Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Vanzările de gaze şi electricitate ale Petrom au scăzut cu 22,7%

Ziarul de Vrancea
20 oct 2014 746 vizualizări
La nivelul grupului austriac, vanzările de gaze şi electricitate au urcat semnificativ în perioada iulie-septembrie faţă de acelaşi interval al anului trecut

Vanzările de gaze naturale şi electricitate ale OMV Petrom (SNP) au scăzut cu 22,7% în trimestrul al treilea, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, la 8,68 TWh, în timp ce producţia de hidrocarburi a înregistrat un declin uşor, de 2,2%, la 178.000 barili echivalent petrol pe zi. Vanzările de gaze şi electricitate s-au situat la 11,24 TWh în trimestrul al treilea al anului anterior, în timp ce producţia de hidrocarburi a atins în perioada respectivă 182.000 barili echivalent petrol pe zi. La nivelul grupului austriac, vanzările de gaze şi electricitate au urcat semnificativ în perioada iulie-septembrie faţă de acelaşi interval al anului trecut, de la 85,94 TWh la 117,92 TWh, se arată într-un comunicat al OMV. În condiţiile în care piaţa de gaze şi electricitate rămane dificilă, această creştere este datorată exclusiv volumelor mai ridicate de trading. Deşi vanzările de gaze ale grupului au fost influenţate negativ de cererea scăzută din Romania şi de creşterea costurilor pentru aprovizionare din Turcia, renegocierea contractelor cu Gazprom şi Statoil au contribuit decisiv la îmbunătăţirea rezultatelor afacerii cu gaze. De altfel, şi divizia de electricitate a fost afectată de rezultatele mai slabe din Romania, însă, per total, a consemnat o creştere a vanzărilor, în special datorită producţiei de la centrala electrică Samsun din Turcia. Producţia de hidrocarburi la nivelul grupului a consemnat un avans important, la 311.000 barili echivalent petrol pe zi în al treilea trimestru, comparativ cu acelaşi interval din 2013, cand s-a situat la nivelul de 275.000 barili echivalent petrol pe zi. Nivelul producţiei a urcat cu 5% faţă de trimestrul al doilea, cand s-a situat la 297.000 barili echivalent petrol pe zi. Acesată creştere se datorează reluării parţiale a producţiei în Libia şi a creşterii producţiei în Norvegia. Cu toate acestea, rezultatele au fost influenţate negativ de producţia mai mică din Romania şi Austria. Volumul vanzărilor a crescut în trimestrul al treilea prin comparaţie cu trimestru al doilea, în linie cu avansul producţiei. Costurile de explorare au scăzut, în schimb, în perioada iulie-septembrie faţă de trimestrul anterior, la 140 de milioane de euro, pe fondul clasificării ca neperformante a unor puţuri din Noua Zeelandă, Insulele Feroe şi Norvegia.De asemenea, rezultatele au fost influenţate negativ de evoluţia preţurilor la petrol, însă cursul de schimb euro-dolar a echilibrat parţial acest impact, potrivit raportului OMV.

