MOZAIC STIRI ECONOMICE: Vacanţe ieftine pe litoral pană la sfarşitul lui august
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism, Federaţia Patronatelor din Turism şi Asociaţia de Promovare Litoral-Delta Dunării desfăşoară în perioada 18 - 31 august programul "Zile Gratuite de Vacanţă 2014" pentru turiştii care vor să petreacă o vacanţă pe litoral în condiţii avantajoase de preţ. Astfel, programul cumulează oferte de tipul "plăteşti cinci nopţi şi stai şase" sau "plăteşti şase nopţi şi stai şapte". Pachetele pornesc de la 518 lei/persoană, cu mic dejun, pentru şase nopţi de cazare şi una gratuită, la un hotel de două stele din staţiunea Venus, de la 822 de lei/persoană, cu mic dejun, pentru cinci nopţi de cazare şi una gratuită, la un hotel de trei stele din Eforie Nord şi de la 975 de lei/persoană, cu mic dejun, pentru şase nopţi de cazare şi una gratuită, la un hotel de patru stele din staţiunea Mamaia. Pachetele din programul "Zile Gratuite de Vacanţă 2014" se regăsesc în ofertele majorităţii agenţiilor de turism membre ANAT. "Ofertele speciale pentru litoralul romanesc, care includ nopţi gratuite de cazare sunt foarte căutate de turişti. În primul trimestru din acest an, faţă de aceeaşi perioadă din 2013, cererea pentru ofertele din programul «Zile Gratuite de Vacanţă 2014» a avut o creştere de 100%", a declarat într-un comunicat Lucia Nora Morariu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). Federaţia Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR) menţionează că peste 70 de hoteluri de pe litoral au intrat în program. Potrivit datelor Asociaţiei de Promovare Litoral - Delta Dunării, în prezent, gradul de ocupare pe litoral este de 100%.
BNR renovează un conac cu 2,3 milioane de euro
Clădirea din comuna Păuşeşti-Măglaşi, judeţul Valcea a fost deţinută de către Mihail Oromolu, guvernator al băncii centrale în perioada interbelică
BNR vrea să renoveze un conac din comuna Păuşeşti-Măglaşi, judeţul Valcea, care a aparţinut lui Mihail Oromolu, guvernator al băncii centrale în perioada interbelică, şi estimează că va plăti pentru acest proiect pană la 10,2 milioane lei (2,3 milioane euro), inclusiv TVA. Conacul, construit în perioada 1915 - 1916, a fost preluat de BNR în urmă cu caţiva ani de la Finanţele Publice Valcea. Proiectul de consolidare, refuncţionalizare şi amenajare a Casei Mihail Oromolu va implica, printre altele, lucrări la interiorul şi exteriorul clădirii, intervenţii la împrejmuiri, restaurarea componentelor artistice, realizarea de instalaţii noi sau de canalizare, potrivit unui anunţ al BNR. Contractul are o valoare estimată de 8,26 milioane lei, fără TVA şi va finanţat de banca centrală din fonduri proprii, iar termenul pentru finalizarea lucrărilor a fost stabilit la doi ani de la data atribuirii acordului. Lucrările vor fi contractate prin licitaţie restransă, criteriile de atribuire fiind preţul ofertei, cu o pondere de 50%, garanţia acordată (25%) şi termenul de execuţie (25%). Constructorii interesaţi de acest proiect pot depune ofertele sau cererile de participare pană la 8 septembrie. Licenţiat în Drept la Paris, Mihail Oromolu a fost magistrat şi membru al partidelor Conservator, Conservator Democrat şi Naţional Liberal. El a deţinut funcţia de guvernator al BNR în perioada 1 ianuarie 1922 - 31 decembrie 1926, de activitatea sa în această funcţie fiind legate, printre altele, recuperarea depozitului în aur deţinut de BNR la Reichsbank (Banca centrală a Germaniei), încheierea convenţiei pentru lichidarea datoriei statului la banca centrală şi revenirea statului în acţionariatul BNR. Fostul şef al băncii centrale a mai deţinut şi o vilă în Bucureşti, amplasată în apropierea Guvernului, preluată în 2012 de fondul sud-african de investiţii New Europe Property Investments (NEPI) de la compania Avrig 35, în contul unei datorii. NEPI, unul dintre cei mai activi investitori imobiliari din Romania în ultimii ani, a anunţat că va investi aproximativ 15 milioane euro într-un proiect care vizează renovarea vilei istorice şi construirea unei clădiri de birou langă aceasta.
