MOZAIC STIRI ECONOMICE: UniCredit Ţiriac Bank devine UniCredit Bank: Ţiriac a ieşit din acţionariat
"În următoarele luni procesul de rebranding va continua prin schimbarea identităţii vizuale a băncii (denumire şi logo) în contracte şi comunicarea comercială cu clienţii, partenerii, autorităţile şi a semnalisticii în întreaga reţea de unităţi teritoriale, precum şi înlocuirea instrumentelor de plată (carduri, token-uri) care poartă vechea denumire", se arată într-un comunicat al băncii. Reprezentanţii instituţiei de credit precizează că schimbările nu vizează caracteristicile şi funcţionalităţile produselor sau relaţiile contractuale cu clienţii, iar înlocuirea instrumentelor de plată actuale cu cele care poartă noua denumire se va realiza treptat, fără costuri suplimentare pentru clienţi. Banca va derula şi o campanie de comunicare externă care va susţine implementarea noii denumiri, UniCredit Bank. UniCredit Bank Austria a anunţat la începutul lunii iunie achiziţia acţiunilor reprezentând 45% din UniCredit Ţiriac Bank SA deţinute de ţiriac Holdings, astfel că participaţia a urcat de la 50,6% la 95,6%. Cele două părţi nu au dezvăluit preţul de vânzare sau alte detalii ale tranzacţiei. De asemenea, UniCredit Bank Austria AG a transmis la acel moment că ia în considerare formularea unei oferte acţionarilor minoritari ai UniCredit Ţiriac Bank S.A. pentru a le achiziţiona acţiunile deţinute. Instituţia de credit a funcţionat sub de¬numirea Banca Comercială Ion ţiriac din 1991 până în 2006, când a fuzionat prin absorbţie cu HVB Bank România, iar timp de un an a activat sub denumirea Banca Comercială HVB Ţiriac SA. În 2007, banca a fuzionat prin absorbţie cu UniCredit România, rezultând astfel UniCredit Ţiriac. La nivel naţional, banca deţine o reţea de peste 180 de unităţi teritoriale şi are circa 3.350 de angajaţi. Grupul UniCredit ţiriac Bank a realizat în primul semestru un profit net consolidat de 106,8 milioane lei (24 milioane euro), înainte de interesul minoritar, din care banca a raportat la nivel individual un rezultat de 84,1 milioane lei, în scădere cu 7,5%, în timp ce activele s-au redus cu 4,8%.
Guvernul elen a aprobat concesionarea a 14 aeroporturi
Guvernul elen a aprobat concesionarea pe 40 de ani a 14 aeroporturi din Grecia unui consorţiu germano-grec format din companiile Fraport şi Slentel, o divizie a grupului elen Copelouzos, pentru 1,2 miliarde de euro, relatează Capital.gr. Concesiunea, primul acord de privatizare convenit de guvernul partidului Syriza, se referă la aeroporturile Salonic, Aktio, Chania (Creta), Kavala, Kefalonia, Kerkyra (Corfu), Zakynthos, precum şi cele din Rodos, Kos, Myconos, Mytilene, Samos, Santorini şi Skiathos. În 2013 aceste aeroporturi au servit 19,1 milioane de pasageri. Acordul de concesiune se referă la operarea, întreţinerea, administrarea şi extinderea a 14 aeroporturi regionale până în 2055. Fraport va deţine paticipaţia majoritară la consorţiul cu Slentel. Cele două companii vor plăti o singură dată suma de 1,2 miliarde de euro şi anual 22,9 milioane de euro pentru a opera aeroporturile pe o perioada de 40 de ani, cu posibilitatea extinderii pe încă zece ani. Fraport este o companie germană de transport care operează, printre altele, aeroportul din Frankfurt. Grupul elen Copelouzos are afaceri în sectorul energetic. Consorţiul şi-a asumat investiţii de 1,4 miliarde de euro, din care 330 milioane de euro în primii patru ani. Trecerea aeroporturilor în concesiune privată va crea, potrivit estimărilor, 1.450 de locuri de muncă directe şi 15.000 de locuri de muncă indirecte. Miniştrii Finanţelor ai statelor din zona euro au aprobat, vineri seară, cel de-al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia, care trebuie să adopte o serie de reforme macroeconomice, în sensul creşterii taxelor şi reducerii deficitului bugetar, pentru a obţine ajutorul de 86 de miliarde de euro. Unele dintre statele membre ale zonei euro, inclusiv Germania, trebuie să-şi consulte Parlamentele cu privire la noul plan de asistenţă financiară. Celelalte ţări care trebuie să organizeze voturi în Parlament sunt Austria, Estonia, Portugalia şi Spania, în timp ce Legislativul grec a aprobat acordul vineri.
