MOZAIC STIRI ECONOMICE: Poşta va fi privatizată după ce va fi curăţară de datorii
Procesul de privatizare al Poştei Romane va fi reluat după ce Comisia Europeană va accepta cererea statului de reconversie a datoriilor operatorului poştal în acţiuni, iar ofertele ar putea fi depuse în intervalul iunie-august, a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea. "Primul pas în reluarea procesului de privatizare a Poştei Romane este conversia datoriilor istorice în acţiuni. (...) Dacă vom primi acceptul conversiei datoriilor în acţiuni, statul roman va avea la dispoziţie un anumit interval de timp în care se va putea realiza privatizarea operatorului poştal. Dacă nu vom reuşi să ne încadrăm în acel interval de timp, procesul de reconversie al datoriilor în acţiuni va fi anulat şi ne vom întoarce la situaţia iniţială", a spus Cotovelea, prezent la ZF Mobilio '14. Statul a mai încercat să privatizeze Poşta Romană în prima parte a anului trecut, dar niciun potenţial investitor nu a cumpărat caietul de sarcini pană la expirarea termenului, 28 mai 2013. Directorul general al Poştei, Ion Smeeianu, a declarat, la acea vreme, că situaţia financiară negativă a companiei şi datoria stabilită de ANAF au avut ca efect apariţia unei reticenţe din partea potenţialilor investitori. În urma acestui eşec, MSI a decalat termenul pentru depunerea ofertelor de privatizare cu un an, pentru 30 iunie 2014. În septembrie 2013, Guvernul a aprobat transformarea în acţiuni a creanţelor statului faţă de Poşta Romană, înainte de privatizarea companiei, care va fi realizată prin preluarea de către investitor a 51% din acţiuni în urma unei majorări de capital. Noile acţiuni emise vor fi oferite spre subscriere investitorului selectat, în vederea dobandirii cotei de 51% din capitalul social, precum şi acţionarului existent Fondul Proprietatea, pentru menţinerea cotei sale de participaţie la capitalul social al companiei prin exercitarea dreptului de preferinţă. Cotovelea a afirmat că, cel mai probabil, Comisia Europeană îşi va da acceptul privind reconversia datoriilor în acţiuni în a doua parte a acestei luni. "După primirea acceptului, vom relua procesul de privatizare, adică vom invita investitorii interesaţi să se analizeze registrele financiare ale Poştei şi, după această etapă, vom începe negocierile cu cei care vor înainta în scris o ofertă preliminară. Oferta preliminară ar putea fi înaintată în lunile iunie-iulie-august, conform estimărilor noastre. Dacă nu vom găsi un investitor să cumpere 51% din acţiuni şi să aibă disponibilităţile financiare să investească, atunci vom merge pe listarea pe piaţa de capital (IPO), care înseamnă o durată mai mare, pe care o estimăm că se va încheia spre finele anului 2015", a spus ministrul. Cotovelea a arătat că listarea ar putea avea loc pe bursa locală şi/sau una internaţională, în funcţie de propunerea consultantului. "Noi vrem să se meargă pe negociere directă. După ce vom primi acceptul Comisiei Europene, vom stabili exact calendarul privatizării", a mai spus Cotovelea. Poşta este cel mai mare operator local de profil şi are o reţea teritorială de 5.700 de unităţi. Acţionarii companiei sunt statul roman - 75% şi Fondul Proprietatea - 25%. Compania avea la sfarşitul anului 2012 datorii totale de 568,2 milioane de lei, în creştere cu 2,9% faţă de 2011, potrivit datelor din bilanţul companiei.
Registrul Comerţului eliberează certificate constatatoare online
Certificatele constatatoare eliberate de ONRC cuprind informaţii privind starea la zi a unei companii, informaţii esențiale de natură statutară, financiară şi a domeniului de activitate
Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) a lansat ieri serviciul InfoCert, prin care pot fi furnizate online certificate constatatoare şi informaţii din cadrul registrului, a anunţat instituţia. Certificatele constatatoare eliberate de ONRC cuprind informaţii privind starea la zi a unei companii, informaţii esențiale de natură statutară, financiară şi a domeniului de activitate. Aceste certificate sunt necesare, şi, de multe ori obligatorii, în a demonstra legitimitatea companiei şi în desfăşurarea activităţilor autorizate. Serviciul este disponibil de joi, 10 aprilie, iar eliberarea documentelor cu semnătură electronică se face în mod automat, fără intervenţia operatorului de date, 24/24 ore, 7/7 zile. Plata se realizează electronic, prin utilizarea unui card bancar, solicitantul obţinand o factură electronică. "Eliberarea certificatelor constatatoare şi a furnizărilor de informaţii în format electronic, prin noul serviciu InfoCert, se înscrie în cadrul preocupărilor de simplificare a formalităţilor la ONRC, astfel încat să venim în sprijinul beneficiarilor noştri cu servicii competitive. Serviciul InfoCert este o soluţie pentru reducerea costurilor şi a timpilor de aşteptare pentru solicitanţi, şi, totodată, un instrument prin care dorim să încurajăm şi să facilităm utilizarea, de către instituţiile publice, a documentelor care au ataşată semnătura electronică extinsă", a declarat Silvia - Claudia Mihalcea, director general al ONRC,. Noul serviciu InfoCert este parte a sistemului informatic integrat al ONRC pentru asigurarea de servicii online destinate comunităţii de afaceri, prin intermediul portalului https://portal.onrc.ro. Accesul în portal este securizat şi se realizează pe bază de user şi parolă. Costurile implementării şi ale echipamentelor tehnice necesare pentru realizarea noului serviciu au însumat 179.692 lei, fără TVA, fonduri asigurate din bugetul de stat.
