MOZAIC STIRI ECONOMICE: Ucraina vrea să importe gaze din statele UE vecine
Ucraina poartă discuţii în regim de urgenţă cu statele vecine membre UE, pentru a importa gaze naturale din vest în urma creşterii preţului perceput de Rusia, principalele surse de aprovizionare vizate fiind Slovacia, Ungaria şi Polonia, potrivit premierului Arseni Iaţeniuk. Polonia poate livra 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an către Ucraina, iar Ungaria poate exporta 3,5 miliarde metri cubi. România ar dispune de o capacitate de 1,8 miliarde metri cubi către Ucraina, însă nu s-a ajuns la un acord ferm în acest sens, notează Reuters.
Asigurarea unei surse de aprovionare cu gaze naturale la un preţ rezonabil a devenit o urgenţă pentru noul guvern de la Kiev, după ce Rusia, care a anexat în luna martie Peninsula Crimeea, a renunţat la tarifele de discount practicate în cazul exporturilor către Ucraina şi a crescut recent cu aproximativ 80%, prin două majorări succesive, preţul perceput acestei ţări.
Tehnic se poate
Iaţeniuk a declarat sâmbătă că una dintre posibilităţile discutate ar fi funcţionarea în regim invers a gazoductelor care fac legătura cu statele UE vecine Ucrainei. În mod normal, aceste conducte asigură tranzitul gazului rusesc importat de Europa prin Ucraina. "Purtăm discuţii în regim de urgenţă cu partenerii noştri europeni. Una dintre modalităţile de a rezolva problema este funcţionarea în regim invers a conductelor de legătură cu statele UE", a afirmat premierul ucrainean, precizând că principalii candidaţi pentru importul de gaze sunt Slovacia, Ungaria şi Polonia.
Importurile din Rusia acoperă aproximativ jumătate din necesarul de gaze naturale al Ucrainei. Cele două ţări sunt în conflict după ce fostul preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici a fost destituit, în februarie, printr-o revoltă violentă a protestatarilor care doresc apropierea de Uniunea Europeană. Rusia a reacţionat prin ocuparea şi anexarea Peninsulei Crimeea, regiune cu o populaţie majoritar rusă, care totodată găzduieşte, în Portul Sevastopol, cartierul general al flotei ruse din Marea Neagră.
Iaţeniuk susţine că funcţionarea în regim invers, de la vest spre est, a conductelor de tranzit către statele UE este posibilă din punct de vedere tehnic. "La nivel tehnic, funcţionarea în regim invers nu ridică nicio problemă şi sperăm că partenerii noştri europeni vor lua decizia corectă. Dacă vor opta pentru inversarea fluxului de gaze prin conducte, atunci vom plăti un preţ cu 150 de dolari (pe mia de metri cubi - n.r.) mai redus faţă de gazul rusesc", a afirmat oficialul ucrainean.
Rusia a majorat la 485 de dolari mia de metri cubi preţul gazului pentru Ucraina, nivel apropiat de tarifele percepute de Gazprom altor state din Europa Centrală. Discountul practicat până în luna martie de Rusia a făcut parte dintr-un pachet de sprijin economic promis fostului preşedinte Ianukovici pentru a menţine Ucraina în sfera de influenţă a Moscovei.
Ucraina va încheia în curând un acord de finanţare externă cu Fondul Monetar Internaţional, însă are datorii uriaşe, iar economia este în pragul colapsului.
S-ar acoperi doar 8% din necesar
La Washington, Casa Albă a anunţat că vicepreşedintele american Joe Biden a discutat vineri prin telefon cu Iaţeniuk. Biden "a subliniat importanţa îmbunătăţirii securităţii energetice a Ucrainei şi s-a angajat să colaboreze strâns cu Ucraina şi alte ţări din Europa pentru a se asigura că nicio ţară nu va utiliza energia ca armă politică", potrivit unui comunicat al Casei Albe.
Gazul rusesc acoperă aproximativ o treime din necesarul Uniunii Europene. Aproximativ 40% din gazul natural exportat de Rusia către Europa tranzitează Ucraina, restul fiind livrat în Germania, prin gazoductul Nord Stream din Marea Baltică şi prin gazoductul Yamal care tranzitează Belarusul şi Polonia. Polonia a inaugurat marţi conexiunea de tranzit al gazelor pe direcţia vest-est.
Analistul Valeri Nesterov de la banca rusă Sberbank CIB, citat de Reuters, estimează că livrările de gaze naturale în regim invers nu vor putea depăşi 5 miliarde metri cubi în acest an, reprezentând aproximativ 8% din necesarul Ucrainei.
România trebuie să restituie 4,5 milioane de euro cheltuite incorect în cadrul PAC
Franţa trebuie să dea înapoi peste 255 de milioane de euro
Comisia Europeană solicită restituirea unei sume totale de 318 milioane de euro, reprezentând fonduri din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) cheltuite în mod incorect de 11 state membre, în cazul României fiind vorba despre 4,51 milioane de euro, se arată într-un comunicat al CE.
