MOZAIC STIRI ECONOMICE: Fraudele online vor creşte în timpul sărbătorilor
Tentativele de furt al informaţiilor necesare plăţilor prin intermediul cardurilor, pentru fraude online, vor creşte în timpul sărbătorilor din acest an, potrivit unui studiu realizat de ACI Worldwide, furnizor de soluţii pentru plăţi şi operaţiuni bancare electronice, transmite Reuters. Cercetarea realizată de ACI Worldwide arată că rata fraudelor care nu implică furtul fizic al cardurilor a crescut în 2015 la nivelul de una la 86 de tranzacţii, comparativ cu una la 114 tranzacţii în 2014. Rata tentativelor de fraude, în funcţie de volum, a urcat cu 30% comparativ cu anul trecut, în condiţiile în care consumatorii se folosesc tot mai mult de dispozitele mobile pentru a face cumpărători, iar emitenţii de carduri reacţionează cu întarziere să închidă conturile după identificarea unor activităţi ilegale. "Atunci cand este vorba de fraude, este probabil ca 2015 să fie printre cele mai riscante sezoane cu care s-au confruntat retailerii. Este esenţial ca aceştia să fie pregătiţi pentru o creştere semnificativă a fraudelor, în special prin intermediul canalelor de comerţ electronic", a declarat Mike Braatz, vicepreşedinte pentru managementul riscului plăţilor la ACI Worldwide. Datele ACI Worldwide se bazează pe analizarea a sute de milioane de tranzacţii, de la retaileri globali, efectuate în perioada ianuarie-iulie 2015, comparate cu aceeaşi perioadă a anului 2014. ACI Worldwide oferă soluţii pentru operaţiuni bancare electronice şi plăţi instituţiilor financiare, retailerilor şi procesatorilor din întreaga lume.
Patru comune din ţară sunt campioane la vanzări de locuinţe noi
Un număr de patru comune din ţară şi trei oraşe din judeţul Ilfov sunt în Top 15 la capitolul livrări de locuinţe noi în 2014, depăşind oraşe mari, precum Iaşi, Ploieşti, Galaţi sau Sibiu, potrivit unui studiu al companiei DTZ Research. Comunele respective sunt Șelimbăr, Floreşti, Giroc şi Miroslava, iar oraşele Popeşti Leordeni, Otopeni şi Bragadiru. "Practic, în Popeşti Leordeni s-au construit anul trecut la fel de multe locuinţe ca în Bucureşti, livrările din Șelimbăr le-au depăşit pe cele din Sibiu, în timp ce activitatea rezidenţială din Miroslava (judeţul Iaşi) a fost mai susţinută ca în Iaşi. Totodată, comunele Floreşti şi Giroc, din apropierea oraşelor Cluj-Napoca şi Timişoara, se dezvoltă puternic, devenind sateliţi importanţi ai celor două localităţi. Preţurile mai mici ale terenurilor şi dorinţa multor locuitori din oraşe de a se muta de la bloc la casă sunt principalele motive pentru care piaţa rezidenţială din aceste localităţi mici este foarte activă. Un alt factor important fără de care aceste localităţi nu s-ar putea dezvolta este infrastructura care permite un acces uşor către oraşele mari din apropiere", arată compania. În timp ce în Bucureşti şi Timişoara locuinţele finalizate anul trecut reprezintă doar 0,4% din stocul locativ, în Șelimbăr şi în Popeşti Leordeni 20% din locuinţe au fost date în folosinţă în 2014. Sectorul rezidenţial a intrat de anul trecut pe o nouă curbă de creştere, ca urmare a stabilizării preţurilor şi a îmbunătăţirii situaţiei economice, dar această tendinţă se manifestă cu precădere în oraşele mari, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Iaşi, şi în jurul lor, în timp ce un sfert din ţară aproape că nu există pe piaţa locuinţelor noi, notează sursa citată. Astfel, în 12 dintre cele mai sărace judeţe din Romania (Tulcea, Teleorman, Caraş-Severin, Covasna, Mehedinţi, Harghita, Sălaj, Hunedoara, Călăraşi, Gorj, Olt şi Vaslui) au fost finalizate anul trecut doar 3.417 locuinţe noi, comparativ cu 3.269 de unităţi locative date în folosinţă doar în Popeşti Leordeni. Topul livrărilor de locuinţe este condus de Bucureşti, unde au fost date în folosinţă, anul trecut, 3.324 unităţi, cu 24,4% mai multe faţă de 2013, stocul ajungand la 850.909 locuinţe. Pe locurile următoare se plasează oraşele Popeşti Leordeni, Ilfov - 3.269 locuinţe, creştere de 47,4%, stoc 16.330 şi Cluj Napoca - 1.641 locuinţe, creştere de 392,8%, stoc 138.121.
