Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Jianu: Ştampila va dispărea şi în Romania

Ziarul de Vrancea
11 mai 2015 4374 vizualizări
“Aici vorbim de lucruri extrem de concrete: de ce este nevoie de ştampilă? (...) Va dispărea din Codul Fiscal, dar trebuie o ordonanţă de urgenţă sau o reglementare ca să dispară din toată legislaţia secundară", arată fostul ministru delegat pentru IMM-uri şi turism

Obligativitatea ştampilei pentru firme va fi eliminată de la 1 iulie, potrivit promisiunilor primite de oamenii de afaceri de la ministrul Finanţelor, Romania fiind depăşită la acest capitol de Republica Moldova, care a implementat deja măsura, însă trebuie scoasă din toată legislaţie secundară. "Odată cu acest nou Cod Fiscal, zona de fiscalitate e cumva acoperită, cred că pasul logic următor ar fi cel al simplificării administrative. Aici vorbim de lucruri extrem de concrete: de ce este nevoie de ştampilă? (...) Va dispărea din Codul Fiscal, dar trebuie o ordonanţă de urgenţă sau o reglementare ca să dispară din toată legislaţia secundară", a declarat ieri Florin Jianu, fostul ministru delegat pentru IMM-uri şi turism, la o conferinţă organizată de Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei. La randul său, Dragoş Anastasiu, cu afaceri în domeniul turismului, a precizat că ştampila va dispărea de la 1 iulie, potrivit promisiunilor primite de la ministerul de resort. "Va dispărea (ştampila - n.r.), aşa ne-a promis Ministerul de Finanţe, că de la 1 iulie dispare", a spus Anastasiu. Fostul ministru delegat a punctat că Republica Moldova a făcut deja acest pas, depăşind Romania la acest capitol. "Nu ştiu dacă ne putem imagina o Romanie fără ştampilă, dar e deja o realitate în Republica Moldova. Ne-a luat-o înainte, de trei luni au această reglementare, au scos ştampila. Cred că mai sunt două ţări în Uniunea Europeană în acest caz", a afirmat Jianu. Investitorul Marius Ghenea a adăugat că în multe ţări ale Uniunii Europene oamenii nu ştiu ce este o ştampilă, datorită faptului că aceasta nu mai este de mult timp utilizată. Oamenii de afaceri ar dori îmbunătăţirea legislaţiei pe mai multe paliere, unul dintre acestea reprezentand capitalul social minim al unei firme. "Dacă vorbim de capitalul social al unei firme, acei 200 de lei nu reprezintă absolut nimic, probabil niciun birou, un scaun nu mai costă 200 de lei, aşa că dacă dai faliment să-ţi plece cu scaunul. Cred că trebuie să avem o economie modernă, în care să intri în economie să te coste un euro, după care prin lege obligativitatea ca nivelul capitalului social să fie legat de cifra de afaceri, e foarte simplu de făcut acest lucru", a menţionat Jianu. În plus, în ceea ce priveşte înfiinţarea unei firme, el consideră că se poate ajunge şi în Romania la nivelul din Marea Britanie sau alte state, unde înfiinţarea durează 10 minute. Anastasiu, proprietarul Eurolines, spune că pe fiecare domeniu în parte ar fi necesare îmbunătăţiri ale legislaţiei, dand ca exemplu condiţionarea unei autorizaţii de construire de acordul vecinului, aspect care reprezintă "o nenorocire" în Romania, pentru că "nimeni nu dă acordul decat condiţionat cu diverse facilităţi".

