Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Romanii încep să prefere maşinile noi

Ziarul de Vrancea
13 aug 2014 379 vizualizări
In prima jumătate a anului, piaţa autoturismelor second-hand s-a comprimat cu peste 7%, în timp ce înmatriculările de maşini noi au crescut cu 35%

Înmatriculările de autoturisme second-hand în România au continuat să scadă, iar în primele şapte luni ale anului au fost consemnate 119.208 unităţi, mai puţine cu 7,23% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, arată statistica Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Conform sursei citate, la nivelul lunii iulie a acestui an, s-au înmatriculat 20.575 de autoturisme rulate, în scădere cu 23,14% comparativ cu iulie 2013. În perioada ianuarie - iulie a acestui an, la DRPCIV au fost definitivate dosare de înmatriculare pentru 119.208 autoturisme second-hand, cu 7,23% sub nivelul primelor şapte luni din anul anterior, când erau consemnate 128.504 înregistrări. Marca auto preferată a românilor, când vine vorba despre maşini rulate, rămâne Volkswagen, cu 33.479 unităţi înmatriculate din ianuarie până în iulie 2014 (^5,52% faţă de anul trecut). Topul preferinţelor continuă cu Opel (21.541 unităţi,—2,48%) şi Ford (13.969 unităţi,—7,98%). Pe de altă parte, Dacia se situează în a doua jumătate a clasamentului, cu 495 de exemplare second-hand înmatriculate, dar în creştere cu 55,17% faţă de intervalul ianuarie — iulie 2013, când se consemnaseră 319 înregistrări.

Mai multe Ferrari şi Maserati la mana a doua

Cu peste 7.000 de unităţi second-hand înregistrate de la începutul anului la DRPCIV, mărcile Audi şi BMW se regăsesc, de asemenea, în preferinţele românilor. La capitolul mărci exclusiviste, statistica DRPCIV relevă, în primele şapte luni din 2014, scăderi la majoritatea modelelor, după cum urmează: Cadillac (-35,29%, respectiv 11 unităţi faţă de 17), Chrysler (41 de unităţi,—75,30%), Hummer, Lamborghini şi Pontiac (cu—100%), Lada (9 unităţi,—10%) şi Jeep (54 de unităţi,—75,68%). Pe acelaşi segment, s-au înregistrat creşteri la mărcile: Maserati (7 unităţi, ^133,33%), Ferrari (8 unităţi, ^14,29%), GWM, Lotus, Morgan şi Lincoln (cu 100%).
În ceea ce priveşte situaţia înmatriculărilor de maşini noi, statistica oficială arată că, la nivelul lunii iulie din 2014, s-a consemnat o creştere cu aproape 35%, comparativ cu acelaşi interval din 2013, până la 10.681 de unităţi, în timp ce pe segmentul autoturismelor s-a consemnat un salt de peste 46%, iar Dacia a rămas în preferinţele românilor.
La sfârşitul anului 2013, parcul auto naţional din România ajunsese la aproximativ 5,98 milioane de unităţi, în creştere cu 4,73% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Din acest total, aproape 4,7 milioane de exemplare erau autoturisme, iar peste 3,3 milioane aveau motoare pe benzină. Totodată, 1,91 milioane de vehicule din parcul auto naţional erau mai vechi de 6-10 ani, iar 1,42 milioane de unităţi aveau un grad de uzură cuprins între 11 şi 15 ani. Aproape 1,14 milioane de maşini erau mai vechi de 20 de ani.

Investiţiile străine s-au prăbuşit în primul semestru

Investiţiile străine directe au ajuns la 1,19 miliarde euro după primul semestru, în scădere cu 10,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 1,192 miliarde euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 1,11 miliarde euro, iar creditele intragrup 78 milioane euro, a anunţat ieri Banca Naţională a României.
În luna mai s-a înregistrat cel mai mare nivel al investiţiilor străine directe atrase de România de la începutul anului, de 306 milioane euro, în condiţiile în care în aprilie investiţiile au totalizat 215 milioane de euro, în martie 290 milioane de euro, în februarie 36 milioane de euro, iar în ianuarie 244 milioane de euro.
Anul trecut, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,71 miliarde euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei.