Numărul hotelurilor şi pensiunilor este în creştere

Capacitatea de cazare turistică era reprezentată, la 31 iulie, de 6.130 unităţi, în creştere cu 2% faţă de iulie 2013, iar numărul hotelurilor a fost depăşit de cel al pensiunilor agroturistice, potrivit datelor anunţate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Numărul hotelurilor a crescut cu 28, la 1.473 unităţi, iar cel al pensiunilor agroturistice a urcat cu 67, la 1.665. Totodată, a scăzut cu 12 unităţi numărul pensiunilor turistice, la 1.323. Cele mai multe hoteluri sunt încadrate la categoria 3 stele (50% din total hoteluri) şi 2 stele (25,3%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 31 (cu două mai mult ca la 31 iulie 2013), iar cele cu 4 stele au fost 267 (cu 15 mai multe decat la 31 iulie 2013). Din numărul total de locuri în hoteluri, 40% au fost în hotelurile cu 3 stele, 32,8% au fost în hoteluri cu 2 stele, 19,8% în hotelurile cu 4 stele, 3,9% în hotelurile cu 5 stele, 3,1% în hotelurile cu o stea, şi 0,4% în hotelurile neclasificate pe stele. Datele INS mai cuprind hostelurile - 204 unităţi (plus 19 faţă de 31 iulie 2013), motelurile - 212 (-3), vilele turistice - 624 (plus 3), cabanele turistice - 162 (plus 10), bungalourile - 242 (-7) şi alte tipuri de structuri de cazare - 225 (plus 16) şi se referă la construcţiile autorizate sau clasificate de către Autoritatea Naţională pentru Turism. Statistica arată că la 31 iulie 2014 erau neclasificate pe stele 120 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, faţă de 123 la aceeaşi dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi şi preşcolari (51,7% din total în anul 2014, respectiv 50,4% în anul 2013). Din cele 1473 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2014, un număr de 6 hoteluri (0,4% din total hoteluri), cu un total de 747 locuri, nu erau clasificate pe stele. Structurile de primire turistică s-au extins în afara destinaţiilor tradiţionale. Astfel, din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 31,4% sunt în categoria "alte zone", 26,2% în staţiunile din zona montană, 21,5% în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 11,3% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,3% în staţiunile balneare şi 2,3% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea).

11.016 de firme au tras obloanele în primele opt luni ale anului

Numărul total al firmelor care şi-au suspendat activitatea a scăzut în primele opt luni ale acestui an cu 29,62% faţă de perioada similară din 2013, de la 15.652 firme la 11.016 firme, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Cel mai mare număr de firme care şi-au suspendat activitatea a fost înregistrat în Bucureşti — 1.375 şi în judeţele Constanţa — 543, Bihor — 506 şi Prahova — 490. Raportat la primele opt luni din 2013, cele mai mari scăderi ale numărului de firme care şi-au suspendat activitatea s-au înregistrat în judeţele Suceava (minus 49,06%), Braşov (minus 45,83%), Olt (minus 45,58%) şi Iaşi (minus 43,4%).

La gestiunea deşeurilor de ambalaje suntem în parametrii UE

Romania şi-a îndeplinit în fiecare an obligaţia asumată faţă de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor de ambalaje, ajungand, în prezent, la un procentaj de 55% reciclare din totalitatea deşeurilor de ambalaje puse pe piaţă la nivel naţional, arată Raportul de specialitate valabil pentru perioada 2004 - 2014, întocmit de organizaţia Eco-Rom Ambalaje. Conform datelor, consultate de AGERPRES, la un deceniu de la apariţia primelor angajamente naţionale de reciclare, Eco-Rom Ambalaje, prima şi cea mai importantă organizaţie de preluare de la agenţii economici a obligaţiilor de reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje, a reciclat, în cei 10 ani de activitate, aproximativ 2,6 de milioane de tone de deşeuri de ambalaje. În acest mod, organizaţia a contribuit la salvarea a 5,2 milioane de tone de resurse naturale (petrol, lemn, nisip, feldspat, minereu de fier, bauxită). De altfel, statistica Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului /ANPM/ arată că Eco-Rom Ambalaje îndeplineşte 72% din această obligaţie. Sistemul implementat de Eco-Rom Ambalaje este susţinut integral de producătorii şi importatorii de bunuri ambalate de pe piaţa din Romania, printr-un aport financiar de 280 milioane de lei. Cea mai mare parte din această sumă (80%) este direcţionată anual către companiile de gestiune a deşeurilor şi extinderea sistemului de colectare separată: asigurarea serviciilor de colectare, sortare şi transport a deşeurilor către fabricile de reciclare, investiţii în infrastructura de colectare separată pentru populaţie şi în campanii de informare şi educare a populaţiei privind importanţa colectării separate a deşeurilor de ambalaje.

