Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Negocierile cu FMI sunt în aer datorită preţului gazelor

Ziarul de Vrancea
8 feb 2015 439 vizualizări
Romania nu a avut acordul de a îngheţa procesul de liberalizare a preţului la gaze

Rezultatul negocierilor cu FMI şi CE va fi cunoscut doar astăzi, după ce delegaţia comună se va întalni cu premierul Victor Ponta, întrucat în negocierile de sambătă nu s-a ajuns la un acord privind mai multe subiecte, cele mai importante vizand preţului gazelor pentru populaţie şi Complexul Hunedoara "În primul rand, experţii Comisiei Europene insistă pentru o soluţie privind liberalizarea preţului la gaze, unde partea romană nu a avut aproabare de a îngeţa procesul. Discuţiile au fost aprinse şi pe problema Complexului Energetic Hunedoara, pentru care experţii internaţionali cer lichidarea companiei. Decizia pe cele două subiecte a fost amanata şi urmează să fie negociată, cel mai probabil luni, de delegaţia comună FMI şi CE direct cu premierul Victor Ponta", au declarat surse oficiale, după discuţiile de sambătă dintre ministrul Energiei, Andrei Gerea, şi delegaţia comună Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu afirma, la începutul lunii decembrie, că are acordul Comisiei Europene pentru amanarea calendarului de liberalizare a preţului la gazele destinate populaţiei pană în 2021, iar nicio majorare nu va mai fi aplicată pană la 1 iulie 2015, însă informaţia nu a fost confirmată de oficialii europeni. Potrivit calendarului convenit cu partenerii internaţionali, Romania trebuia să majoreze preţul final al gazelor destinate populaţiei cu 2% de la 1 octombrie şi 2% de la 1 ianuarie 2015, prin creşterea tarifului reglementat pentru gazele din producţia internă de la 48,5 lei/MWh la 49,8/MWh în toamna anului trecut şi la 50,6 lei/MWh de la începutul acestui an. Calendarul mai prevedea majorarea preţului la gazele pentru populaţie cu 2% de la 1 aprilie şi cu încă 3% de la 1 iulie 2015. Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat. Experţii FMI şi CE insistă şi pentru o soluţie de lichidare a Complexului Energetic Hunedoara, companie pentru care există deja o cerere în instanţă pentru declanşarea insolvenţei. De altfel, Gherea declara încă de la finele anului trecut, imediat după preluarea portofoliului la Energie, că Complexul Energetic Hunedoara (CEH) este aproape de insolvenţă şi trebuie eficientizat. Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% consumul de energie la nivel naţional.

Scăderea preţului petrolului a fost cauzată de creşterea datoriilor

Scăderea la jumătate a preţului petrolului a fost cauzată nu doar de producţia mai mare de petrol la nivel mondial, ci şi de datoriile companiilor din sectorul energiei, care au crescut de patru ori faţă de 2003, potrivit unui raport realizat de Banca Reglementelor Internaţionale. Datoria companiilor din domeniul energiei se ridică în prezent la 800 de miliarde de dolari, în condiţiile în care se situa sub 200 de miliarde de dolari în 2003, relatează Bloomberg. În momentul în care preţul petrolului a început să coboare, valoarea activelor folosite ca garanţie de către producători a scăzut, determinand companiile să vandă o parte mai mare din producţie pe piaţa futures. "Schimbările legate de producţie şi consum nu oferă o explicaţie satisfăcătoare în ceea ce priveşte declinul abrupt al preţului petrolului. Povara datoriilor companiilor din sectorul petrolier a influenţat evoluţia pieţei şi a contribuit la declinul preţurilor", se arată în raport. Scăderea cotaţiilor petrolului a condus la creşterea costurilor de împrumut pentru companiile din energie, care au menţinut un nivel ridicat al producţiei pentru a-şi asigura veniturile. Preţul petrolului Brent a înregistrat un declin de aproximativ 60% din luna iunie a anului trecut pană în luna ianuarie a acestui an, după ce Organizaţia ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a refuzat să reducă producţia de petrol, iar volumul produs în Statele Unite a atins maximul ultimelor trei decenii

