Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Grecia va plăti tranşa de 450 de milioane de euro către FMI

Ziarul de Vrancea
6 apr 2015 431 vizualizări
Grecia va plăti în această săptămână tranşa de 450 de milioane de euro pe care trebuie să o achite Fondului Monetar Internaţional (FMI), a declarat directorul executiv al FMI, Christine Lagarde, în urma unei întrevederi informale cu ministrul grec de finanţe, Yanis Varoufakis, la Washington.

"Am convenit că rămânerea în această stare de nesiguranţă nu este în avantajul Greciei şi am salutat confirmarea venită din partea ministrului de finanţe în legătură cu plata pe care Grecia trebuie să o efectueze către FMI pe 9 aprilie", a declarat Lagarde, se arată într-un comunicat al FMI.
În 2010, Grecia a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană pentru un împrumut în valoare de 240 de miliarde, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
Potrivit planului de returnare a acestui împrumut, Grecia trebuie să plătească 9 miliarde de euro anul acesta către FMI.
Mai mulţi oficiali ai Fondului s-au arătat dispuşi să renegocieze calendarul pentru returnarea împrumutului, dacă Grecia acceptă înnoirea acordului cu FMI, posibilitate pe care guvernul de la Atena nu vrea să o ia în calcul, potrivit Financial Times. Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat cu creditorii internaţionali în 2010, însă aceştia au condiţionat acordarea tranşei de adoptarea unor reforme de austeritate.
Impasul în care se află în prezent negocierile dintre Grecia şi creditorii externi a crescut îngrijorările legate de intrarea Greciei în incapacitate de plată şi de părăsirea zonei euro, cu atât mai mult cu cât estimările analiştilor arată că fondurile de care dispune guvernul de la Atena ar putea să se termine până la 20 aprilie.
Datoria publică a Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro, respectiv 176% din PIB.

Rezervele valutare globale au scăzut cu 600 miliarde dolari

Rezervele valutare ale băncilor centrale au scăzut în martie la 11.600 miliarde de dolari, de la nivelul record de 12.030 miliarde de dolari atins în luna august a anului trecut, marcând întreruperea unei perioade de creştere de zece ani, potrivit calculelor Bloomberg.
Deşi scăderea rezervelor valutare este determinată şi de aprecierea dolarului din ultimele luni, care a redus valoarea deţinerilor în alte monede, inclusiv a celor în euro, aceasta evidenţiază o schimbare în politica băncilor centrale, după o perioadă de zece ani în care instituţiile bancare şi-au majorat rezervele valutare în medie cu 824 miliarde de dolari pe an.
Printre potenţialele implicaţii ale scăderii nivelului rezervelor valutare globale se numără o dificultate sporită pentru economiile emergente de a-şi majora lichidităţile şi a stimula creşterea economică, accelerarea deprecierii euro faţă de dolar şi scăderea cererii pentru obligaţiunile emise de Trezoreria SUA.
China, deţinătoarea celei mai mari rezerve valutare din lume, a contribuit cel mai mult la scăderea rezervei globale. Potrivit datelor Băncii Chinei, rezervele valutare ale instituţiei au scăzut de la 4.000 miliarde de dolari în iunie anul trecut la 3.800 miliarde de dolari la finele anului 2014. Rezervele Arabiei Saudite au coborât în martie anul acesta la 721 miliarde de dolari, de la 731 miliarde de dolari în august anul trecut, în timp ce rezervele Rusiei s-au redus cu 25% în ultimul an, la 361 miliarde de dolari.

Un miliardar rus vrea să investească 16 miliarde de euro în industria telecom din Europa şi SUA

Miliardarul rus Mihail Fridman plănuieşte să investească 16 miliarde de dolari în industria telecomunicaţiilor din Europa şi Statele Unite, el punând bazele unui fond de investiţii alături de mai mulţi parteneri din Rusia.
Firma de investiţii LetterOne Technology (L1Technology), cu sediul în Londra, îşi propune să cumpere mai multe afaceri, de la companii din domeniul telecom care au nevoie de infuzii de capital, la companii din IT care creează aplicaţii şi servicii de streaming. Directorul executiv al L1Technology, Alexei Reznikovici, a declarat că firma ar putea să profite de faptul că nu are nicio datorie şi să crească fondurile disponibile pentru investiţii până la 25 de miliarde de dolari.
"Noile achiziţii vor beneficia de expertiza noastră şi vor căpăta acces la baza de clienţi deja existentă, de aproximativ 200 de milioane de utilizatori", a declarat Reznikovici, care a precizat că L1Technology nu vrea să devină "următorul Google".
Din conducerea L1Technology vor face parte cofondatorul Lastminute.com, Brent Hoberman, antreprenorul irlandez din industria telecom Denis O’Brien, precum şi mai mulţi directori executivi de la companii importante din IT şi telecomunicaţii, cum ar fi Google, Skype şi Vodafone.

Câştigul salarial mediu a scăzut în februarie

Câştigul salarial mediu a scăzut în februarie, faţă de prima lună a anului, cu 0,5% (9 lei), la 1.731 lei net, cea mai mare valoare, de 5.151 lei, fiind înregistrată în fabricarea produselor din tutun, iar cea mai mică în hoteluri şi restaurante - 999 lei. "În majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile anterioare, a nerealizărilor de producţie ori a încasărilor mai mici (funcţie de contracte), a dificultăţilor financiare cu care s-au confruntat unele unităţi economice, precum şi a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).
Cele mai mari scăderi, cuprinse între 9,5% şi 10%, au fost consemnate în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, sau - între 4% şi 5% - în extracţia minereurilor metalifere, alte activităţi extractive, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii). Cea mai semnificativă creştere a fost realizată de producătorii de ţigări, care au majorat câştigurile angajaţilor cu 39,9%. Indicatorii au crescut, de asemenea, în activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), între 10% şi 20%, precum şi în prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, între 4,5% şi 8,5%.
Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 6,5%.

Lucrările la tronsonului Suplacu de Barcău-Borş, atribuite pentru aproape 200 mil euro

CNADNR a atribuit la finele lunii martie unei asocieri româno - spaniole un contract de 197,5 milioane euro, cu TVA, pentru finalizarea tronsonului de autostradă de 60 de kilometri Suplacu de Barcău - Borş, construit în proporţie de 50% de americanii de la Bechtel. Lucrările au fost adjudecat la 31 martie de asocierea formată din Corsan SA - Corviam Construccion SA (Spania), Consinit SRL, Road Consulting & Design Solution SRL şi Via Design SRL, se arată într-un comunicat al CNADNR. Valoarea ofertei câştigătoare a contractului de proiectare şi execuţie pentru finalizarea autostrăzii Braşov - Târgu-Mureş - Cluj - Oradea, secţiunea 3C: Suplacu de Barcău - Borş (km 4^200 - km 64^450), este de 701 milioane lei, fără TVA.
Durata estimată a lucrărilor este de doi ani, la care se adaugă o perioadă de garanţie de 30 luni. Lucrările la acest tronson au început în 2007.
Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări şi a fost reziliat în mai 2013.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.