Tinerii întreprinzători au înfiinţat în primul semestru 3.200 de firme
Tinerii întreprinzători au înfiinţat în primele şase luni 3.200 de firme (SRL-D) prin care pot primi facilităţi de la stat, astfel că de la lansarea programului, anul 2011, numărul acestora a ajuns la 14.261, cei mai mulţi debutanţi în afaceri fiind din Cluj, Bucureşti şi Timiş, potrivit ONRC. Totuşi, din totalul de 14.261 de firme mai funcţionează 14.014, în condiţiile în care 247 de societăţi au fost radiate. Datele publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) arată că alte 389 de firme sunt în curs de înfiinţare. Firmele au fost înfiinţate în cadrul programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, lansat în 2011, prin care debutanţii în afaceri beneficiază, printre altele, de finanţare nerambursabilă de pană la 10.000 de euro. De la lansarea programului pană la finele lunii iunie, cele mai multe firme au fost înfiinţate în judeţul Cluj (1.925 SRL-D), Bucureştiul fiind pe locul doi cu 1.555 de firme. După numărul de întreprinderi de debutanţi urmează, potrivit ONRC, Timiş (1.013), Maramureş (476), Braşov (564) şi Bihor (525). În Călăraşi (458), Vaslui (59) şi Covasna (77) au fost înfiinţate cele mai puţine firme de către tineri. Potrivit datelor ONRC, noile afaceri au vizat în primul rand domeniul întreţinerii şi reparării autovehiculelor (640 firme), cel al lucrărilor de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale (558), restaurante (515) şi transporturi rutiere de mărfuri (495). Pentru a putea beneficia de alocaţia financiară nerambursabilă de la stat, societatea trebuie să fie înfiinţată de un întreprinzător debutant de pană în 35 de ani, ca asociat unic, sau de cel mult 5 (cinci) întreprinzători debutanţi asociaţi. De asemenea, beneficiarii trebuie să angajeze, cu contract de muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă şi să menţină în activitate cel puţin 2 salariaţi de la momentul obţinerii facilităţilor şi să reinvestească, anual, cel puţin 50% din profitul realizat în anul fiscal precedent.
Războiul giganţilor: Microsoft a dat în judecată Samsung
Microsoft a dat în judecată Samsung Electronics, la un tribunal din Manhattan, acuzand compania sud-coreeană că a încălcat un acord din 2011 privind folosirea reciprocă a unor patente, relatează Bloomberg. Potrivit acordului, cele două companii îşi acordau reciproc dreptul de folosinţă a produsele lor. Microsoft a primit redevenţe din partea Samsung pentru telefoanele şi tabletele care folosesc o parte din tehnologia brevetată de compania americană. Cele două companii anunţaseră şi că vor colabora la dezvoltarea şi comercializarea sistemului de operare Windows Phone. Microsoft acuză însă Samsung că aceasta se foloseşte de achiziţia diviziei de telefoane a Nokia de către compania americană drept scuză pentru nerespectarea contractului. Samsung nu a efectuat la timp plata unei redevenţe şi a refuzat să plătească dobandă pentru întarzierea plăţii şi potrivit Microsoft, a ameninţat că va întrerupe acordul din cauza achiziţiei Nokia. "Nu tratăm cu uşurinţă deschiderea unei acţiuni legale, în special împotriva unei companii cu care am avut un parteneriat lung şi profitabil. După mai multe luni în care am încercat să rezolvăm dezacordul, Samsung a arătat clar într-o serie de scrisori şi discuţii că avem un dezacord fundamental în privinţa contractului", a declarat David Howard, director juridic adjunct la Microsoft. Compania americană solicită despăgubiri a căror valoare nu a fost dezvăluită, precum şi o declaraţie din partea curţii care să arate că achiziţia diviziei de telefoane a Nokia nu afectează acordul cu Samsung. Compania sud-coreeană se află într-un conflict referitor la patente şi cu Apple, producătorul iPhone.
Putin a aprobat introducerea unei taxe pe vanzări în Rusia
Preşedintele rus Vladimir Putin a aprobat în această săptămană introducerea unei taxe pe vanzări, care fusese eliminată în urmă cu zece ani, pentru creşterea veniturilor bugetare ale regiunilor, pe fondul problemelor economice amplificate de sancţiunile occidentale, relatează MarketWatch. Creşterea economică a Rusiei a încetinit în ultimul an, iar măsurile Occidentului de a penaliza Moscova pentru anexarea Crimeei riscă să provoace stagnarea PIB, în acest an. Autorităţile ruse, care trebuie să îşi respecte obligaţiile sociale asumate, caută noi mijloace pentru acoperirea deficitelor din bugetele regionale. "La o şedinţă cu preşedintele Putin a fost luată decizia de a da dreptul regiunilor să introducă o taxă pe vanzări de pană la 3%", a declarat o persoană apropiată situaţiei, publicaţiei Wall Street Journal. Nu este clar cand va fi introdusă noua taxă. La începutul lunii iulie, ministrul de Finanţe Anton Siluanov a spus că guvernul analizează introducerea unei taxe de 3% pe vanzări. Măsura trebuie să fie aprobată de către Parlament, care îşi va relua activitatea după vacanţa de vară. Noua taxă va exercita o presiune suplimentară asupra activităţilor de afaceri din Rusia, în special asupra sectorului de consum care, potrivit băncii centrale, este unul dintre principalele motoare ale creşterii economice. În schimb, această taxă va permite guvernelor regionale să se finanţeze fără să mai recurgă la pieţele de împrumut costisitoare. Introducerea taxei va spori însă presiunile inflaţioniste şi va complica eforturile băncii centrale de a ţine sub control creşterea preţurilor. Banca centrală a majorat deja de trei ori dobanzile în acest an, în total cu 2,5 puncte procentuale, pentru a tempera creşterea preţurilor de consum provocată de deprecierea rublei, în urma ieşirilor de capital determinate de sancţiunile occidentale.
