MOZAIC STIRI ECONOMCE: Atenţie sporită la un fals sondaj fiscal
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) atrage atenţia asupra unei tentative de fraudă, după ce mai mulţi contribuabili au reclamat că le-au fost cerute informaţii confidenţiale printr-un sondaj telefonic atribuit fiscului. ANAF precizează că efectuează în această perioadă un singur sondaj de opinie, derulat telefonic, care nu cuprinde întrebări referitoare la date ale contribuabililor legate de conturi bancare, carduri asociate conturilor deschise sau de cuantumul datoriilor la bugetul de stat. Sondajul efectuat de ANAF are ca obiectiv evaluarea efectelor şi rezultatelor campaniei media în desfăşurare, iar singurele întrebări din chestionar care vizează detalii legate de companie sunt legate de anul de înfiinţare, codul CAEN, numărul mediu de angajaţi, cifra de afaceri, în ce localitate şi judeţ se află sediul firmei şi ce fel de contribuabil este (mare, mijlociu, mic). "Întrucat asupra acestei situaţii există suspiciunea unei tentative de fraudă, vă rugăm să acordaţi o atenţie deosebită în cazul în care primiţi solicitări de natura celor de mai sus şi vă asigurăm că vom lua toate măsurile necesare în vederea depistării persoanelor vinovate", se precizează în comunicatul ANAF.
Alpha Bank: Avem o perioadă de normalitate la retragerile de depozite
Retragerile de depozite la Alpha Bank se încadrează în această perioadă în parametri normali, "situaţii mai încordate" fiind înregistrate anii trecuţi, în condiţiile în care instituţiile de credit cu capital elen trec printr-o perioadă de criză din 2012, potrivit preşedintelui băncii,Sergiu Oprescu. "Da, normal că există o anumită activitate mai mare decat pe medie, dar suntem în parametri de normalitate din punct de vedere al lichidităţii, al retragerii de depozite, nu are legătură cu contextul actual", a declarat marţi, la un seminar BNR, preşedintele Alpha Bank, Sergiu Oprescu, întrebat dacă banca pe care o conduce a înregistrat retrageri de depozite pe fondul situaţiei din Grecia. El a adăugat că reprezentanţii instituţiei de credit sunt atenţi la ceea ce se întamplă, deşi s-au mai confruntat cu astfel de situaţii. "Suntem într-o perioadă de normalitate, dar atenţi, am mai văzut acest lucru şi în trecut. Băncile cu capital grecesc trec printr-o perioadă de criză din 2012, am avut situaţii mai încordate", a mai spus Oprescu. Preşedintele Alpha Bank a menţionat că băncile romaneşti cu capital elen trebuie să fie transparente şi să comunice de aşa natură încat să nu se creeze panică în randul clienţilor, arătand că toate instituţiile de credit locale vizate au o situaţie stabilă, aşa cum indică datele prezentate de banca centrală.
Caştigul salarial mediu a scăzut în luna mai cu 2,7%
Caştigul salarial mediu a fost în luna mai de 1.806 lei net, în scădere cu 51 lei (2,7%) faţă de luna precedentă, cand au fost acordate primele de Paşte, potrivit datelor anunţate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cele mai mari valori au fost înregistrate în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (6.523 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1,018 lei). "În luna mai 2015, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul caştigului salarial mediu net a fost mai mic decat în luna precedentă ca urmare a acordării în luna aprilie de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă sau tichete cadou), a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). De asemenea, scăderile caştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu caştiguri salariale mici în unele activităţi economice", arată INS, într-un comunicat. Cele mai semnificative scăderi au fost raportate în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale) - 15,7% şi în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea altor mijloace de transport, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia minereurilor metalifere, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea altor produse din minerale nemetalice - între 10,5% şi 13%. Creşterile caştigului salarial mediu net faţă de luna aprilie 2015 au fost determinate de acordarea de prime ocazionale şi a sumelor din profitul net, de realizările de producţie ori încasările mai mari (funcţie de contracte). Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale - 29,7% şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), activităţi de servicii anexe extracţiei, transporturi aeriene - între 4,5% şi 8%.
