MOZAIC STIRI ECONOMICE: Evaziunea fiscală la carne este de 30-40% din piaţă
Evaziunea fiscală la carne este de 30-40% din piaţă, în scădere de la peste 50% în urmă cu doi ani, iar marfa care ajunge în depozite fără documente este greu de controlat de autorităţile sanitar-veterinare, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. "Evaziunea fiscală pe zona de carne, pe zona de importuri, s-a redus în ultimul timp. Aveam un procent de peste 50% în anul 2012, iar acum este de 30-40%, dar încă foarte ridicat. Este un semn însă că instituţiile care se ocupă îi fac datoria", a afirmat el. Ministrul a adăugat că atunci cand se vorbeşte despre evaziune fiscală şi despre marfa care intră în ţară sau care ajunge în anumite depozite fără documente, partea de control sanitar-veterinar este mult mai uşor de evitat de către cei care fac evaziune. El spune că soluţiile ca alimente alterate să nu mai ajungă în rafturi sunt întărirea controalelor şi combaterea evaziunii fiscale. "Faptul că astăzi am văzut o reţea întreagă scoasă la suprafaţă nu reprezintă decat un rezultat al faptului că autorităţile îşi fac datoria", a mai spus Constantin. Anchetatorii fac percheziţii, ieri, la peste 100 de adrese din Capitală şi din mai multe judeţe, în cazul unei reţele ai cărei membri sunt suspectaţi de evaziune fiscală şi spălare de bani, după ce ar fi livrat în magazine tone de produse din carne alterată. Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile, făcute de procurorii DIICOT, vizează membrii unei grupări organizate suspectate de evaziune fiscală, spălare de bani şi punere în circulaţie de produse alterate.Conform surselor citate, gruparea infracţională ar fi produs, în acest fel, un prejudiciu de aproximativ 15 milioane de euro. Angajaţi de la Direcţia Vămilor şi Protecţia Consumatorilor sunt suspectaţi că au sprijinit gruparea infracţională, au precizat sursele citate. Acestea au mai arătat că membrii grupării aduceau din ţări ale Uniunii Europene carne pe care o puneau în vanzare în magazine din Romania fără să declare cantităţile. În cazul în care carnea depăşea termenul de valabilitate, aceasta era procesată şi transfomată în diverse produse care, de asemenea, ajungeau la vanzare în magazine. Percheziţiile au loc în Capitală şi în mai multe judeţe, între care Ialomiţa, Damboviţa, Ilfov, Giurgiu, Cluj, Bihor, Arad, Neamţ, Satu Mare, Braşov şi Constanţa. În urma percheziţiilor, persoanele suspectate în acest caz vor fi duse pentru audieri la sediul DIICOT Central. Constantin a declarat miercuri, întrebat despre gruparea care ar fi comercializat produse din carne alterată, că s-au identificat unele cantităţi, care s-ar putea să provină din zona de evaziune fiscală, precizand că este puţin probabil ca marfa să fi ajuns la vanzare.
Ponta şi Băsescu se duelează în certificate verzi
Premierul susţine că legea din Parlament menţine cota pentru certificate verzi, altfel din aprilie creşte preţul la energie u în replică, purtătorul de cuvant al preşedintelui a spus că singurul care doreşte să majoreze preţurile în Romania este Ponta
Proiectul de lege din Parlament privind energia regenerabilă menţine la 11% cota din consumul total de electricitate pentru care sunt acordate certificate verzi, iar în lipsa acestei legi acest nivel va creşte, din aprilie, la 15%, generand şi creşterea facturii, a declarat premierul Victor Ponta. El a susţinut că nepromulgarea legii de către preşedintele Traian Băsescu este motivată de interesul acestuia în a sprijini companii private să recupereze mai repede, prin creşterea preţului în factură, investiţia efectuată în energia regenerabilă şi a afirmat că şeful statului a preluat cu "copy-paste" argumentele Asociaţiei Producătorilor de Energie Regenerabilă, care are un interes comercial direct. "Reconsiderarea cotei (la 11% în loc de 15% - n.r.) va asigura păstrarea preţului actual, cu fluctuaţiile de rigoare. Dacă legea nu este promulgată pană la 1 aprilie, efectul va fi de a asigura certificate verzi pentru 15% din energia produsă în Romania, ceea ce determină o creştere de aproape 50% a impactului în factura finală a consumatorului casnic sau industrial referitor la ceea ce este de plătit pentru energia regenerabilă, de la 42 lei/MGW la 63 lei/MGW", a spus Ponta. Din datele prezentate de premier, respectiv o creştere de la 42 lei la 63 lei/MGW, rezultă doar o creştere de 50% a componentei reprezentată de energia regenerabilă în factură şi nu a facturii finale, deoarece energia din surse regenerabile reprezintă doar 11% din consumul total, ceea ce înseamnă o creştere de 5,5% la factura totală. Şeful Executivului a adăugat că preşedintele a contestat la Curtea Constituţională