Fondurile de pensii private şi-au crescut activele cu 30%
Activele fondurilor de pensii private au crescut în primele nouă luni cu circa 30% faţă de anul trecut, la 24,27 miliarde lei (5,5 mld. euro), avand o pondere în PIB de 3,46%, comparativ cu 2,81%, din care pensiile private obligatorii au cumulat 23,07 miliarde lei (5,22 mld. euro), potrivit ASF. Faţă de sfarşitul anului trecut, activele s-au majorat cu 20,35%. Ponderea acestora în PIB era de 3,03% în decembrie 2014. Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) aveau active de 23,07 miliarde lei (5,22 mld. euro), cu 29,8% în urcare faţă de primele trei trimestre ale anului trecut, se arată într-un comunicat al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). La finele lunii septembrie erau înregistraţi 6,46 milioane de participanţi în sistemul pensiilor administrate privat, cu 4,13% mai mulţi faţă de septembrie 2014 şi cu 2,65% peste nivelul din decembrie anul trecut. Contribuţia medie la nivelul participanţilor cu contribuţii în septembrie a fost de 110,29 lei, în creştere cu 22,75% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Valoarea medie a unui cont aferent Pilonului II pentru cei 3,19 milioane participanţi care au avut contribuţii lunare (în perioada mai 2008 - septembrie 2015) a fost de 5.300 lei (circa 1.200 euro), cu un avans anual de 27%. Peste două milioane de participanţi aveau în cont sume mai mici de 5.000 lei, iar aproximativ 700.000 de persoane aveau în cont între 5.000 şi 10.000 de lei, în timp ce aproape 400.000 de persoane înregistrau peste 10.000 de lei. Sumele plasate în toate categoriile de instrumente financiare au înregistrat creşteri cuprinse între circa 4% şi 67%, iar în unele cazuri, precum cel al obligaţiunilor municipale, sumele au fost de cinci ori mai mari, în condiţiile în care activele totale au crescut cu 29,81%. Din punct de vedere al alocării resurselor financiare pe diferite clase de active, ponderile în total active ale obligaţiunilor municipale, obligaţiunilor organismelor străine neguvernamentale au înregistrat creşteri, pe cand celelalte clase de active au înregistrat scăderi. Activele nete ale fondurilor de pensii facultative au ajuns la 1,19 miliarde lei (0,27 miliarde euro), cu 21,39% peste nivelul din septembrie anul trecut şi în creştere cu 13,97% faţă de decembrie.
Amenzi de aproape 1,5 milioane de lei pentru muncă la negru
Peste 200 de persoane care munceau la negru au fost depistate de inspectorii de muncă în perioada 9 - 13 noiembrie, iar sancţiunile aplicate pentru această încălcare a Codului muncii au fost date amenzi în valoare de aproape 1,5 milioane de lei, informează, marţi, Inspecţia Muncii (IM). Potrivit sursei citate, inspectorii de muncă au desfăşurat, în perioada menţionată, acţiuni de control în urma cărora au aplicat amenzi în valoare totală de 632.613 euro, adică 2.783.500 de lei. "Au fost depistate 202 de persoane care lucrau la negru. Dintre acestea, 45 erau din judeţul Arad. În domeniul relaţiilor de muncă, la nivel naţional s-au aplicat amenzi în valoare de 1.928.500 de lei, din care 1.460.000 de lei pentru muncă la negru. Pentru primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără contracte individuale de muncă, inspectorii de muncă au făcut trei propuneri de cercetare penală. Au fost sancţionaţi 554 de angajatori", se arată în comunicatul transmis presei. În aceeaşi perioadă, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-au aplicat amenzi în valoare de 855.000 de lei, iar angajatorii au comunicat către inspectoratele teritoriale de muncă 40 de evenimente care, în urma cercetărilor efectuate de inspectorii de muncă, vor fi încadrate sau nu ca fiind accidente de muncă. Aproape jumătate dintre aceste evenimente, respectiv 18, au fost înregistrate în Bucureşti. "Au fost dispuse 13 opriri de echipamente şi sistarea activităţii la cinci angajatori", se mai arată în comunicat.
