Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Premieră: Comerţul modern l-a depăşit pe cel tradiţional

Ziarul de Vrancea
26 dec 2013 890 vizualizări
În 2013, comerţul modern l-a depăşit pentru prima dată pe cel tradiţional iar marile reţele au deschis în Romania circa 270 de magazine.

Potrivit datelor GfK, comerţul modern a ajuns la 53% din total piaţă, de la 49% anul trecut, depăşindu-l pentru prima dată pe cel tradiţional. Cea mai mare pondere în comerţul modern este deţinută de hipermarketuri - 28%, urmată de supermarketuri - 13%, discounteri - 9%, cash&carry - 1% şi magazine de proximitate - 2%. Şi în acest an, marii retalerii au continuat extinderea reţelelor, în special a celor de supermarketuri, magazine de proximitate şi unităţi de discount, care au cumulat peste 95% din deschideri.
Cel mai activ retailer a fost şi în acest an Mega Image, parte a grupului belgian Delhaize, care a plusat cu 104 magazine noi, cu 16 mai multe decât deschiderile de anul trecut, dintre care 37 supermarketuri Mega Image, 66 magazine de proximitate Shop&Go şi o unitate dedicată produselor congelate, AB Cool Food. Belgienii şi-au concentrat extinderea pe Bucureşti. Reţeaua Mega Image numără în prezent 296 de unităţi la nivel naţional.

Segmentul hipermarketuri, cel mai sărac în extinderi

Locul secund este adjudecat de Profi, deţinut de fondul de investiţii polonez Enterprise Investors, care s-a extins cu 63 de supermarketuri noi şi ajuns la 207 unităţi. Profi operează trei concepte de magazine: Profi, Profi Mall şi Profi City. Profi a fost şi unul dintre cei mai activi retaileri pe partea de preluări, achiziţionând de la începutul anului 6 magazine Alimrom din Cluj-Napoca şi cinci unităţi Pita în Botoşani. Pe trei se regăseşte Carrefour, care a inaugurat în acest an 52 de magazine din toate cele trei formate pe care le operează, dar cu accent pe magazinele de proximitate. De la începutul anului, retailerul francez a deschis 38 de magazine de proximitate Express, majoritatea operate în franciză, 13 supermarketuri Market şi un hipermarket la Galaţi. De asemenea, Carrefour a fost primul retailer care şi-a deschis magazin online cu produse din toate categoriile FMCG. Lansat oficial la sfârşitul lunii iulie, serviciul este disponibil pentru Bucureşti şi localităţile limitrofe, cu livrarea la domiciliu, putând fi comandate peste 10.000 de produse. Carrefour are un total de 160 de magazine, dintre care 25 hipermarketuri Carrefour, 78 supermarketuri Market, 56 magazine de proximitate Express şi un magazin online. Următoarele locuri sunt ocupate de discounteri, Lidl şi Penny, cu câte 15 deschideri noi în acest an. Astfel, Lidl încheie anul 2013 cu 169 de magazine, iar Penny cu 149. Poziţia a şasea, după ritmul de extindere, este adjudecată de Billa, cu 10 unităţi noi, care au dus lanţul de supermarketuri la 80 de unităţi. Retailerul, parte a grupului german REWE, a continuat şi în acest an procesul de modernizare a unor unităţi existente.
Segmentul hipermarketuri a fost mai sărac în extinderi în acest an: Kaufland a deschis opt magazine şi a ajuns la 89 de unităţi, Cora a inaugurat două magazine, la Constanţa şi Ploieşti, şi Carrefour o unitate, la Galaţi.

