MOZAIC STIRI ECONOMICE:Nextebank preia 20% din Banca Carpatica
"În data de 27 ianuarie Banca Comercială Carpatica (BCC) a fost informată de către avocaţii mandataţi ai lui llie Carabulea şi un numar de 4 acţionari ai Băncii Carpatica acţionand în mod concertat cu acesta conform hotărarii BNR 6 din data de 12 martie 2014 şi a ordinului BNR 17734 din 28 martie 2014 cu privire la faptul că aceştia vor vinde Nextebank un număr de 220.274.282 acţiuni ale băncii reprezentand în mod cumulat 20% din capitalui BCC", se arată într-un comunicat al instituţiei de credit. Astfel, Carabulea ar urma să vandă 47,88 milioane de acţiuni, Atlassib 50 de milioane de acţiuni, Corneliu Tănase 12,62 milioane de acţiuni, Nicolae Lupu 54,85 milioane de acţiuni, iar Dana Cojocaru 54,85 milioane de acţiuni. Carpatica a anunţat, marţi, că Nextebank va subscrie pană la finele săptămanii acţiuni în valoare de 98,66 milioane de lei la capitalul Carpatica, iar ulterior finalizării acestei tranzacţii intenţionează să propună din nou acţionarilor fuziunea prin absorbţie a Nextebank de către BCC. Participaţia pe care ar dobandi-o Nextebank în urma subscrierii a 986.663.916 acţiuni BCC nou emise ar reprezenta o deţinere de 47% din noul număr total de acţiuni, iar în urma achiziţiei a 20% din numărul actual de acţiuni ar ajunge să preia controlul BCC, cu o participaţie care s-ar situa la peste 56%. Acţiunile au fost oferite Nextebank de către conducerea BCC, după ce fondul american JC Flowers a luat decizia de a nu subscrie în cadrul unui plasament privat. Subscrierea de către Nextebank ar urma să aibă loc respectand mai multe condiţii, agreate de comun acord între cele două părţi. Banca Comercială Carpatica a anunţat, marţi, că şi-a redus anul trecut pierderea netă la jumătate, de la 169,5 milioane lei la 85,43 milioane lei, iar activele s-au diminuat cu 4,7%, la circa 3,1 miliarde lei, potrivit rezultatelor financiare preliminate întocmite pe standarde IFRS. La finele anului 2014, banca din Sibiu avea active de 3,25 miliarde lei, iar pierderea netă se ridica la 169,5 milioane lei. Carpatica a primit din nou ofertă din partea Nextebank, după mai multe discuţii eşuate, dintre care ultima cu fondul american de investiţii JC Flowers, care s-a retras din procesul de achiziţie a băncii, întrucat nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu Piraeus Bank pentru preluarea subsidiarei locale, fondul fiind interesat de cumpărarea celor două bănci împreună. Nextebank a transmis BCC, în ultima zi a anului trecut, o ofertă neangajantă pentru a subscrie în cadrul ofertei de majorare a capitalului, însă vrea să verifice amănunţit situaţia băncii şi să beneficieze de exclusivitate pană la 26 ianuarie, condiţiile fiind acceptate.
Ford Romania negociază un nou contract de muncă
Ford Romania a anunţat ieri că discută de cateva luni cu sindicatele de la uzina Craiova despre noul contract colectiv de muncă, fără să se ajungă deocamdată la un acord, cerand "modificări cheie" în contracte care să ducă la creşterea competitivităţii şi eficienţei fabricii auto. "În ultimele luni, Ford Romania a lucrat împreună cu sindicatul cu privire la negocierea noului Contract Colectiv de Muncă. Compania noastră sprijină anumite modificări cheie ale Contractului Colectiv de Muncă, menite să ajute fabrica de la Craiova să devină mai competitivă şi totodată mai eficientă", au declarat reprezentanţii Ford. Modificările, "corecte şi oneste", sunt sestinate să plaseze fabrica de la Craiova "într-o poziţie puternică în ceea ce priveşte viitorul său în sistemul global de producţie Ford", conform sursei citate. Reprezentanţii companiei mai arată că fabrica de la Craiova a atras investiţii de peste un miliarde de euro în tehnologie de ultimă generaţie şi se declară încrezători că Ford şi sindicatul vor face tot ceea ce pot "pentru a atrage un volum de muncă suplimentar şi securiza totodată noi oportunităţi de afaceri" pentru Ford Craiova. Sindicatele au acuzat însă că modificările propuse de patronat ar duce la o scădere a veniturilor angajaţilor de pană la 10% pe an şi la eliminarea bonusurilor.
Se înmulţesc cumpărătorii cu bugete de 200.000 euro pentru locuinţe
Numărul cumpărătorilor care au alocat anul trecut bugete de 200.000 de euro pentru achiziţia uneia sau a mai multor locuinţe noi a crescut cu 8-10% faţă de 2014, potrivit unei analize a companiei Nordis Properties."La începutul acestui an, locuinţele noi se află în atenţia persoanelor care vor să investească în imobiliare bugete sub 200.000 euro, cererea pe acest segment crescand cu circa 8-10%. Acest interes se datorează scăderii dobanzilor bancare şi reorientării multor investitori care vizau în trecut locuinţe vechi, spre cele noi, care asigură o mai bună perspectivă investiţională, fiind şi mai uşor de închiriat", se arată în studiu. Acesta arată că proprietăţile rezidenţiale din zona de nord din Bucureşti aduc un randament între 6 şi 7,5% pe an. "Am realizat o analiză a randamentelor unei investitii imobiliare rezidenţiale, situate într-un buget de 200.000 euro, care poate fi format jumătate din surse proprii şi jumătate din credit bancar în zonele de nord şi de vest, pe care le considerăm cele mai atractive la închiriere în acest moment. Fiecare variantă are specificul ei şi chiar dacă este o decizie de business, există şi partea emoţională, care poate poate influenţa alegerea portofoliului. Randamentele actuale cele mai mari le aduc vilele din zona Pipera şi apartamentele noi din zona nouă Siseşti–Străuleşti", a declarat Emanuel Poştoacă, director general al Nordis. Potrivit companiei, zona de lux pentru apartamente de închiriat este cea adiacentă Parcului Herăstrău, Șoseaua Nordului. Aceasta este formată din clădiri noi, cu suprafeţe mari şi finisaje moderne, se află în imediata apropiere a celui mai mare parc al Bucureştiului şi a clădirilor de birouri din Pipera, Barbu Văcărescu şi este atractivă pentru expaţii veniţi să lucreze în Romania şi cărora angajatorul le plăteşte acomodarea şi chiria. Zone similare sunt Kiseleff si Aviatorilor, dar şi Floreasca - Dorobanţi, imobile noi.