faptul că Guvernul nu ar fi prenotificat Comisia Europeană, deşi Executivul a transmis notificarea. De cealaltă parte, purtătorul de cuvant al şefului statului, Bogan Oprea, afirmă că declaraţiile premierului Victor Ponta de la începutul şedinţei de Guvern referitoare la creşterea preţurilor la energie sunt "voit mincinoase", menţionand că singurul care doreşte să majoreze preţurile în Romania este actualul premier. Oprea a remis un comunicat "referitor la declaraţia prim-ministrului Guvernului Romaniei, domnul Victor-Viorel Ponta, făcută miercuri, 12 martie a.c., la începutul şedinţei de Guvern potrivit căreia preţurile la energie ar crește pentru zona industrială cu 50% din cauza preşedintelui Romaniei, domnul Traian Băsescu". El adaugă că singurul care doreşte să majoreze preţurile în Romania este Ponta. "(2) - Menționăm, totodată, că singurul care doreşte să majoreze preţurile în Romania este domnul prim-ministru Victor-Viorel Ponta, care, prin introducerea accizei la benzină şi motorină, va determina scumpirea tuturor produselor şi serviciilor", se mai arată în comunicat
Exporturile au săltat cu 6,3%
Romania a avut, în ianuarie, un deficit comercial de 249 milioane euro, mai mic cu 49,8 milioane euro decat cel înregistrat în ianuarie 2013, după ce exporturile au crescut cu 6,3% în euro, mai rapid decat importurile (4,6%), a anunţat ieri Institutul Naţional de Statistică (INS). Conform estimărilor preliminare ale INS, exporturile FOB au însumat 17,75 miliarde lei (3,93 miliarde euro), iar importurile CIF 18,87 miliarde lei (4,18 miliarde euro). "Comparativ cu luna ianuarie 2013, exporturile au crescut cu 8,8% la valori exprimate în lei (6,3% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 7,1% la valori exprimate în lei (4,6% la valori exprimate în euro). Faţă de luna decembrie 2013, exporturile din luna ianuarie 2014 au crescut cu 3,3% la valori exprimate în lei (2,1% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 2,7% la valori exprimate în lei (3,8% la valori exprimate în euro)", arată INS, într-un comunicat. Deficitul balanţei comerciale a fost de 1,12 miliarde lei (249 milioane euro), mai mic cu 176,5 milioane lei (49,8 milioane euro) decat cel înregistrat în ianuarie 2013. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a ajuns la 13,04 miliarde lei (2,88 miliarde euro) la expedieri şi de 14,21 miliarde lei (3,14 miliarde euro) la introduceri, reprezentand 73,3% din total exporturi şi 75,1% din importuri. Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri s-a plasat la 4,7 miliarde lei (1,05 miliarde euro) la exporturi, respectiv 4,66 miliarde lei (1,04 miliarde euro) la importuri. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute în ianuarie de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (41,4% la export şi 34,8% la import) şi alte produse manufacturate - 33,2% la export şi respectiv 29,9% la import.
Soros: Europa s-ar putea confrunta cu 25 de ani de stagnare
Europa s-ar putea confrunta cu 25 de ani de stagnare în stilul celei înregistrate de Japonia, dacă politicienii nu promovează o integrare mai puternică a zonei euro şi nu schimbă politicile care au descurajat creditarea, a declarat miliardarul american George Soros. Japonia este invocată deseori ca exemplu de stagnare a economiei. După ce a consemnat creştere spectaculoasă a PIB şi dezvoltare industrială în cea mai mare parte a perioadei de după Al Doilea Război Mondial, Japonia a intrat abrupt în recesiune la începutul anilor '90, după care a urmat o lungă perioadă de stagnare. PIB-ul Japoniei a revenit recent pe creştere, ca urmare a unor măsuri agresive de stimulare a economiei. Criza financiară care a afectat regiunea începand din 2010 s-a încheiat, însă Europa are de rezolvat "o criză politică ce a divizat regiunea între state creditoare şi state datoare", a spus Soros, într-un interviu acordat Bloomberg. În acelaşi timp, băncile au fost încurajate să adopte măsuri pentru a trece de teste de stres, în loc să stimuleze economia prin creditarea companiilor, a adăugat el. "Europa s-ar putea să nu supravieţuiască unei perioade de 25 de ani de stagnare. Trebuie să meargă mai departe cu integrarea. Trebuie să rezolve problema băncilor, pentru că Europa a rămas în urma restului lumii în această privinţă", a declarat Soros. Miliardarul, al cărui fond de hedging a crescut cu 20% în medie în perioada 1969-2011, a fost un critic constant al structurii zonei euro şi al reducerilor bugetare impuse ţărilor cu datorii foarte mari, precum Grecia şi Spania, în timpul crizei datoriilor.Europa are nevoie de politici "mai radicale" pentru a evita o lungă perioadă de stagnare, a avertizat investitorul.