Cum poate caştiga economia Londrei de pe urma UE
Economia Londrei va avea de caştigat dacă Marea Britanie va rămane în Uniunea Europeană, dar numai cu condiţia ca aceasta va fi profund reformată, potrivit unui raport comandat de primarul capitalei britanice, Boris Johnson, citat de AFP. Realizat de bancherul Gerard Lyons, raportul prevede opt direcţii de reformă care merg dincolo de ambiţiile premierului David Cameron, au relatat publicaţiile Sunday Telegraph şi Sunday Times. Dacă va obţine un nou mandat în alegerile din mai 2015, liderul conservator David Cameron intenţionează să renegocieze relaţiile Londrei cu autorităţile de la Bruxelles şi să organizeze un refrerendum, pană la sfarşitul lui 2017, privind apartenenţa la UE a Regatului Unit. "Cel mai bun scenariu economic pentru Marea Britanie, în următorii 20 de ani, este apartenenţa la o Uniune Europeană profund reformată", a arătat Lyons. El consideră că nu poate fi exclusă nici alternativa ca Marea Britanie să iasă din UE în condiţii amiabile, negociind acorduri de liber schimb. "Marea Britanie nu poate determina UE să adopte reforme semnificative decat dacă se arată hotărată să plece din Uniune", consideră autorul raportului. Primarul Johnson urmează să îşi exprime susţinerea pentru acest raport, la publicarea acestuia, miercuri, potrivit celor două publicaţii britanice.
Moody's a îmbunătăţit ratingul Greciei cu două trepte
Moody's a îmbunătăţit ratingul Greciei cu două trepte, la nivelul Caa1, cu perspectivă stabilă, considerand că situaţia finanţelor publice ale ţării s-a îmbunătăţit semnificativ, relatează Kathimerini. Comentariile favorabile ale agenţiei de evaluare financiară sporesc aşteptările ca guvernul elen să se împrumute din nou în acest an de pe piaţa financiară internaţională, după două emisiuni de obligaţiuni efectuate în aprilie şi iulie, care au avut loc după o pauză de patru ani. "Principalul factor care a determinat îmbunătăţirea ratingului Greciei este anticiparea faptului că ponderea datoriei publice în PIB va începe să scadă în 2015", potrivit Moody's, care consideră că progresele realizate de guvern pentru consolidarea fiscală, în cadrul programului de reforme economice scot în evidenţă îmbunătăţirea traiectoriei datoriilor. Grecia beneficiază de ratingul B din partea Fitch Ratings şi B-/B din partea Standard&Poor's. Ratingurile atribuite de cele trei agenţii de evaluare financiară se află încă în categoria "junk", nerecomandată pentru investiţii, reflectand nivelul încă ridicat al datoriei publice, de circa 175% din PIB.
Jumătate din tichetele rabla pentru firme au fost date
Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a distribuit pană în prezent 1.575 de tichete din cele 3.000 destinate firmelor şi instituţiilor în programul Rabla, 429 dintre acestea fiind obţinute de Direcţia Regim Persmise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). AFM a anunţat, ieri, închiderea unei noi etape de evaluare şi validare a dosarelor depuse de persoanele juridice şi instituţiile publice în Programul Rabla 2014. De la jumătatea lunii iulie, numărul tichetelor distribuite a crescut la 1.575, de la 874. În această etapă, au fost analizate 332 de dosare depuse de persoane juridice şi instituţii publice. Din acestea, 109 dosare au fost acceptate pentru 673 autovehicule şi 223 dosare au fost respinse. De asemenea, în Comitetul de avizare al Administraţiei Fondului pentru Mediu au fost acceptate şi 5 contestaţii pentru 13 autovehicule. Printre beneficiarii selectaţi în această etapă, se numără DRPCIV, cu 429 de tichete, Direcţia Generală Logistică a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), cu 21 de tichete, şi o unitate militară din Capitală care va achiziţiona, prin programul Rabla, 51 de autovehicule.
