MOZAIC STIRI ECONOMICE: Unul din patru patroni caută angajaţi în următoarele luni
Aproximativ 70% dintre companiile din România nu intenţionează să facă noi angajări în perioada iulie-septembrie, un sfert au arătat că îşi vor creşte numărul de angajaţi, iar 5% prevăd o scădere de personal, potrivit studiului "Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă" realizat de ManpowerGroup. La studiu au participat 625 de angajatori. Previziunea Netă de Angajare calculată după eliminarea variaţiilor sezoniere este de ^9%, valoare similară cu cea a a trimestrului II, dar cu 3 puncte procentuale mai mare decât în trimestrul al treilea din 2013. "Acesta este cel de-al optulea trimestru de optimism ponderat, dar constant. Încetul cu încetul, angajatorii au reînceput să-şi crească volumul de angajări, dar încrederea lor continuă să fie mai redusă decât în anii de dinainte de criza economică. Chiar dacă angajatorii vor continua să prefere organizaţii agile, au apărut totuşi semnale că aceştia îşi depăşesc treptat reticenţa de a face angajări şi au din nou în vedere nevoile pe termen lung", a declarat directorul general al ManpowerGroup România, Valentin Petrof.
Industria prelucrătoare, sectorul cel mai dinamic
Nivelul de încredere al angajatorilor variază în funcţie de dimensiunea organizaţiei. Astfel, organizaţiile cu mai puţin de zece angajaţi raportează o Previziune Netă de Angajare de -1%, angajatorii din această categorie fiind mai puţin dispuşi să-şi redimensioneze forţa de muncă. La polul opus se situează angajatorii cu peste 250 de angajaţi. 27% dintre aceştia anunţă planuri de creştere a numărului de angajaţi în următoarele trei luni, şi numai 2% anticipează reduceri de personal. Cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă vor avea parte de oportunităţi de angajare în toate cele opt regiuni ale ţării şi în nouă din zece sectoare de activitate. Sectorul cel mai dinamic din punct de vedere al angajărilor va fi industria prelucrătoare, în care Previziunea Netă de Angajare este de ^19%, în scădere cu 5 puncte procentuale de la trimestrul doi, însă în creştere de 3 puncte procentuale comparativ cu trimestrul al treilea al anului trecut. "Oportunităţile se vor înmulţi probabil şi în sectorul Finanţe, asigurări, servicii imobiliare şi servicii de afaceri, unde Previziunea de ^17% s-a îmbunătăţit atât faţă de trimestrul anterior (II/2014), cât şi faţă de trimestrul III al anului trecut. Perspectivele sunt însă limitate în sectorul Energie electrică, apă, gaze, unde angajatorii anunţă o Previziune Netă de Angajare de -1%, cu 4 puncte procentuale mai slabă decât în trimestrul II. În schimb, cea mai semnificativă îmbunătăţire faţă de trimestrul anterior se înregistrează în sectorul Transport, depozitare şi comunicaţii, unde Previziunea Netă de Angajare a ajuns la ^10%, după trei trimestre consecutive de creştere", se arată în studiul ManpowerGroup.
În cinci din cele opt regiuni cuprinse în studiu, angajatorii raportează Previziuni îmbunătăţite faţă de cele exprimate în trimestrul doi. O creştere considerabilă este în regiunea Sud, unde Previziunea Netă de Angajare de ^15% este cu 8 puncte procentuale mai puternică decât cea a trimestrului anterior, îmbunătăţindu-se moderat şi faţă de perioada similară a anului trecut. Angajatorii din regiunea Nord-Est anticipează la rândul lor creşteri de personal, raportând o previziune de ^15%, cu 4 puncte procentuale mai puternică decât în trimestrul II şi în creştere cu 15 puncte procentuale faţă de intervalul iulie – septembrie 2013. În regiunea Vest, intenţiile de angajare ale angajatorilor au slăbit considerabil faţă de trimestrul anterior, înregistrând un declin abrupt de 28 de puncte procentuale.
Averea totală a oamenilor a atins un nou maxim istoric
în SUA trăiesc 7,1 milioane de milionari în dolari
Numărul milionarilor şi avuţia aflată în proprietate privată la nivel global au atins anul trecut noi maxime istorice, ca urmare a avansului burselor, stabilizării economiilor industrializate şi politicilor monetare relaxate ale băncilor centrale, arată un studiu citat de Financial Times. Avuţia a crescut cu 14,6% de la 132.700 miliarde de dolari în 2012 la 152.000 de miliarde de dolari anul trecut, în timp ce numărul milionarilor a avansat de la 13,7 milioane de persoane la 16,3 milioane de persoane, potrivit firmei de consultanţă Boston Consulting Group.
De la criza financiară din 2008, avuţia aflată în proprietate privată la nivel global a crescut cu 65%, sau 60.000 de miliarde de dolari, susţinută de revenirea burselor şi de recuperarea economiilor industrializate după instabilitatea cauzată de colapsul Lehman Brothers. Numărul gospodăriilor de milionari reprezintă la nivel global 1,1% din total, în urcare de la 0,7% în 2007.
Statele Unite au cel mai ridicat număr de gospodării cu avere mai mare de 1 milion de dolari, respectiv 7,1 milioane. Cea mai ridicată densitate de milionari este înregistrată în Qatar, unde 175 din 1.000 de gospodări au avere de peste 1 milion de dolari, urmat de Elveţia - cu 127 şi Singapore cu 100.
Avuţia privată din Statele Unite s-a situat la 46.000 de miliarde de dolari în 2013, de peste două ori mai mult faţă de China, cu 22.000 de miliarde de dolari. Poziţia a treia a fost ocupată de Japonia, cu 15.000 de miliarde de dolari, urmată de Marea Britanie, cu 8.000 de miliarde de dolari şi Germnaia, cu 7.000 de miliarde de dolari.