Grecia primeşte încă o lovitură dură

Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s (S&P) a scăzut cu o treaptă ratingul Greciei, aflat deja în categoria nerecomandată pentru investiţii, de la B la B-, cu perspectivă negativă, din cauza problemelor de lichiditate cu care se confruntă sectorul bancar. "Lichiditatea limitată produce probleme băncilor greceşti şi economiei naţionale şi a contribuit la reducerea intervalului de timp pe care noul guvern îl are la dispoziţie pentru a ajunge la un acord cu creditorii săi oficiali pentru un program de finanţare", se arată într-un comunicat al S&P. Miniştrii Finanţelor din zona euro se vor reuni miercuri la Bruxelles într-o şedinţă extraordinară pentru a discuta situaţia datoriilor Greciei, al cărei acord de împrumut cu troica creditorilor UE-BCE-FMI, în valoare de 240 miliarde de euro, expiră la sfarşitul lunii februarie. "În opinia noastră, o prelungire a discuţiilor cu creditorii oficiali ar putea pune o presiune suplimentară pe sistemul financiar, afectandu-i stabilitatea prin retragerea depozitelor şi, în cel mai rău caz, prin impunerea controlului asupra capitalului şi pierderea finanţării din partea creditorilor, rezultand, în ultimă instanţă, în ieşirea Greciei din zona euro", se arată în comunicatul S&P. Premierul grec Alexis Tsipras şi ministrul de Finanţe Yanis Varoufakis au vizitat şapte ţări europene în această săptămană, pentru a obţine sprijinul necesar pentru renegocierea datoriei Greciei, însă propunerile lor au întampinat opoziţie, mai ales din partea guvernului german. Banca Centrală Europeană (BCE) a decis miercuri să nu mai permită băncilor din Grecia folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE. În aceste condiţii, banca centrală a Greciei va trebui să furnizeze băncilor lichidităţile de care acestea au nevoie, prin accesarea facilităţii de finanţare de urgenţă. Prin acest program, împrumuturile sunt mai scumpe şi sunt oferite de banca centrală a Greciei, nu direct de către BCE.

Rezervele internaţionale ale Rusiei au coborat abrupt

Rezervele internaţionale ale Rusiei au scăzut în ianuarie la 376,2 miliarde de dolari, cel mai redus nivel din ultimii aproape şase ani, din cauza reevaluării rezervelor în euro şi a intervenţiilor băncii centrale în piaţă pentru a limita deprecierea rublei, notează Bloomberg. Valoarea rezervelor internaţionale, care includ deţinerile în valută şi aur ale băncii centrale, a scăzut cu 9,25 miliarde de dolari în ianuarie, după un declin de 33,4 miliarde de dolari în luna anterioară. Rezervele valutare au coborat cu 12,2 miliarde de dolari, de la 339,3 miliarde de dolari la 327,1 miliarde de dolari, se arată într-un comunicat al băncii centrale ruse. "Scăderea se datorează reevaluării euro, monedă care are o pondere de peste 40% în totalul rezervelor valutare", a spus Vladimir Tikhomirov, economist şef al BCS Financial Group din Moscova. Pe de altă parte, valoarea deţinerilor în aur a crescut în ianuarie cu echivalentul a 2,97 miliarde de dolari, la 49,06 miliarde de dolari, după un declin de 867 milioane de dolari în decembrie.  Banca Rusiei a vandut luna trecută 2,3 miliarde de dolari pe piaţa interbancară pentru a sprijini rubla.

Lagarde: Tările dezvoltate riscă să stagneze

Cele mai mari economii ale lumii trebuie să facă mai mult pentru accelerarea creşterii economice, a reformelor structurare şi a investiţiilor, a cerut directorul general al FMI, Christine Lagarde, avertizand că economia mondială riscă să fie blocată într-o stagnare post-criză. "Fără acţiune am putea vedea că marile puteri ale lumii răman blocate într-o creştere economică sub potenţial şi un număr insuficient de locuri de muncă create", a scris Lagarde într-o postare pe blog, relatează Financial Times. Şefa FMI a făcut apelul înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe ai statelor din G20, care va începe luni la Istanbul. În centrul discuţiilor se vor afla creşterea lentă a economiei mondiale şi riscul reapariţiei crizei în zona euro, din cauza insistenţei guvernului Greciei de reducere a datoriei publice a ţării. Liderii din G20 s-au angajat în luna noiembrie să se concentreze pe o strategie de stimulare a creşterii economice despre care Lagarde afirma că poate contribui cu 2.000 de miliarde de dolari la economia mondială, dacă ar fi aplicată.

Iohannis vrea ca viitorul Roşiei Montane să fie regandit

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj pe Facebook, cu ocazia împlinirii a 1884 de ani de la data atestării documentare a localităţii Roşia Montană, că viitorul acestei zone trebuie gandit în acord cu normele europene de mediu şi cu legislaţia privitoare la patrimoniul cultural.  ”Roşia Montană împlineşte astăzi 1884 de ani de la data atestării documentare a localităţii. În ultimii ani, acest loc unic din Munţii Apuseni a devenit un simbol al patrimoniului nostru cultural şi natural. În numele Roşiei Montane s-a creat o mişcare civică şi comunitară despre care s-ar putea spune că ”mută munţii”, atunci cand este în joc păstrarea autenticităţii şi a tradiţiei vechi a acestei localităţi”, a scris preşedintele Iohannis pe Facebook. Potrivit şefului statului, ”viitorul Roşiei Montane trebuie gandit în acord cu normele europene de mediu şi cu legislaţia privitoare la patrimoniul cultural, dar şi cu opiniile tuturor specialiştilor care ar putea aduce o contribuţie valoroasă la un proiect de renaştere economică a zonei”. ”La mulţi ani, Roşia Montană!, a mai transmis Klaus Iohannis.













În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.