Economia Greciei a scăzut cel mai puţin de la intrarea în recesiune

Produsul Intern Brut (PIB) al Greciei s-a contractat cu 0,2% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta fiind cea mai mică scădere a economiei din trimestrul al treilea al anului 2008 până în prezent. Aceasta este a 24-a contracţie, consecutiv, pentru economia elenă, dar semnele de redresare provin din faptul că declinul PIB-ului anunţat de Autoritatea pentru Statistică din Grecia este mai mic decât au anticipat analiştii. "Încă nu se poate estima dacă acest trend pozitiv pe care ne aflăm va fi suficient de puternic pentru a împinge Grecia înapoi pe creştere economică," a declarat Christian Schulz, economist la Berenger Bank Londra. Producţia industrială a scăzut, însă, cu 6,7% în luna iulie, ceea ce ponderează optimismul analiştilor în legătură cu o posibilă ieşire din recesiune a Greciei. "Cred că economia Greciei va trebui să se bazeze anul acesta pe un sezon turistic pozitiv", a adăugat Schulz.
Asociaţia pentru Întreprinderile din Turism din Grecia a anunţat marţi că ţinta legată de numărul de turişti care vizitează ţara va fi atinsă, chiar şi în ciuda faptului că sancţiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei ar putea să însemne un minus de 200.000 de turişti ruşi pentru Grecia.
Comisia Europeană estimează că economia Greciei va creşte cu 0,6% anul acesta, pentru prima dată din 2007 până în prezent.

Pretenţiile solicitate în instanţă de clienţii Astra depăşesc 1 miliard de lei

Pretenţiile solicitate companiei Astra Asigurări în 2.886 de dosare se ridică la 1,08 miliarde de lei, reiese din datele asigurătorului. "La 31 decembrie 2013, societatea este parte în 2.886 dosare defensive aflate pe rolul instanţelor de judecată, cu o valoare totală a pretenţiilor de 1,082 miliarde de lei, care includ pretenţii aferente daunelor morale în valoare de 817,389 milioane de lei şi pretenţii aferente daunelor materiale în valoare de 264,181 milioane de lei şi drepturi salariale în valoare de 582.050 lei", se arată în raportul anual al Astra. De asemenea, la finele anului trecut, asigurătorul era parte în 2.240 de dosare de regres aflate pe rolul instanţelor de judecată pntru care valoarea votală a sumelor de recuperat se ridică la 36,388 milioane de lei. În a doua parte a lunii februarie, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a instituit procedura de redresare financiară prin administrare specială la Astra Asigurări, companie deţinută de omul de afaceri Dan Adamescu, a suspendat dreptul de vot al acţionarilor şi conducerea şi a numit firma KPMG Advisory ca administrator special.
Cu un capital social de 192,7 milioane de lei, Astra este controlată de The Nova Group Investments România SA - 72,68% şi Epsilon Estate Provider SRL- 27,02%, alături de mai multe persoane fizice şi juridice, cu o participaţie reprezentând 0,3% din capitalul social. The Nova Group Investments România şi Epsilon Estate Provider sunt controlate de omul de afaceri Dan Adamescu. Compania este liderul pieţei de asigurări din România după nivelul primelor subscrise în 2013. Potrivit datelor ASF, pierderile Astra din 2013 au reprezentat 54,03% din rezultatul negativ al industriei asigurărilor.

Deficit de 878 milioane euro la contul curent al balanţei de plăţi

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în primul semestru un deficit de 878 milioane euro, faţă de un excedent de 123 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul majorării deficitului consemnat de balanţa veniturilor cu aproape 1,28 miliarde euro. Deficitul balanţei veniturilor s-a adâncit astfel de la 1,69 miliarde euro la 2,97 miliarde euro, balanţa comercială a trecut de la un deficit de 215 milioane euro la un excedent de 193 milioane euro, în timp ce transferurile curente au înregistrat o scădere a excedentului de la 2,03 miliarde euro la 1,9 miliarde euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.
Datoria externă pe termen mediu şi lung a însumat 75,3 miliarde euro la 30 iunie (81% din total datorie externă), în scădere cu 2,1% faţă de sfârşitul anului trecut. Datoria externă pe termen scurt s-a plasat la 17,65 miliarde euro (19% din total datorie externă), cu 7,9% sub nivelul de la 31 decembrie 2013. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 35,6% în prima jumătate a anului, comparativ cu 41,9% în 2013. Gradul de acoperire la 30 iunie a fost 6,6 luni de importuri de bunuri şi servicii, comparativ cu 7 luni de importuri la 31 decembrie 2013.

Profitul E.ON a scăzut cu 73% în prima jumătate a anului

Profitul net al furnizorului de energie electrică E.ON a coborât cu 73% în primul semestru, ajungând la 821 milioane de euro, ca urmare a scăderii vânzărilor şi a fluctuaţiei monedelor naţionale în ţările unde compania germană are filiale. În acelaşi sens, profitul net din al doilea trimestru a fost mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, scăzând de la 909 milioane de euro la 59 milioane de euro. De asemenea, în comparaţie cu prima jumătate a anului trecut, vânzările au coborât cu 13%, la 56,1 miliarde de euro. Totodată, profitul operaţional înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări după primul semestru a scăzut cu 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, de la 5,7 miliarde de euro la 5 miliarde de euro.
Aceste rezultate ale E.ON apar în contextul în care cancelarul german Angela Merkel a orientat politica guvernului către susţinerea energiei regenerabile, fapt care a dus la scăderea preţurilor energiei electrice. De asemenea, creşterea ecconomică slabă din zona euro a afectat profitul furnizorului german.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.