Grecia a ajuns la un acord cu creditorii
Grecia şi creditorii internaţionali au ajuns marţi la un acord privind reformele economice şi financiare care trebuie luate de autorităţile de la Atena pentru a primi următoarea tranşă de împrumut în valoare de 2 miliarde de euro, au declarat trei oficiali citaţi de Wall Street Journal. Acordul, convenit în cursul dimineţii, va crea condiţiile şi pentru deblocarea unor fonduri de 10 miliarde de euro necesare recapitalizării băncilor. Potrivit acordului de sprijin în valoare de 86 de miliarde de euro convenit în vară, Grecia trebuie să adopte 48 de măsuri de reformă, considerate de importanţă majoră, în schimbul tranşei de împrumut de 2 miliarde de euro necesară plăţii salariilor, facturilor şi arieratelor. Finalizarea primului set de reforme, împreună cu unele suplimentare legate de sectorul financiar, a reprezentat o precondiţie pentru ca Grecia să primească fondurile de 10 miliarde de euro necesare băncilor. Reformele convenite mai trebuie să treacă joi şi de votul Parlamentului de la Atena, înainte ca reprezentanţii Ministerelor de Finanţe din zona euro să aprobe frunizarea celor 12 miliarde de euro, au arătat oficiali europeni. Banca Centrală Europeană a anunţat în octombrie, în urma unor teste de stres, că băncile din Grecia au nevoie de 14,4 miliarde de euro pentru consolidarea capitalului.
Încrederea investitorilor în economia Germaniei e în creştere
Încrederea investitorilor în economia Germaniei a crescut în noiembrie pentru prima oară în ultimele opt luni, susţinută de cererea internă şi perspectiva ca Banca Centrală Europeană (BCE) să ia noi măsuri de stimulare, relatează Bloomberg. Indicele privind aşteptările investitorilor şi analiştilor calculat de institutul de cercetări ZEW a urcat de la 1,9 puncte în octombrie la 10,4 puncte. Analiştii anticipau că indicele va creşte la 6 puncte. Circa 18% dintre răspunsuri au fost obţinute după atacurile teroriste de vineri de la Paris. Germania se confruntă cu încetinirea activităţilor economice pe pieţele emergente, care îi pun în pericol exporturile, dar beneficiază de nivelul scăzut record al şomajului, de creditele ieftine şi de deprecierea euro. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a semnalat că instituţia ar putea adopta noi măsuri de stimulare, la şedinţa de politică monetară din decembrie, din cauza riscurilor legate de creşterea economică şi inflaţie.
Dolarul a atins un nou maxim faţă de euro
Dolarul a atins marţi un nou maxim al ultimelor şapte luni faţă de euro şi cel mai ridicat nivel din ultima săptămană faţă de yen, în timpul tranzacţiilor asiatice, indicand aşteptările investitorilor pentru creşterea dobanzilor în SUA în decembrie, care va contribui la aprecierea monedei americane. Euro, aflat în declin cu 0,25%, la 1,0661 dolari pe unitate, a coborat în timpul tranzacţiilor pană la 1,0656 dolari pe unitate, cel mai redus nivel atins după 16 aprilie, relatează MarketWatch. La începutul tranzacţiilor din Europa, euro este tranzacţionat la circa 1,0654 dolari pe unitate. Potrivit dealerilor din Tokyo şi analiştilor, atentatele de la Paris cresc disponibilitatea Băncii Centrale Europene de a relaxa din nou politica monetară, la şedinţa consiliului guvernatorilor de pe 3 decembrie.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