Proiectul de modificare a codului silvic ajunge pe masa Comisiei Europene

Consiliul Concurenţei a cerut opinia Comisiei Europene privind introducerea pragului maxim de 30% din volumul de masă lemnoasă din fiecare specie care poate fi achiziţionat de o companie, potrivit proiectului legii de modificare a Codului Silvic. Consiliul Concurenţei a decis să se consulte cu Comisia Europeană în contextul în care menţinerea unei limitări la achiziţia de masă lemnoasă ar putea reprezenta o încălcare a Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene în ceea ce priveşte libera circulaţie a mărfurilor, care poate avea ca posibilă consecinţă declanşarea procedurii de infringement împotriva Romaniei. "Nu ne opunem acestei legi şi nici măsurilor de limitare a tăierilor ilegale. Noi avem obiecţii referitoare la unele măsuri punctuale, care, deşi introduse cu bune intenţii, riscă să încalce legislaţia europeană şi pot atrage sancţiuni din partea Comisiei Europene", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei. Consiliul Concurenţei şi-a exprimat, încă din iunie 2014, punctul de vedere privind toate proiectele de modificare a Codului Silvic transmiţand obiecţiile sale atat Guvernului (Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură), cat şi Parlamentului (Comisiei parlamentare pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara şi servicii specific, Comisiei pentru mediu si echilibru ecologic, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor). "Avand în vedere că a fost trimisă spre promulgare o formă a legii ce conţine prevederi care pot încălca legislaţia comunitară în domeniul concurenţei, inclusiv al ajutorului de stat, conform atribuţiilor noastre, am transmis Preşedintelui Romaniei o informare, atragand atentia aasupra acestui aspect", a mai declarat preşedintele Consiliului Concurenţei. Legislaţia în domeniul concurenţei, similară celei de la nivelul Uniunii Europene, conţine instrumente pentru depistarea şi sancţionarea abuzului unei companii aflate în pozitie dominantă. De altfel, Consiliul Concurenţei a sancţionat compania Kronospan, activă pe piaţa prelucrării lemnului, cu 3,5 milioane lei pentru abuz de poziţie dominantă. Sancţiunea a fost confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.


Circa 500 de firme vor fi susţinute de business angels

Aproximativ 500 de companii ar putea beneficia în următorul an de fonduri totale de 5-10 milioane euro din partea investitorilor de tip business angels, în urma adoptării legii, cele mai interesante fiind afacerile cu potenţial de creştere din IT, servicii şi turism, apreciază oamenii de afaceri. "Cred că se vizează în jur de 500 de companii pentru investiţii business angels în următoarele 12 luni şi vor fi implicate sume cuprinse între cinci şi 10 milioane euro global. Cand va ajunge la maturitate piaţa, probabil va permite mai mult", a declarat marţi Florin Jianu, fostul ministru delegat pentru IMM-uri şi turism, la o conferinţă organizată de Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei. La randul său, Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din Romania, apreciază că investiţiile de tip business angels se vor grupa pe zonele de afaceri cu potenţial mare de creştere şi care au nevoie de capital, precum cele din domeniile IT şi tehnologie, servicii sau turism. "Considerăm că cel mai mult vor avea de caştigat zonele cu potenţial mare de creştere, pentru că dacă tot fac o investiţie de acest tip, să fie una cu potenţial, nu o afacere care se dezvoltă puţin şi are randamente mici", a spus Ghenea, investitor în mai multe afaceri IT. El a afirmat că toţi cei care acţionează deja ca business angels vor utiliza legislaţia adoptată, însă aceştia sunt foarte puţini, ţinta reală fiind managerii de corporaţii sau antreprenorii care au acumulat "nişte fonduri" şi au experienţă, know-how şi viziune asupra unei afaceri. "Este o investiţie foarte riscantă, ne punem speranţele şi banii în mainile unui antreprenor pentru că noi credem în el, dar sunt şi investiţii care pot aduce randamente frumoase şi, în acest mod, putem să ajutăm la dezvoltarea business-ului din Romania, pentru că altfel banii care stau nu produc nimic", a mai spus Ghenea. Potrivit experienţei internaţionale, el estimează că, într-un interval de trei ani, 4 din 5 companii înfiinţate nu vor rezista, contrazicand statisticile oficiale.

Cat de corect este calculată inflaţia? Preţurile au urcat în aprilie cu doar 0,1%!

Preţurile de consum au crescut în aprilie cu 0,1% faţă de martie, iar rata anuală a inflaţiei a ajuns la 0,65%, în uşoară scădere, în condiţiile în care alimentele s-au scumpit luna trecută cu 0,33%, iar serviciile cu 0,07%, în timp ce mărfurile nealimentare au avut preţuri apropiate faţă de martie. "Preţurile de consum, măsurate prin indicele preţurilor de consum (IPC), au fost mai mari în medie cu 0,1%, în luna aprilie comparativ cu luna martie 2015. Determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), creşterea a fost de 0,2%", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete, cu 5,25%, urmate de categoria "alte legume şi conserve de legume" - 3,57%, fructe şi conserve din fructe - 3,27% şi legume şi conserve de legume - 2,08%. Scăderi mai semnificative ale preţurilor s-au consemnat la ouă, cu 6,85%, şi la "fasole boabe şi alte leguminoase", cu 2,6%. În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, cel mai mulu s-au scumpit ţigările (cu 0,83%), iar la servicii - transportul urban (1,44%). Comparativ cu aprilie 2014, preţurile măsurate prin IPC au urcat cu 0,7%, iar prin IAPC cu 0,6%. Alimentele s-au scumpit cu 0,32%, mărfurile nealimentare cu 0,49%, iar tarifele serviciilor cu 1,67%. Faţă de decembrie anul trecut, preţurile de consum au avansat cu 1,3%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 1,72%, a mărfurilor nealimentare cu 1,23% şi a serviciilor cu 0,64%. Cea mai mare creştere per total a fost raportată la energia electrică (5,01%). "Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2014 - aprilie 2015) faţă de precedentele 12 luni (mai 2013 - aprilie 2014), calculată pe baza IPC, este de 0,9%. Determinată pe baza IAPC, creşterea este de 1,1%", se mai spune în comunicat. Banca Naţională a Romaniei estimează pentru finele acestui an o rată anuală a inflaţiei de 0,2%, în coborare de la prognoza de 2,1%, ca urmare a reducerii TVA la 9% de la 1 iunie, în lunile de vară şi toamnă scăzand spre minus 1%, iar pentru decembrie 2016 proiecţia a fost revizuită de la 2,4% la 1,9%.

