DOCUMENT ATASAT!!! Cei rol avea afaceristul Vasile Bogdan în circuitul evazionist de la Vaslui
După descinderile care au avut loc şi în Vrancea în prima parte a acestei luni, coordonate de procurorii de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Vaslui, trei vrânceni au fost “invitaţi” pentru a da cu subsemnatul în cadrul anchetei. Unul dintre ei, afaceristul Vasile Bogdan, patronul hotelului Unirea şi administrator a trei societăţi comerciale, dintre care două pe acţiuni şi una cu răspundere limitată. O zi mai târziu, pe 13 martie, şase persoane erau propuse în vederea arestării preventive pentru 30 de zile. Printre aceştia se număra şi Vasile Bogdan, reţinut iniţial pentru 24 de ore sub aspectul comiterii infracţiunilor de sprijinire a unui grup organizat şi evaziune fiscală. Cele şase persoane implicate sunt Viorel Blaga şi Emanuel Boca din Vaslui, Mihai Ion, din judeţul Bacău, Tudor Baidac şi Radu Vasilache, ambii din Bucureşti, dar şi Bogdan Vasile, din Focşani. Printre cei vizati de anchetă sunt şi câtiva bârlădeni de etnie rromă, rude cu bulibasa Radian Ionică Brătianu, o nepoată a bulibasei şi fiul lui Constantin Stoica, cel care a detinut două benzinării şi un motel în oraşul Bârlad.
Ce spun procurorii despre Vasile Bogdan
Chiar dacă iniţial a fost reţinut, Vasile Bogdan a primit ulterior o măsură neprivativă de libertate, respectiv ce a controlului judiciar. “Un alt beneficiar ce face parte din ultimul palier al grupului infracţional organizat este inculpatul B. V. (n.r.- Bodgan Vasile) administratorul societăţilor C. SRL, M. SC C SA şi SC M. SA. Societăţile administrate de acesta au desfăşurat activităţi fictive în perioada 2012-2014 cu (…) (n.r.- şase societăţi) cauzând un prejudiciu total bugetului de stat în cuantum de aproximativ 595.082 lei”, se arată în încheierea de şedinţă a Tribunalului Vaslui din 13 martie. Din declaraţia unui alt inculpat din acest dosar (n.r. Emanoil Petruţ Boca), a rezultat că acesta a emis facturi fiscale fictive către cele trei societăţi ale lui Vasile Bogdan. Acelaşi inculpat a declarat că “prin martie-aprilie 2014, inculpatul Bo. V. i-a spus că a venit o persoană cu nişte marfă şi trebuia să-i dea facturi fiscale care să ateste faptul că acesta a cumpărat marfă de la societăţile controlate de acesta. Acesta mai declară că a aflat că produsele proveneau din săvârşirea infracţiunii de înşelăciune iar inculpatul B. V. ar fi avut nişte probleme”, se arată în motivarea de la Tribunalul Vaslui. Din declaraţiile date de Vasile Bogdan, a rezultat că acesta îl cunoaşte pe Emanoil Petruţ Boca, de circa 6-7 ani, făcând afaceri cu acesta însă, legat de ceilalţi administrator de firme, patronul de la hotel Unirea a spus că nu îi cunoaşte nici măcar după nume. Vasile Bogdan a mai spus că obişnuia să cumpere marfă pentru cele trei societăţi fără a primi documente de provenienţă.
Cum funcţiona circuitul evazionist?
Urmărirea penală în această cauză a început, conform DIICOT Vaslui, pe 10 iunie 2014. “Astfel, din actele de urmărire penală rezultă că, în perioada 2012- 2015, s-a constituit un grup infracţional organizat care a creat circuite comercial-financiare, între mai multe societăţi comerciale, scopul urmărit şi realizat fiind acela de a crea o aparenţă de legalitate a relaţiilor comerciale evidenţiate în acte contabile, deşi, în fapt, tranzacţiile erau realizate doar la nivel scriptic, însă implicau fluxuri reale de încasări şi plăţi (practic s-au realizat plăţi şi încasări în conturile societăţiler controlate de către liderii grupării). Grupul infracţional constituit era bine structurat, fiecare membru având un rol bine determinat în activitatea infracţională şi un loc bine stabilit în ierarhia grupului. În cadrul grupului existau persoane care coordonau întreaga activitate ilicită şi care aveau un control asupra activităţilor ilegale desfăşurate în numele societăţilor aflate în vârful piramidei. Din grup, rolul cel mai important îl avea “liderul” sau “finanţatorul”, care era persoana ce controla întreaga activitate comercială ilicită desfăşurată de membrii grupului şi cei care suportau cheltuielile ocazionate de preluarea societăţilor ce urmau a fi folosite în derularea activităţilor ilicite. Pentru a-şi pune în aplicare rezoluţia infracţională şi pentru a se asigura că nu vor fi traşi la răspundere penală, era necesar ca finanţatorii să recruteze o persoană ce urma a fi administratorul de drept al societăţii comerciale prin intermediul căreia urmau a fi emise facturi fiscale fictive. Persoanele recrutate erau de obicei persoane lipsite de pregătire şcolară, cu o situaţie materială precară. Aceasta era cea care urma să semneze preluarea societăţilor comerciale implicate în circuitul de tip suveică, urmând să-şi asume întreaga responsabilitate în cazul în care existau controale ale ANAF. Pentru a fi convinsă să preia societatea comercială, persoanei respective i se promiteau diferite sume de bani”, se mai indică în documentul de la instanţă. După ce se preluau societăţile “fantomă”, începea realizarea tranzacţiilor fictive. Scopul urmărit de administratori a fost acela de a se sustrage integral sau parţial de la plata taxelor şi impozitelor. Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 2012-2015, liderii grupării infracţionale au înfiinţat societăţi comerciale pe numele lor ori ale unor persoane cu posibilităţi financiare reduse care, în schimbul unor sume modice, au constituit sau preluat firme. Ulterior, membrii grupării au identificat clienţi, respectiv administratori de firme, care, pentru a plăti către bugetul de stat contribuţii cu mult reduse faţă de cele reale, doreau să intre în posesia facturilor fiscale fictive emise de societăţile de tip fantomă, pentru a le introduce în situaţia financiar-contabilă. De asemenea, beneficiarii facturilor fictive sunt bănuiţi că au intenţionat să-şi însuşească ilegal bani din societăţile pe care le administrau şi au apelat la liderii grupării pentru a le emite documente care să ateste achiziţii nereale de bunuri, produse sau servicii. În urma percheziţiilor, au fost ridicate documente financiar-contabile şi bancare, acte privind operaţiunile comerciale derulate, contracte comerciale şi 27 de hard-diskuri. Prejudiciul cauzat este de aproximativ 2 milioane de euro. (Gabriel SAVA)
Fisiere atasate