INS a revizuit în scădere cu 0,1 puncte creşterea economică
Institutul Naţional de Statistică a revizuit în minus cu 0,1 puncte procentuale creşterea economică înregistrată în primul trimestru, de la 1,6% la 1,5% faţă de ultimul trimestru al anului trecut şi de la 4,2% la 4,1% comparativ cu primul trimestru din 2014, în funcţie de datele ajustate sezonier. Astfel, PIB estimat pentru primul trimestru a urcat cu 1,04 miliarde lei, la 175,89 miliarde lei preţuri curente, în funcţie de datele ajustate sezonier. Totuşi, creşterea în termeni reali a fost cu 1,5% faţă de trimestrul IV al anului trecut şi cu 4,1% faţă de primul trimestru din 2014, se arată într-un comunicat al INS. La estimarea precedentă a INS, PIB-ul se cifra la 174,85 miliarde lei preţuri curente, în creştere cu 1,6% faţă de T4 din 2014 şi cu 4,2% faţă de T1 anul trecut. Ca serie brută, PIB estimat pentru primul trimestru a fost majorat cu 909 milioane lei, de la circa 139,27 miliarde lei la aproape 140,18 miliarde lei, avansul în termeni reali menţinandu-se la 4,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Comparativ cu estimarea anterioară, dinamica PIB a rămas nemodificată, iar dinamica valorii adăugate brute totale s-a redus cu 0,2 puncte procentuale, diminuandu-şi contribuţia la creşterea PIB cu 0,1 puncte procentuale. Volumul şi contribuţia impozitelor nete pe produs s-a majorat cu 0,5 puncte, respectiv cu 0,1 puncte procentuale. Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante în informaţii şi comunicaţii (-0,9 puncte) şi în activităţi de spectacole, culturale şi recreative, reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (-0,9 puncte). Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat cheltuiala pentru consumul final individual şi colectiv al administraţiilor publice, de la -0,2% la A0,4%, ca urmare a creşterii volumului lor de activitate (consumul individual de la 98,6% la 102,1%, iar consumul colectiv de la 99,4% la 103,0%). "Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial pentru perioadele anterioare nu s-a modificat, revizuirea estimărilor pentru trimestrul I 2015 faţă de varianta provizorie (1), publicată în Comunicatul de presă nr. 137 din 5 iunie 2015 fiind nesemnificativă", se spune în comunicat.
Arabia Saudită va investi o sumă record în Rusia
Fondul suveran de investiţii al Arabiei Saudite, Public Investment Fund (PIF), a încheiat un parteneriat cu fondul Russian Direct Investment Fund (RDIF) prin care va investi în Rusia o sumă record de 10 miliarde de dolari, relatează RIA Novosti. "Am ajuns la un acord final şi formăm un parteneriat cu fondul suveran din Arabia Saudită în cadrul căruia PIF va investi 10 miliarde de dolari în proiecte de pe teritoriul Rusiei. Aceste fonduri vor fi alocate în următorii 4-5 ani", a declarat şeful RDIF, Kirill Dmitriev. El a arătat că primele patru-cinci acorduri de investiţii vor fi semnate în următoarele două-trei luni, fiind posibil să fie atraşi parteneri din China, Coreea de Sud şi Emiratele Arabe Unite. RDIF intenţionează să încheie 10 acorduri cu PIF înainte de sfarşitul anului 2015, dintre care şapte se află în faze finale. Noul parteneriat ar putea utiliza un mecanism de co-investiţii automate, testat în cadrul unui fond de investiţii ruso-chinez. PIF şi-a exprimat interesul să investească în agricultură, medicină, retail, logistică şi sectorul imobiliar, a arătat Dmitriev.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