Facebook a raportat venituri de 17,9 miliarde dolari şi 1,59 miliarde utilizatori
Veniturile reţelei de socializare Facebook au crescut anul trecut cu 44%, la 17,93 miliarde de dolari, şi au depăşit aşteptările analiştilor, în contextul în care numărul de utilizatori a urcat cu 14%, la 1,59 miliarde, în cea mai mare parte de pe dispozitive mobile. În trimestrul al patrulea, veniturile au crescut cu 52%, la 5,8 miliarde de dolari, depăşind aşteptările analiştilor. Creşterea Facebook din trimestrul al patrulea a fost susţinută de rezultatele mai bune ale companiei din vanzarea de publicitate pentru utilizatorii de telefonie mobilă. Rezultatele foarte bune ale Facebook contrastează cu cifrele sub aşteptări raportate de Apple şi eBay, companii care au dezamăgit în contextul incertitudinilor privind economia globală şi al aprecierii dolarului, care a afectat raportarea vanzărilor din afara SUA. "E fenomenal că în contextul acestor dificultăţi generate de dolarul puternic (Facebook, n.r.) accelerează la un astfel de nivel de creştere", a declarat Rob Sanderson, analist la MKM Partners. Titlurile Facebook au crescut cu aproape 12% în tranzacţiile cu contracte futures realizate după închiderea programului obişnuit al pieţei de capital din SUA. Veniturile din publicitate au avansat în trimestrul al patrulea cu 56,8%, la 5,64 miliarde de dolari. Ultimele luni din an înregistrează de obicei creşteri puternice ale cheltuielilor pentru publicitate, comparativ cu restul anului. Excluzand unele elemente, compania a înregistrat un profit de 79 de cenţi pe acţiune, peste aşteptările analiştilor consultaţi de Reuters de 68 de cenţi pe acţiune. Veniturile din trimestrul al patrulea, de 5,8 miliarde de dolari, au fost de asemenea mai mari decat estimările, care s-au situat la 5,37 miliarde de dolari. Chiar dacă se concentrează pe dispozitivele mobile, Facebook a crescut cheltuielile şi pentru cee ace numeşte "marile pariuri", printre care realitatea virtuală, inteligenţa artificială şi drone care să furnizeze acces la internet în cele mai izolate regiuni ale lumii.
Poliţia Italiană cere de la Google 227 milioane euro
Poliţia financiară din Italia consideră că Google a evitat plata unor taxe în valoare de 227 milioane de euro către autorităţile italiene în perioada 2009 - 2013, au declarat ieri, pentru Reuters, surse implicate în anchetă. Raportul poliţiei ar urma să fie transmis gigantului IT mai tarziu în cursul zilei şi vine în contextul în care în Europa dezbaterile sunt tot mai aprinse în privinţa multinaţionalelor care îşi transferă profiturile în ţările cu taxe mici. Un reprezentant al Google, întrebat despre raportul autorităţilor italiene, a declarat că "Google respectă legislaţia fiscală în toate ţările în care operează". Cele mai recente date disponibile arată că Google a plătit taxe de 2,2 milioane de euro în Italia în 2014, la venituri de 54,4 milioane de euro. Autoritatea pentru comunicaţii din Italia estimează veniturile locale ale Google ca fiind de aproximativ zece ori mai mari. Săptămana trecută, Google a acceptat să plătească autorităţilor britanice taxe restante de 130 de milioane de lire sterline (185 milioane de dolari), însă unii politicieni britanici au declarat că suma este prea mică faţă de profiturile obţinute de companie în Marea Britanie.
Grupul ProCredit, finanţare de 250 milioane euro
Grupul german ProCredit va primi de la Fondul European de Investiţii (FEI) o finanţare de 250 milioane euro, utilizată de băncile grupului din şapte ţări, printre care şi Romania, pentru a credita companiile invatoare în condiţii "favorabile", ca parte a unui program sprijinit de Comisia Europeană. Fondul European de Investiţii (FEI) şi grupul ProCredit au semnat joi un acord pentru a stimula accesul la finanţare pentru companiile inovatoare, atat întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri), cat şi întreprinderi mici cu capitalizare medie, în cadrul programului InnovFin - finanţare UE pentru Inovatori, iniţiativă sprijinită de către Comisia Europeană. ProCredit va utiliza suma de 250 milioane euro pentru a finanţa companiile inovatoare prin intermediul băncilor sale din Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Republica Moldova, Romania şi Serbia. Instituţiile de credit beneficiază de o garanţie furnizată de FEI în baza programului Orizont 2020, Programul-Cadru al Uniunii Europene pentru Cercetare şi Inovare. Acesta este primul program de acoperire cu garanţii pentru IMM-uri oferit de către InnovFin acestor state.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
