dobanda pentru depozite. Începand cu 8 iunie, BCE va cumpăra, pe langă obligaţiuni guvernamentale, şi titluri emise de companii. Totodată, instituţia şi-a îmbunătăţit prognoza pentru anul acesta privind creşterea economică şi inflaţia din zona euro, dar a avertizat că există riscuri care derivă din evoluţia economiei globale şi din posibilul Brexit - ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, notează CNBC. Britanicii vor vota luna aceasta dacă ţara lor rămane sau nu în UE.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.