Băncile europene vand credite de 139 miliarde de euro
Băncile europene urmează să vândă în acest an credite în valoare record de 139 de miliarde de euro, majoritatea tranzacţiilor de acest tip urmând să aibă loc în Marea Britanie şi Irlanda, potrivit companiei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PWC), transmite Bloomberg. Instituţiile financiare au renunţat deja de la începutul acestui an la credite de 54,5 miliarde de euro, iar împrumuturi de 84 de miliarde de euro sunt pe cale să fie vândute, se arată într-un raport al PWC. Majoritatea acestor vânzări, respectiv peste 60%, urmează să aibă loc în Marea Britanie şi Irlanda, după ce instituţiile financiare din cele două ţări au vândut împrumuturi de 125 de miliarde de euro într-o perioadă de cinci ani încheiată în 2014. "Nu este o surpriză că Marea Britanie, Irlanda şi Spania au fost cele mai active pieţe pentru portofoliile de credite din Europa, având în vedere că băncile din aceste ţări au fost foarte active în curăţarea bilanţurilor contabile. Italia a înregistrat o creştere puternică a activităilor în 2015 şi este unul dintre priuncipalele obiecte de interes ale investitorilor şi fondurilor internaţionale", a declarat Richard Thompson, preşedintele diviziei PwC pentru consultanţă în domeniul portofoliilor din Europa.
Acţiunile chineze au scăzut cu peste 6%
Acţiunile companiilor chineze au scăzut marţi cu 6,2%, în pofida celui mai mare plasament efectuat pe piaţa monetară de banca centrală a Chinei în ultimele 19 luni, de 120 miliarde yuani (18,77 miliarde dolari), şi a unor date peste aşteptări de pe piaţa imobiliară, relatează MarketWatch. Indicele Shanghai Composite a scăzut cu 6,15%, iar Shenzhen Composite cu 6,58%. Declinul indicelui din Shanghai a fost declanşat de evoluţia negativă a acţiunilor companiilor de stat. Pe piaţa din Hong Kong, indicele HSI a coborât cu 1,43%, iar componenta companiilor chineze cu 1,8%. Accentuarea tendinţei descendente a cotaţiilor acţiunile chineze reflectă evoluţia titlurilor din ultimele săptămâni, pe fondul neîncrederii investitorilor în eficienţa intervenţiei autorităţilor de la Beijing pentru susţinerea pieţei de capital. Banca centrală a Chinei a oferit marţi băncilor comerciale refinanţare pe termen de 7 zile în valoare de 120 de miliarde de yuani (18,77 miliarde dolari), reprezentând cea mai amplă intervenţie a instituţiei pe piaţa monetară din ultimele 19 luni.
Cearta pe Codul Fiscal se întensifică
Liderul PNL Ludovic Orban a declarat, ieri, că PSD a coborât discuţiile privind Codul fiscal la un nivel mai degrabă tehnic, decât politic, prin mandatarea ministrului Finanţelor pentru a participa la negocieri, afirmând că PNL îşi va nuanţa componenţa delegaţiei în funcţie de participarea anunţată. "PSD a coborât nivelul discuţiilor la un nivel mai degrabă tehnic, decât politic, anunţând prin vocea domnului Dragnea că trebuie să meargă ca şef de delegaţie ministrul Finanţelor. Deci, probabil discuţiile vor avea mai degrabă un caracter tehnic. În mod evident, noi ne vom nuanţa componenţa delegaţiei în funcţie de participarea care va fi în special din partea PSD", a declarat prim-vicepreşedintele PNL. Orban a mai afirmat că liberalii se aşteaptă ca, în cadrul consultăriilor pe tema Codului fiscal, să se prezinte toate calculele care au stat la baza fundamentării proiectului, adăugând că aceştia vor să li se spună pe ce se bazează promisiunile Guvernului legate de creşterea cheltuielilor publice. Prim-vicepreşedintele PNL a menţionat că aşteaptă ca, pe parcursul discuţiilor politice, care vor urma celor tehnice, aşa cum afirma Cătălin Predoiu, Guvernul şi aliaţii acestuia "să se arate dispuşi la dialog şi responsabilitate".
Grecia relaxează parţial controlul capitalului
Autorităţile elene au relaxat măsurile de controlul al capitalului impuse în luna iunie, astfel încât grecii pot transfera în străinătate până la 500 de euro pe lună şi să plătească sume mai mari în cazul taxelor de şcolarizare, relatează Reuters. Potrivit unui decret guvernamental, grecii pot deschide conturi bancare pentru rambursarea de datorii şi să plătească în străinătate până la 8.000 de euro pentru taxele şi cheltuielile studenţilor. Anterior grecii puteau plăti în străinătate pentru studenţi până la 5.000 de euro. Cu toate acestea, persoanele fizice pot retrage din conturile bancare numai 420 de euro pe săptămână. În decret se mai arată că sunt permise, fără o autorizaţie preliminară, tranzacţiile bancare legate, printre altele, de tranzacţiile valutare spot, împrumuturile interbancare, tranzacţiile cu instrumente derivate, rostogolirea datoriilor şi tranzacţiile care nu influenţează în mod material lichidităţiile instituţiilor de credit. Grecia a impus pe 29 iunie măsuri de control al capitalului şi a oprit temporar activităţile băncilor, după ce Banca Centrală Europeană a refuzat să suplimenteze finanţarea de urgenţă acordată instituţiilor financiare elene, din cauza blocajului negocierilor cu creditorii internaţionali ai Greciei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