Plata taxelor online, la fel ca în faţa unei găuri în geam
Statul a reuşit, prin lansarea ghiseul.ro, să transfere în online experienţa pe care cetăţenii o au în faţa unuia fizic, unde trebuie să te apleci în faţa unei găuri în geam şi să achiţi impozitele datorate statului, a declarat directorul general al firmei Netopia, Antonio Eram, la ZF Mobilio '14. "Mie mi se pare că numai în Romania puteai să dai numele ghiseul.ro la un serviciu de plăţi online, care prin definiţie este o chestie, o găurică în geam, unde trebuie să te apleci să plăteşti ... Exact acelaşi lucru au reuşit să-l facă online. Ca să plăteşti taxele şi impozitele prin ghiseul.ro trebuie să te duci la administraţia financiară să faci şase hartii, după ce ai făcut online alte două, să-ţi dea o parolă cu care să intri pe ghiseul.ro ... Jesus, what the ...? Guys, gandiţi ... Suntem în secolul XXI. Şi după ce plăteşti să constaţi că banii nu s-au dus unde trebuie, nu au fost încasaţi ...", a declarat Eram. Înfiinţată de Antonio Eram, Netopia operează platforma de plăţi online mobilpay.com. Lansat în martie 2011, Sistemul naţional electronic de plată online a taxelor şi impozitelor utilizand cardul bancar (SNEP) este diponibil pe www.ghiseul.ro şi este administrat şi operat de Agenţia pentru Agenda Digitală a Romaniei (AADR), instituţie aflată în subordinea MSI. În 2013, romanii au plătit cu cardul taxe şi impozite în sumă de 133 milioane lei, în creştere cu 36%, avans susţinut de tranzacţiile la POS, care au consemnat un plus de 38%, potrivit datelor raportate de băncile membre Visa Europe, plata medie situandu-se la 358 de lei. La sfarşitul anului trecut, plata taxelor şi impozitelor locale cu cardul direct la POS la sediile administraţiilor fiscale era acceptată de 176 de primării. Totodată, un număr de 96 de primării acceptau plata online a taxelor şi impozitelor locale, prin www.ghiseul.ro sau platformele proprii.
Ministrul a rezolvat problemele agriculturii: A plouat!
Dieficitul de umiditate din sol, care ar putea afecta culturile agricole, va fi compensat de ploile de ieri şi de cele anunţate pentru vineri, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, care spune că zonele agricole vor mai avea nevoie de precipitaţii şi în luna mai. "Deficitul de umiditate din sol va fi compensat prin ploile din aceste două zile. Important este să avem precipitaţii şi în perioada următoare, mai ales spre sfarşitul acestei luni şi pe parcursul lunii mai", a spus ministrul. El a afirmat că starea de vegetaţie a actuală a culturilor înfiinţate în toamna anului trecut este "bună şi foarte bună" în majoritatea zonelor agricole din Romania, dar că există încă un deficit de umiditate în sol. Ministrul a mai spus că temperaturile scăzute din ianuarie şi februarie nu au afectat semnificativ mugurii de rod ai soiurilor de viţă-de-vie şi ai pomilor. "Temperaturile ridicate din luna martie au provocat o evoluţie mai rapidă la viţa-de-vie şi pomii fructiferi", a adăugat Constantin. Acesta declarase săptămana trecută, la conferinţa Mediafax Talks about Agriculture că, în general, culturile agricole arată bine, dar au nevoie de precipitaţii în următoarea perioadă. Producţia de cereale a Romaniei a crescut cu 64% anul trecut. Deşi ocupă poziţii fruntaşe în UE la producţia de porumb şi grau, Romania este pe ultimele locuri în ceea ce priveşte randamentele la hectar. Producţia agricolă vegetală a înregistrat anul trecut creşteri la toate culturile datorită vremii favorabile. Din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu grau în anul 2013, Romania s-a situat pe locul patru în UE, după Franţa, Germania şi Polonia, iar la producţia obţinută pe locul şase, după Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia şi Spania. În ceea ce priveşte randamentul, Romania se află printre ultimele ţări în randul statelor membre.