Internetul ar putea aduce 8 miliarde euro la PIB în 2018
Contribuţia broadband-ului la PIB-ul României este estimată la 3,5 miliarde de euro, iar până în 2018 ar putea ajunge la 6 miliarde de euro, menţinând ritmul actual de adopţie broadband, şi la 8 miliarde de euro, accelerând ritmul actual, potrivit unui studiu prezentat ieri. Studiul "Broadband-ul fix în România. Utilizatori, tendinţe şi impact economic" a fost prezentat de Alina Florean, consultant Roland Berger. România este una din ţările cu cele mai mari viteze ale internetului, însă se regăseşte pe ultimele locuri în ceea ce priveşte gradul de penetrare a broadband-ului, arată cercetarea.
În România, erau la finalul anului trecut 3,8 milioane de conexiuni broadband, înregistrându-se o creştere susţinută de 8% anual de la peste 300.000 de conexiuni în 2005. Potrivit estimărilor, în anul 2018, în România vor fi 4,5 milioane de conexiuni broadband. Pe de altă parte, gradul de penetrare broadband în rândul consumatorilor individuali era de 56% în 2013, sub media europeană de 76%. Acest procent plasează România pe locul 26 între cele 28 state membre UE. România devansează Grecia şi Bulgaria, unde procentajele sunt de 55%, respectiv 54%. În cazul companiilor, gradul de penetrare este de 63%, tot sub media UE, de 90%, diferenţa provenind de la nivelul IMM-urilor, şi nu al companiilor mari, a precizat Florean. Rezultatele cercetării arată că o creştere a ratei de adopţie broadband cu 10% adaugă 1,2% la rata de creştere anuală a PIB pe cap de locuitor. Cifra de 1,2 puncte procentuale a fost adaptată României luând în considerare structura PIB şi gradul de utilizare a internetului pentru a obţine în final un impact de 0,6 - 0,8 puncte procentuale asupra ratei de creştere economică.
Vacile au dat mai mult lapte în 2014
Cantitatea de lapte de vacă pe care procesatorii au colectat-o de la exploataţii agricole şi centre de colectare a crescut cu 14,2% în primele patru luni, comparativ cu perioada simlară a anului trecut, la 302.000 tone, potrivit datelor INS. Toate categoriile de lactate au înregistrat creşteri ale producţiei în perioada analizată, astfel: la lapte de consum cu 14,3%, la brânzeturi inclusiv brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă cu 13,7%, la smântână de consum cu 9,6%, la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele) cu 2,2% şi la unt cu 1,6%. Cantitatea de lapte brut importat a scăzut cu 11%, la 33.811 tone.
În luna aprilie 2014, comparativ cu martie, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 6,3%. Dintre principalele produse lactate, cea mai mare creştere a producţiei a avut loc la unt cu 32,2%, urmat de brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă cu 22%, smântâna de consum cu 12,9% şi lapte de consum cu 0,9%.
Doar producţia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) a scăzut în aprilie comparativ cu luna precedentă, cu 4,6%. În acelaşi timp, cantitatea de lapte brut importat s-a redus cu 31,2%.
Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 18%. În această perioadă de raportare, s-a consemnat o creştere a producţiei la brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă cu 19%, la smântâna de consum cu 17,1%, la lapte de consum cu 14,6% şi la unt cu 9,4%.
Creşte din nou deficitul comercial
România a avut în aprilie un deficit comercial de 634,6 milioane euro, cu 33,6 milioane euro mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi lună a anului trecut, după ce importurile au urcat cu 2,6%, iar exporturile cu 2,2%, a anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, în aprilie 2014, conform estimărilor preliminare ale INS, exporturile FOB au însumat 18,7 miliarde lei (4,17 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 21,5 miliarde lei (4,8 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună din 2013, exporturile au crescut cu 4,1% la valori exprimate în lei şi cu 2,2% în euro, iar importurile au urcat cu 4,6% în lei şi cu 2,6% în euro.
Faţă martie 2014, exporturile din luna aprilie au scăzut cu 7,2% la valori exprimate în lei şi cu 6,8% în euro, iar importurile s-au redus cu 4,8% în lei şi cu 4,3% în euro.
În primele patru luni ale acestui an, deficitul comercial FOB-CIF a fost de 7,84 miliarde lei (1,75 miliarde euro), mai mare cu 493,7 milioane lei (71,4 milioane euro) decât cel înregistrat în perioada ianuarie-aprilie 2013. Exporturile FOB realizate în intervalul analizat au fost de 76,1 miliarde lei, cu 10,6% mai mari faţă de primele luni ale anului trecut, iar importurile CIF au fost de 83,9 miliarde lei, în creştere cu 10,2%.
În euro, exporturile au urcat cu 8,1%, la 16,9 miliarde euro, iar importurile au avansat cu 7,7%, la 18,68 miliarde euro. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra UE28) în perioada ianuarie-aprilie a fost de 54 miliarde lei (12 miliarde euro) la expedieri şi de 63,17 miliarde lei (14 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 71% din total exporturi şi 75,3% din total importuri.
Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra UE28) s-a situat la 22 miliarde lei (4,9 miliarde euro) la exporturi şi de 20,76 miliarde lei (4,6 miliarde euro) la importuri, reprezentând 29% din total exporturi şi 24,7% din total importuri.
În perioada analizată, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (43,4% la export şi 35% la import) şi alte produse manufacturate (32,5% la export şi respectiv 30,1% la import).
