Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: BEI, BM şi BERD au investit peste 33 miliarde de euro în Europa Centrală

Ziarul de Vrancea
12 oct 2014 477 vizualizări
Banca Europeană pentru Investiţii, împreună cu Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare au investit în ultimii doi ani peste 33,6 miliarde euro în Europa Centrală şi de Sud-Est, peste ţinta de 30 miliarde euro asumată în cadrul unui plan de acţiune comun lansat în 2012.

Planul de acţiune, răspuns direct la impactul permanent al problemelor din zona euro asupra economiilor din ţările emergente din Europa, cuprindea angajamente comune în valoare de peste 30 de miliarde de euro pentru perioada 2013-2014. Investiţiile celor trei trei instituţii financiare în regiune au atins 33,6 miliarde de euro la finele lunii iulie, iar finanţările nu se vor opri aici, se arată într-un comunicat al BERD.
Defalcat, grupul BEI a finanţat proiecte în regiune în valoare de 21,43 miliarde de euro din noiembrie 2012 până la începutul lui august, peste suma anunţată pentru finele anului, de 20 miliarde de euro.
Grupul Băncii Mondiale a avut o contribuţie de 6,67 miliarde de euro, faţă de un angajament de 6 miliarde de euro asumat la lansarea programului, în timp ce investiţia BERD a fost de aproape 5,5 miliarde de euro. În 2012, BERD a preconizat o investiţie de 4 miliarde de euro, constând în împrumuturi, finaţare prin capitaluri proprii şi finanţarea comerţului pentru facilitarea integrării regionale şi a creşterii generate de exporturi. "Programul a avut o contribuţie financiară majoră în Europa Centrală şi de Sud-Est, venind în sprijinul a sute de proiecte vitale pentru consolidarea şi transformarea economiilor din regiune. BEI a contribuit cu peste 20 miliarde de euro în cadrul iniţiativei", a declarat preşedintele BEI, Werner Hoyer.

BM, atentă la liberalizarea pieţei de energie din Romania

Laura Tuck, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, a subliniat importanţa programului pentru sectorul financiar al statelor din regiune, menţionând că acesta a ajutat la asigurarea unui flux continuu de fonduri externe. "De la începutul anului, contribuţia băncii a crescut cu peste 3 miliarde de euro, fondurile fiind menite să sprijine reformele şi investiţiile în promovarea competitivităţii, crearea de noi locuri de muncă şi incluziunea socială. De exemplu, BM sprijină reformele privind guvernanţa companiilor de stat şi liberalizarea pieţei de energie din România. Mai mult, o serie de împrumuturi acordate Poloniei au dus la îmbunătăţirea programelor locale de asistenţă socială şi la creşterea beneficiilor minime destinate familiilor vulnerabile", a declarat Tuck.
Pe lângă măsuri esenţiale menite să asigure fluxuri de capital înspre economia reală, finanţările prin programul comun din domeniul securităţii energetice au avut un rol important în contextul incertitudinilor politice, a spus, preşedintele BERD, Suma Chakrabati. "Planul de acţiune va rămâne în vigoare", a spus el.
Potrivit celui mai recent raport privind evoluţia planului comun de acţiune, statele din Europa Centrală şi de Sud-Est se confruntă în continuare cu o serie de provocări, generate inclusiv de tensiunele dintre Rusia şi Ucraina, se arată în comunicatul BERD.

Fructele şi ciocolata, gustările preferate ale europenilor

Fructele, ciocolata, gustările pe bază de brânză şi iaurtul sunt principalele alimente consumate între mese în Europa, unde vânzările totale de snack-uri au stagnat la 167 miliarde de dolari în perioada martie 2013-martie 2014, potrivit unui studiu realizat online de Nielsen. La nivel global, vânzările au crescut cu 2%, la 374 miliarde de dolari, susţinute de evoluţia din America de Nord, cea de a doua mare piaţă de snack-uri, după Europa.
Ciocolata, bomboanele şi guma de mestecat au contribuit cu 46,5 miliarde de dolari la vânzările totale de snack-uri în Europa, în timp ce consumatorii americani preferă gustările sărate, acestea având o contribuţie de 27,7 miliarde de dolari la vânzările totale. "Deşi dulciurile tradiţionale îşi păstrează supremaţia în vânzările totale de snack-uri, se remarcă o evoluţie pozitivă în vânzarea gustărilor cu un conţinut redus de zahăr, ceea ce indică o schimbare în mentalitatea consumatorilor, care se orientează către alimentele sănătoase", a spus Susan Dunn, vicepreşedinte în cadrul Nielsen.
Studiul Nielsen privind obiceiurile alimentare ale consumatorilor a fost realizat în perioada 17 februarie-7 martie şi reuneşte opiniile a peste 30.000 de respondenţi cu acces la Internet din 60 de ţări.
Ciocolata este alimentul preferat între mese, 64% dintre respondenţi declarând că au consumat ciocolată în decursul ultimelor 30 de zile, urmată de fructe proaspete (62%), legume (52%), prăjituri şi biscuiţi (51%), sandvişuri (50%), iaurt (50%), brânzeturi (46%) şi chipsuri sau biscuiţi săraţi (44%). Majoritatea respondenţilor consideră că snack-urile trebuie să aibă cât mai puţine ingrediente artificiale, iar o treime dintre aceştia preferă gustări cu conţinut redus de zahăr, sare, grăsimi şi calorii.

