Vrincenii muncesc mult peste program
Vrincenii lucreaza foarte mult peste program, cu toate ca orele suplimentare nu depasesc durata maxima de lucru prevazuta de Codul Muncii. In urma unei analize efectuate de Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Vrancea in perioada 27 aprilie- 25 mai, controale ce au vizat 25 de agenti economici din sectoarele confectii textile, prelucrare lemn, constructii, comert si alimentatie publica, a rezultat ca si angajatii doresc adesea sa-si suplimenteze veniturile stind peste program. Astfel, inspectorii au constatat ca programul este organizat intr-o maniera diversificata, fie zilnic 8 ore, fie 2 schimburi a cite 8 ore, schimbul 1 si 2 si chiar 12 ore lucrate cu 24 ore libere, programele fiind fragmentate si flexibile in functie de specificul fiecarei societati. "Exista unele societati care au stabilit prin programele afisate la locurile de munca sau prin regulamentele interne o durata zilnica de munca mai mare de 8 ore si 3 minute. Munca suplimentara se utilizeaza in toate sectoarele de activitate, in cele verificate numarul orelor prestate situindu-se la limita legii, in sensul ca nu depasesc cele 48 de ore/saptamina sau orele calculate pe perioade de referinta de 3 luni si chiar 12 luni in agricultura, constructii, silvicultura. De fapt, angajatorii si-au organizat programul de lucru luind in calcul maximum de ore suplimentare ce pot fi legal efectuate suplimentar, tinind cont si de optiunea angajatilor de a realiza venituri suplimentare", a precizat Victoria Diaconu, inspectorul sef al ITM Vrancea.
Bani in locul zilelor libere
Potrivit inspectorilor de munca, angajatii prefera sa fie platiti pentru orele efectuate dupa program prin sporuri adaugate la salariul de baza, mai putin solicitind zile libere. "Practica aceasta este justificata prin lipsa fortei de munca calificata pentru diverse operatiuni si imposibilitatea inlocuirii respectivilor angajati. Sint doar cazuri izolate cind la cererea salariatilor se acorda compensarea cu timp liber corespunzator", spun inspectorii de munca. In urma controalelor efectuate s-a constatat ca orele suplimentare efectuate de luni pina vineri sint platite in regim normal de lucru sau cu un spor de 75% din salariul de baza, sub nivelul de 100% stabilit prin Contractul colectiv de munca unic la nivel national. Inspectorii de munca au gasit nereguli la evidentierea orelor suplimentare, inclusiv in statele de plata. Cit priveste munca de noapte, angajatorii nu au organizat un astfel de program decit in sectoarele unde trebuie asigurata paza bunurilor si unde, de regula, se plateste munca intre orele 22.00- 6.00 cu sporul minim de 15%. Exceptie fac cei din alimentatie publica, care au citeva puncte care lucreaza "non stop".
Programul, prelungit de pauzele de masa si de fumat
Analiza realizata de ITM Vrancea a scos la iveala si faptul ca patronii nu au prevazut in regulamentele interne sau in contractele colective ca pauza de masa sa fie inclusa in durata zilnica normala de munca, astfel ca programul de lucru se prelungeste adesea cu cel putin 30 de minute. De asemenea, unii angajatori au stabilit si 2 pauze a cite 10 minute pentru fumat, situatie in care programul de lucru se prelungeste cu 50 de minute. Cit priveste munca la sfirsitul saptaminii, in sectoarele verificate se lucreaza doua simbete pe luna, nedepasind maxima de 48 de ore saptaminal. Pentru munca prestata simbata, angajatorii nu acorda timp liber corespunzator, in schimb este platit un spor intre 100-200%. Sarbatorile legale se acorda, cu citeva exceptii in care s-a lucrat, dindu-se liber in alte zile, cu acordul salariatilor. Acolo unde s-au constatat deficiente vizind timpul de munca, patronii s-au ales cu "avertismente". De la inceputul anului, insa, ITM a acordat sapte amenzi totalizind 10.500 lei, pentru nerespectarea prevederilor vizind timpul legal de munca. "Angajatorii nu investesc sau investesc prea putin in factorul uman, cresterea productivitatii realizindu-se prin intensificarea muncii, prin prelungirea timpului de lucru si nu prin retehnologizare si reorganizare pentru crearea de locuri de munca sigure. Se stie ca nerespectarea programului normal de lucru, neasigurarea timpului de repaos si odihna duce la deteriorarea starii de sanatate a lucratorilor, iar recuperarea fortei de munca este costisitoare si uneori imposibila, pentru ca astfel de aspecte pot genera in orice moment accidente de munca", a concluzionat inspectorul sef Victoria Diaconu. (Camelia STANILA)