Ministerul Finanţelor s-a împrumutat la costuri în scădere

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a vandut luni obligaţiuni cu maturitatea în 2019 în valoare de 300 de milioane de lei, la un cost în scădere faţă de precedenta licitaţie la care a atras cel mai recent fonduri prin această emisiune, derulată în luna septembrie. Investitorii au înaintat oferte de 824,3 milioane de lei, însă Trezoreria a împrumutat doar suma vizată conform planului de împrumuturi, de 300 de milioane de lei. Randamentul mediu a scăzut la 3,09% pe an, de la 3,54% pe an în urmă cu o lună, cand statul a împrumutat doar jumătate din suma programată. Emisiunea a fost lansată în februarie, iar statul a împrumutat prin acest instrument pană în prezent 3,94 miliarde de lei, inclusiv suma atrasă luni. Ministerul intenţionează să redeschidă marţi emisiunea de obligaţiuni printr-o licitaţie suplimentară în cadrul căreia vor fi acceptate numai oferte necompetitive, la randamentul rezultat în urma celei de luni. Suma vizată prin licitaţia suplimentară este de 45 de milioane de lei. Trezoreria a atras în octombrie fonduri de 1,505 miliarde de lei, inclusiv rezultatul de luni, din care 1,4 miliarde de lei în cadrul licitaţiilor de referinţă, iar restul prin sesiuni suplimentare.

Microsoft va lansa un ceas inteligent

Microsoft, cel mai mare producător de software la nivel mondial, va lansa un ceas inteligent peste cateva săptămani, intrand astfel pe o piaţă unde va concura alături de Samsung şi Apple, şi a cărei valoare este estimată că va atinge 7,1 miliarde de dolari anul viitor, relatează Forbes. Smart watch-ul pe care Microsoft îl va prezenta peste cateva săptămani monitorizează permanent ritmul cardiac al persoanei care îl poartă şi este compatibil cu toate sistemele de operare disponibile pe piaţă, nu doar cu Windows. Ceasul inteligent va fi dotat cu o baterie cu autonomie de funcţionare de două zile, potrivit surselor Forbes. Această caracteristică ar oferi dispozitivului purtabil produs de Microsoft un avantaj în faţa ceasurilor inteligente produse de Samsung şi Motorola, Gear şi Moto 360, ale căror baterii au o autonomie de funcţionare de aproximativ 24 de ore. Dispozitivul va fi disponibil în magazine înainte de începerea sezonului sărbătorilor de iarnă, un interval pe care şi Apple l-a vizat pentru creşterea vanzărilor din acest an. De altfel, Apple a prezentat, la începutul lunii septembrie, dispozitivul Apple Watch, care însă nu va putea fi cumpărat pană la începutul anului 2015. Preţul de pornire va fi de 349 de dolari.

Profitul Electrolux a crescut cu 42%

Profitul net al Electrolux, al doilea mare producător de electrocasnice la nivel mondial, a crescut cu 42% în cel de-al treilea trimestru, la 933 milioane de coroane suedeze (101,4 milioane euro), de la 656 milioane coroane în aceeaşi perioadă din 2013, susţinut de un avans al vanzărilor de 6%. Grupul suedez, care are afaceri şi în Romania, a raportat vanzări de 28,78 miliarde de coroane (3,13 miliarde euro) în cel de-al treilea trimestru, de la 27,26 miliarde de coroane în aceeaşi perioadă a anului trecut, relatează The Wall Street Journal. În primele nouă luni, Electrolux a înregistrat un profit net de aproape 2,2 miliarde de coroane (239 milioane euro), în creştere cu 28% faţă de perioada similară a anului trecut. Vanzările au avansat cu 1%, la 80,74 miliarde de coroane (8,77 miliarde euro). "În ciuda condiţiilor de piaţă dificile, în contextul deprecierii indicatorilor economici şi a încrederii consumatorilor în mai multe ţări din vestul şi estul Europei, am reuşit să ne îmbunătăţim semnificativ rezultatele", a declarat directorul executiv al Electrolux, Keith McLoughlin.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.