România nu mai vinde bovine şi ovine vii către ţările UE
 
România nu mai poate vinde animalele receptoare ale bolii limbii albastre (bovine, ovine şi caprine) către ţările membre UE, decât pentru sacrificare imediată, putând însă să exporte către ţările terţe care nu au impus restricţii, au declarat reprezentanţii ANSVSA. Restricţiile de circulaţie a animalelor ce pot fi afectate de boală au fost impuse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), în acord cu legislaţia europeană, care este foarte strictă, au precizat reprezentanţii autorităţii. Pot fi totuşi vândute către statele membre rumegătoare vii pentru sacrificare imediată, iar în ceea ce priveşte comerţul intracomunitar cu carnea şi alte produse de la aceste animale nu sunt restricţii. Totodată, România poate exporta rumegătoare vii către state terţe, acolo unde nu au dispus altfel autorităţile din ţara respectivă, cum este cazul Iordaniei.
Comerţul intern cu bovine, ovine şi caprine se poate desfăşura fără restricţii, au mai precizat reprezentanţii ANSVSA. Un număr de 21 animale au murit în România din cauza bolii limbii albastre, aceasta afectând 935 de animale din 158 de comune, potrivit datelor centralizate la 30 septembrie de ANSVSA. Autoritatea preciza că boala afectează animale din 23 de judeţe, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în Buzău (248), Prahova (138) şi Vrancea (123). În Buzău sunt bolnave animale din 32 de comune, în Prahova, din 31, iar în Vrancea, din 19. "Procentul animalelor afectate de boală, din totalul animalelor receptive existente în cele 23 judeţe, este de 0,01%", mai preciza ANSVSA.
Având în vedere evoluţia bolii limbii albastre pe teritoriul României şi restricţiile asupra mişcării impuse animalelor din speciile receptive, ANSVSA a dispus închiderea tuturor târgurilor de animale de pe teritoriul ţării, până în data de 5 octombrie 2014. Primul caz de boala limbii albastre în România a fost diagnosticat în 22 august, în judeţul Buzău.
Săptămâna aceasta au murit de boala limbii albastre cinci zimbri din Rezervaţia Haţeg-Silvuţ din judeţul Hunedoara.

Alocarea suplimentară pentru Programul Prima Casă

Ministerul Finanţelor Publice a aprobat alocarea suplimentară a unei sume de 135,5 milioane lei către băncile comerciale incluse în Programul Prima Casă, în vederea creşterii plafonului general de garantare, se arată într-un comunicat al ministrului delegat pentru Buget, Darius-Bogdan Vâlcov.
Până la sfârşitul lunii octombrie 2014, Ministerul Finanţelor Publice va iniţia o Hotărâre de Guvern în care va fi prevăzută suplimentarea plafonului cu valoarea necesară pentru acoperirea tuturor solicitărilor care vor fi înregistrate până la finalul anului 2014 în cadrul Programului Prima Casă. Guvernul a aprobat, în şedinţa din 7 octombrie, un proiect de hotărâre potrivit căruia de programul Prima Casă pot beneficia şi românii din diaspora. Până la 31 decembrie 2014, plafonul garanţiilor acordate exclusiv pentru achiziţionarea sau construirea de locuinţe pentru românii care locuiesc în străinătate este de 25 de milioane de lei, alocat din plafonul rămas nealocat sau neutilizat destinat ANL, devenit plafon general de garantare în cadrul Programului Prima Casă.
Programul Prima Casă a fost implementat începând cu a doua jumătate a anului 2009. Până în prezent, au fost acordate 123.922 de garanţii, din care circa 31% sunt destinate achiziţiei de imobile construite între anii 2008 — 2013. Valoarea medie a finanţărilor accesate în cadrul programului este de 38.210 euro


CEO-ul Microsoft şi-a cerut scuze după o gafă cu privire la salariul femeilor

CEO-ul Microsoft Satya Nadella a fost nevoit să-şi ceară scuze, după ce le-a sfătuit pe femei ca mai degrabă să aibă încredere în "karma" lor în loc să ceară o mărire de salariu. "Am răspuns foarte prost la această întrebare", a afirmat directorul gigantului american informatic într-o notă către angajaţii săi, publicată pe contul său de Twitter. "Bărbaţii şi femeile ar trebui să primească acelaşi salariu pentru o muncă echivalentă (...). Dacă credeţi că meritaţi o mărire (de salariu), atunci ar trebui s-o cereţi", a adăugat el.
Într-o conferinţă în Arizona pe tema femeilor care muncesc în informatică, o femeie i-a cerut joi CEO-ului Microsoft sfaturi pentru femeile care vor să avanseze în carieră, dar care nu îndrăznesc să ceară o mărire de salariu. Nadella i-a răspuns că femeile ar trebui să aibă încredere în "sistemul care, de fapt, vă va acorda progresiv măriri (de salariu) bune".
El a apreciat ulterior că femeile care nu cer măriri de salarii au o "superputere", sub forma unei "«karme» bune care va reveni".
Studii relevă cu regularitate că femeile sunt plătite mai prost decât bărbaţii pentru un post echivalent. Gafa lui Nadella a relansat dezbaterea asupra locului şi remunerării femeilor în sectorul noilor tehnologii.
Microsoft a raportat anul acesta că efectivele sale sunt alcătuite în proporţie de 29% din femei. Nivelul este aproape identic la Google (30%) şi Facebook (31%). În plus, doar 18% dintre femei obţin diplome în informatică în prezent, o scădere cu jumătate în decurs de 25 de ani (37% în 1990).


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.