Producţia de la Dacia este îngheţată
Renault nu mai extinde capacitatea de producţie de autovehicule din Romania, iar plusul de cerere va fi acoperit din Maroc, afirmă Constantin Stroe, vicepreşedintele CA Automobile Dacia, care apreciază că pe piaţă ar fi loc pentru un al treilea producător, într-o conjunctură "corespunzătoare". Automobile Dacia are o capacitate instalată de 350.000 de automobile anual şi a produs în 2013 un număr de 342.620 de unităţi, a declarat, joi, vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al companiei controlate de grupul francez Renault la un seminar privind industriile de transport şi logistică. "Cand am încercat să dezvoltăm capacitatea de la 350.000 în jurul a 450.000, la limita maximă superioară, decidenţii financiari au spus «da, dar avem nevoie şi de altceva, nu numai de dorinţă. Avem nevoie de predictibilitate, avem nevoie de infrastructură, şi aşa mai departe. Uite cat ne costă o maşină transportată din parcul de stocare al uzinei pană în portul Constanţa, pană o bagi pe vas, uite cat timp se pierde de la Piteşti pană la Nădlac, uite care sunt costurile». şi atunci au decis să dezvolte în Maroc", a spus Stroe, fiind întrebat dacă Dacia ar putea majora capacitatea locală de producţie, în contextul unei creşteri a cererii. El a adăugat că în aceste condiţii, răspunsul este negativ, "cu toată părerea de rău", iar la Dacia nu mai pot fi majorată capacitatea de la Mioveni. Plusul de cerere care depăşeste capacitatea de la Dacia va fi satisfăcut de fabricile din Maroc, din Tanger şi Casablanca, a spus Stroe, adăugand că în afara celor două unităţi de producţie, aceeaşi gamă este fabricată şi în alte ţări, sub alte mărci.
BlackBerry renunţă la smartphone-uri
BlackBerry ar putea renunţa la producţia de smartphone-uri dacă aceste operaţiuni răman neprofitabile şi intenţionează să extindă serviciile pentru companii prin investiţii, achiziţii şi parteneriate, a declarat directorul general al BlackBerry, John Chen. "Dacă nu pot face bani din telefoane, nu am să răman în această afacere", a declarat Chen într-un interviu acordat Reuters, adăugand că perioada de timp în care va fi luată o astfel de decizie este scurtă. Şeful BlackBerry nu a furnizat detalii despre eventuala sistare a producţiei, dar a adăugat că se poate obţine profit şi din livrări anuale chiar şi de 10 milioane de unităţi. În perioada de varf, în anul fiscal 2011, compania a vandut 52,3 milioane de telefoane, în timp ce trimestrul trecut livrările au scăzut sub 2 milioane. BlackBerry analizează şi investiţii sau parteneriate cu alte companii în domenii reglementate, precum cel al sănătăţii, financiar şi servicii juridice, întrucat toate acestea necesită un grad ridicat de securitate a comunicaţiilor. Achiziţii mici care să suplimenteze oferta BlackBerry în privinţa securităţii sunt, de asemenea, posibile, a spus el.
Rușanu rămane în arest
Fotul șef al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Dan Radu Rușanu, va fi cercetat în continuare în stare de arest, Curtea de Apel București (CAB) respingand joi cererea acestuia de înlocuire a măsurii preventive. Decizia luată de CAB nu este definitivă și va putea fi contestată la instanța supremă. Dan Radu Ruşanu este arestat din 4 martie, în dosarul "Carpatica", fiind acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la abuz în serviciu, favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor. Ruşanu este suspectat că a întocmit şi a avizat proiectul OUG privind ASF şi ar fi acceptat "protejarea frauduloasă" a intereselor SC Carpatica. Acesta a demisionat de la conducerea ASF după ce a fost reţinut de procurori. Omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt arestaţi și ei în același dosar, din 29 ianuarie. Aceştia sunt acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF faţă de societatea de asigurări.
Inflaţia anualizată s-a menţinut uşor peste 1%
Preţurile de consum ale populaţiei au stagnat în luna martie, cu un plus de numai 0,03%, pe fondul unor ieftiniri ale preţurilor alimentare, în principal la cartofi, ouă, lapte, zahăr, iar inflaţia anualizată s-a menţinut uşor peste 1%, în timp ce inflaţia medie IPC a scăzut de la 3,2% la 2,8%. Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna martie 2014 faţă de februarie 2014 este 100,03%, iar faţă de martie 2013 este 101,04%. Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (aprilie 2013 – martie 2014) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2012 – martie 2013), determinată pe baza IPC este 2,8%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,3%, în scădere de la 2,6% în februarie. Dintre preţurile alimentare, cea mai amplă ieftinire s-a consemnat la ouă, cu aproape 7%, urmată de catofi, cu scăderi de 2,3%, şi ulei, cu 0,8%. Pe de altă parte, tot din categoria mărfurilor alimentare a provenit şi cea mai mare scumpire din martie, de 3,41% la fasole şi alte leguminoase, care au însă o pondere mult mai scăzută în coşul de consum comparativ cu ouăle sau cartofi. În martie, preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,1%, iar tarifele la servicii cu 0,13%. În prima lună a anului inflaţia s-a plasat la 0,9%, comparativ cu decembrie.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