Marile companii japoneze acordă primele majorări salariale din 2008
Marile companii japoneze, de la Toyota şi Honda la Panasonic şi Toshiba, au acordat angajaţilor din Japonia primele majorări salariale din ultimii şase ani, însă efectul ar putea fi diminuat de majorarea taxei pe vanzare de la 5% la 8% începand din aprilie. Companiile japoneze sprijină astfel programul de reformă economică promovat de premierul Shinzo Abe, care speră că majorările salariale vor stimula consumul, transformand revigorarea industriei şi profiturile mai mari ale exportatorilor într-o creştere economică mai puternică. Programul economic al premierului Abe a revitalizat industriile de export prin deprecierea yenului, care a consolidat competitivitatea produselor japoneze pe piaţa globală. Producătorii auto japonezi au fost principalii beneficiari ai deprecierii monedei, înregistrand creşteri puternice ale profiturilor în ultimele 12 luni. Guvernul a cerut marilor companii să ofere majorări salariale. Toyota, cel mai mare producător auto din lume, a anunţat miercuri o majorare salarială medie de 2.700 yeni (26 de dolari) pe lună pentru angajaţii care fac parte din sindicat începand din aprilie, cu 0,8% faţă de remuneraţia din anul financiar 2013-2014, care se va încheia la 31 martie. Salariile nu au mai crescut la Toyota din anul 2008. În timp ce majorarea salariului de bază este relativ mică, Toyota a acceptat cererea sindicatului de a creşte bonusurile şi primele primite în acest an de angajaţi la un nivel mediu de 2,44 milioane yeni (circa 23.000 de dolari), echivalentul a aproape 7 salarii medii lunare. Toshiba a anunţat de asemenea prima majorare a salariilor începand din 2008, de 1.000 - 2.000 yeni (pană la 20 de dolari).
Despăgubirile pentru Basarabia, Bucovina, Herţa au fost suspendate
Emiterea hotărarilor de comisii judeţene pentru despăgubiri aferente bunurilor trecute în proprietatea statului bulgar după 1940 sau sechestrate în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa după 1947, a actelor ANRP de validare a acestor hotărari şi plata despăgubirilor au fost suspendate 6 luni. Suspendarea tuturor acestor proceduri a fost decisă în şedinţa de miercuri a Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă, Executivul susţinand că măsurile nu restrang drepturile persoanelor îndreptăţite, ci prevăd instituirea unui interval de timp în vederea "identificării măsurilor necesare" pentru continuarea procesului de acordare a despăgubirilor. Ordonanţa, denumită "măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Lege", prevede astfel suspendarea, pe o perioadă de 6 luni, a emiterii unor hotărari prevăzute de lege, emise de comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, prin care se acordă despăgubiri şi suspendarea, tot pe o perioadă de 6 luni, a emiterii de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a deciziilor de validare sau invalidare a acestor hotărari.
Circuitul de Formula 1 Nürburgring, vandut cu 100 milioane euro
Circuitul Nürburgring din Germania a fost cumpărat de producătorul de piese auto Capricorn Group într-o tranzacţie care cotează proprietatea la peste 100 milioane euro, compania angajandu-se la investiţii de 25 milioane euro pentru dezvoltarea complexului, potrivit Bloomberg. Tranzacţia a fost anunţată miercuri de către firma de avocactură care administrează compania Nürburgring GmbH, aflată în insolvenţă. Proprietatea, cu o suprafaţă de 379 de hectare, a fost scoasă la vanzare anul trecut, după ce proprietarii nu au mai reuşit să plătească împrumuturile contractate pentru construcţia unor hoteluri şi a unui montagne-russe. Comitetul creditorilor a primit două oferte foarte atractive şi în final a selectat investitorul care a oferit cel mai mare preţ şi cele mai bune perspective de dezvoltare a regiunii, potrivit administratorului special. Nürburgring, cel mai cunoscut circuit de sporturi cu motor din Germania, a fost construit în 1927 şi a găzduit peste 30 de Mari Premii de Formula 1, printre care şi cursa din 1976, cand monopostul pilotat de austriacul Niki Lauda a luat foc.
Americanii nu văd nici o legătură între bursă şi nivelul de trai
Mai mult de trei sferturi dintre americani spun că dezvoltarea puternică a bursei de la New York din ultimii 5 ani nu a generat un efect semnificativ asupra situaţiei financiare personale, potrivit unui sondaj realizat de Bloomberg la nivel naţional. Mai exact, 77% dintre respondenţi au afirmat că nu au simţit efectele creşterii de 176% înregistrată de indicele Standard & Poor's 500 al bursei de la New York începand din 9 martie 2009, cand a atins minimul crizei. Puţin peste unu din cinci americani - un procentaj de 21% - susţin că performanţele pieţei de capital le-au crescut gradul de siguranţă financiară, potrivit sondajului Bloomberg, efectuat în perioada 7-10 martie. "Nu cred că este o creştere cu fundamente reale. Este doar un boom artificial", a comentat un poliţist din statul Illinois, unul dintre respondenţi. Sondajul relevă de asemenea că majoritatea americanilor - 62% - consideră că Statele Unite se îndreaptă într-o direcţie greşită. Totodată, procentajul celor care cred că situaţia economică sau piaţa muncii se vor îmbunătăţi în următoarele 12 luni a scăzut faţă de nivelul înregistrat într-un sondaj similar derulat în luna decembrie.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