Veniturile Romgaz au scăzut la trei luni cu 5%

Veniturile din exploatare ale producătorului de gaze naturale Romgaz Mediaş (SNG) au scăzut cu 5,5% în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă din 2014, la 1,28 miliarde lei, din cauza diminuării cererii de gaze, în special în sectorul producerii de îngrăşăminte chimice. Cifra de afaceri a companiei a scăzut cu 6%, la 1,36 miliarde de lei, faţă de 1,45 miliarde de lei în primul trimestru din 2014. Profitul net al Romgaz a scăzut cu 7,5%, la 563 milioane de lei. Producţia şi vanzările de gaze naturale au scăzut la randul lor în primele trei luni, iar producţia de energie electrică s-a redus cu aproape 70%. Romgaz a avut anul trecut un profit de 1,43 miliarde lei (322 milioane euro), în creştere cu 44% faţă de cel din 2013, iar cifra de afaceri a urcat cu 15,3%, la 4,49 miliarde lei (1,01 miliarde euro). Statul controlează producătorul de gaze naturale cu o participaţie de 70%. Al doilea acţionar ca mărime este Fondul Proprietatea, cu 10%.

Rezerva Federală se pregăteşte pentru ce este mai rău

Rezerva Federală (Fed) americană a pus la punct planuri extinse pentru eventualitatea unui default al datoriilor publice ale Statelor Unite, care includ eşalonarea plăţiilor şi împrumuturi către investitori, potrivit unui congressmen care citează documente ale băncii centrale, relatează Reuters. Statele Unite s-au aflat în pragul dezastrului în 2011 şi 2013, cand luptele politice legate de datoria naţională au făcut ca guvernul federal să fie aproape de situaţia în care să nu îşi mai poată plăti facturile. Analiştii şi oficialii au avertizat că ratarea plăţilor poate provoca un dezastru economic, iar detaliile referitoare la soluţiile găsite de autorităţi ies la iveală cu greutate. Reprezentantul republican Jeb Hensarling, din Texas, afirmă într-o scrisoare din iunie 2014 adresată secretarului Trezoreriei, Jack Lew, obţinută luni de Reuters, că stafful său a studiat planurile neclasificate ale Fed pentru administrarea unui default. Planurile au inclus stabilirea unor noi termene de plată pentru datoriile restante, afirmă Hensarling în scrisoarea semnată şi de reprezentantul republican Patrick McHenry din Carolina de Nord.

Andrews:Asistăm la un val de protecţionism şi naţionalism digital
 
Adjunctul Secretarului Comerţului al SUA, Bruce Andrews, a declarat, la Summitul Regional de Securitate Cibernetic, că există un val crescand de protecţionism şi naţionalism digital în întreaga lume, dar trebuie găsite modalităţi de protejare a economiei digitale, care să nu afecteze invovaţia. Bruce Andrews a amintit, ieri, în cadrul reuniunii, că importante companii americane, precum Oracle, CSC, Cask, au investit deja sau au planuri de investiţii în ţările din regiune. "Prezenţa lor aici demonstrează înaltele capacităţi IT ale romanilor, poziţia strategică a Romaniei şi angajamentul nostru comun de a combate atat atacurile cibernetice sponsorizate de infractori, cat şi pe cele sponsorizate de unele state", a arătat Andrews. El a arătat că economia digitală înregistrează un ritm de dezvoltare fulminant, generand noi locuri de muncă şi oportunităţi, dar a avertizat, că pe langă ameninţările legate de secrutitatea cibernetică, există un val de protecţionism la nivel internaţional care poate afecta creşterea economică generată de industria IT.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.