Potrivit sursei citate, unele dintre aceste sume au fost deja recuperate de la statele membre, astfel că impactul financiar al deciziei va fi de aproximativ 315 milioane de euro. Banii revin la bugetul Uniunii Europene deoarece nu au fost respectate reglementările comunitare sau pentru că procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzătoare.
România trebuie să dea înapoi 4,51 milioane de euro, iar impactul corecţiei va fi de 4,24 de milioane de euro. Corecţiile au fost aplicate pentru nedefinirea anumitor condiţii agricole şi de mediu, pentru controale efectuate în mod parţial şi pentru deficienţe ale sistemului de sancţiuni.
Cele mai mari corecţii au fost aplicate Franţei, care va da înapoi 255,66 milioane de euro, dintre care 238,90 milioane de euro, pentru deficienţe privind alocarea de drepturi la plată. Portugalia a primit sancţiuni în valoare de 17,46 milioane de euro, pentru deficienţe privind ecocondiţionalitatea, pentru plăţi aferente unor animale neidentificate şi calitatea nesatisfăcătoare a controalelor la faţa locului.
Statele membre sunt responsabile cu gestionarea majorităţii plăţilor din cadrul Politicii Agricole Comune, în principal prin intermediul agenţiilor lor de plăţi. De asemenea, statele membre sunt responsabile cu controalele.
Pe de altă parte, Comisia desfăşoară peste 100 de audituri în fiecare an, verificând dacă verificările şi reacţiile statelor membre în ceea ce priveşte deficienţele sunt suficiente şi are dreptul să recupereze ulterior fonduri dacă auditurile constată că gestionarea şi controlul realizate de statul membru nu sunt suficiente pentru a garanta că fondurile UE au fost cheltuite în mod adecvat.
Guvernul vrea o creştere de 400.000 a numărului de salariaţi pană în 2016
Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat, în emisiunea "După 20 de ani" difuzată ieri de Pro TV, că se doreşte o creştere reală a numărului de salariaţi de cel puţin 400.000 până în 2016 şi de scoatere din zona neagră şi gri a economiei a unui număr de până la un milion. "Aşa ne-am angajat", a adăugat demnitarul, cu referire la faptul că atingerea acestor obiective este parte a programului de guvernare. Rovana Plumb a precizat, pe de altă parte, că în 2013 au fost "consolidate" 78.000 de locuri de muncă.
Potrivit ministrului Muncii, intenţia este de a creşte numărul locurilor de muncă nu doar pe zona de servicii, ci şi în cea a economiei sociale. În acest context, ministrul Muncii a amintit că este în lucru Legea economiei sociale. "Asta înseamnă că vrem să implică mai mult societatea civilă", a explicat Plumb, potrivit căreia una dintre priorităţi este legată de crearea locurilor de muncă în zona economiei sociale.
Pieţele emergente au început din nou să atragă investitorii
Fondurile de acţiuni şi obligaţiuni din pieţele emergente au reuşit să atragă 3,5 miliarde de dolari în săptămâna 27 martie - 2 aprilie, prima evoluţie pozitivă de la începutul acestui an, semn că investitorii sunt mai optimişti după o perioadă îndelungată de retrageri masive, potrivit WSJ.
Fondurile de acţiuni emergente au înregistrat intrări nete de 2,44 miliarde de dolari în perioada analizată, cel mai bun rezultat din ultimele şase luni, potrivit datelor EPFR Global, citate de Barclays şi preluate de Wall Street Journal (WSJ). Fondurile de obligaţiuni au atras totodată 1,06 miliarde de dolari, faţă de ieşiri de 1,11 miliarde de dolari în săptămâna anterioară.
"Investiţiile şi sentimentul din piaţă par că s-au întors în favoarea pieţelor emergente. Însă având în vedere perioada îndelungată de retrageri şi creşterea economică încă modestă de pe pieţele emergente, ar putea fi nevoie de încă două săptămâni de evoluţii bune pentru a confirma un trend", notează analiştii Barclays. Pieţele emergente au traversat cel mai prost început de an din 2008, cu retrageri masive de capital determinate în principal de decizia Rezervei Federale a Statelor Unite de a reduce programul de achiziţii de obligaţiuni, care va fi eliminat până la finele lui 2014. Activele emergente au început să-şi revină în ultimele săptămâni, evoluţie vizibilă îndeosebi în Asia, unde monedele din India şi Indonezia au urcat puternic faţă de dolar.
Indicele MSCI al burselor emergente a avansat cu 4,6% în luna martie.
Totodată, îngrijorările privind criza din Ucraina s-au disipat, iar datele economice din SUA, relativ modeste în contextul unei ierni grele, nu au determinat modificări semnificative ale randamentelor obligaţiunilor guvernamentale americane.
Cat caştigă Romania din exportul de gaze şi petrol
Exporturile FOB de petrol brut şi gaze naturale ale României au totalizat, în primele 11 luni ale anului trecut, 27,4 milioane euro, fiind mai mari cu 1,4% faţă de cele din perioada similară din 2012, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Importurile CIF de petrol brut şi gaze naturale au scăzut, ca valoare, cu 15,8%, la 3,194 miliarde euro.
În sectorul extracţiei petrolului brut brut şi a gazelor naturale lucrau, la finele lui noiembrie, 22.000 persoane.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