Comerţul modern: circa 1250 de magazine

Cora, care deţine 12 hipermarketuri, s-a extins şi pe online, în decembrie lansând conceptul drive, găzduit de magazinul Lujerului. Prin intermediul coradrive.ro, clienţii pot să cumpere produsele online şi le ridică ulterior din magazin. În cazul Auchan, în septembrie a fost finalizată tranzacţia prin care a preluat 20 de hipermarketuri real, din care a rebranduit şapte unităţi: două din Capitală, Pallady şi Vitan, unul în Braşov, unul în Oradea, unul în Constanţa, unul în Sibiu şi unul în Satu Mare. Retailerul a anunţat că va rebrandui cele 20 de hipermarketuri Real în mai puţin de un an, cu o investiţie de 40 milioane euro. Auchan România, în noua sa dimensiune, înseamnă 31 de magazine deschise şi alte două în construcţie.
În urma tranzacţiei, grupul Metro a mai rămas cu patru hipermarketuri real, în Arad, Constanţa Nord, Oradea Episcopia Bihorului şi Suceava, care îşi vor continua activitatea în cadrul companiei Real Hyper Magazine SRL.
Şi ajungând la segmentul cash&carry, anul acesta, la fel ca în 2012, nu a fost deschisă nicio astfel de unitate, Metro concetrându-se pe dezvoltarea reţelei de magazine de proximitate în franciză "La doi paşi", care a ajuns la circa 670 de unităţi, iar Selgros pe remodelarea magazinelor existente.
Sumarizând, numărul magazinelor din comerţul modern a depăşit în acest an pragul de 1.000 de unităţi, situându-se la circa 1.250 (supermarketuri, hipermarketuri, discounteri şi magazine de proximitate). Dacă se adaugă şi cele 670 de magazine La doi Paşi, totalul depăşeşte la 1.900 de unităţi.
Valoarea pieţei de retail se situa anul trecut la 17,2 miliarde euro.

Deficitul bugetar a urcat la 1,56% din PIB în noiembrie

Deficitul bugetar a crescut în luna noiembrie cu 2,2 miliarde de lei, de la 7,6 miliarde de lei în luna anterioară la 9,8 miliarde de lei, respectiv 1,56% din PIB. După primele zece luni, deficitul bugetului general consolidat reprezenta 1,21% din PIB. Execuţia bugetară s-a încheiat cu excedent în luna octombrie. Autorităţile române au negociat cu FMI în luna noiembrie o nouă ţintă de deficit pentru acest an, în creştere de la 2,3% la 2,5% din PIB, diferenţă care să se reflecte exclusiv în cheltuieli suplimentare pentru co-finanţarea proiectelor realizate din fonduri europene.
Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 182,6 miliarde lei (29,2% din PIB) în primele 11 luni şi au fost cu 4,1% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit Ministerului Finanţelor. Încasările din impozitul pe profit au urcat cu 1,2% faţă de perioada similară din 2012, iar cele din impozitul pe venit cu 7,9% datorită creşterii veniturilor salariale ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar, a creşterii punctului de pensie şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013 şi respectiv 1 iulie 2013.
Veniturile din TVA au crescut cu 4%, în timp ce veniturile din accize au fost mai mari cu 3,4%, influenţate de majorarea accizei la motorină, bere şi ţigarete, precum şi de cursul de schimb luat în calcul la plata taxelor.
Creşteri semnificative au fost înregistrate la veniturile din dividende (^194,64 milioane de lei), taxa pe utilizarea bunurilor (^907,8 milioane de lei), precum şi din sumele din vânzarea certificatelor de emisie (^125,6 milioane de lei). Încasările din contribuţiile de asigurări sociale au fost mai mari cu 5%, susţinute de creşterea veniturilor salariale.
La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile din impozite şi taxe pe proprietate (^6,2 %) şi la venituri nefiscale (^4,2%). Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au continuat evoluţia ascendentă şi au fost cu 13,2% mai mari faţă de cele din luna precedentă.

Meseriile pentru care angajatorii nu mai cer experienţă profesională

 în peste 63% dintre locurile de muncă disponibile pe piaţă, angajatorii au renunţat să mai ceară experienţă profesională

Angajatorii nu mai cer experienţă profesională pentru unele dintre cele mai căutate meserii - analist servicii client, programator sau confecţioner-asamblor articole din textile, ca urmare a deficitului cronic de mână de lucru, potrivit informaţiilor comunicate de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Astfel, dintre cele 7.843 locuri de muncă vacante pe care ANOFM le pune la dispoziţia persoanelor interesate, pentru 4.999 de posturi, respectiv 63,74%, angajatorii nu solicită experienţă profesională. Cele mai multe astfel de oferte de locuri de muncă se găsesc în Bucureşti (820) şi în judeţele Cluj (633), Prahova (347), iar cele mai puţine sunt în Constanţa (6), Mehedinţi (4) şi Bacău (1).
La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 1.030 locuri de muncă, iar pentru 622 dintre acestea (60,39%) angajatorii nu solicită nici un fel de experienţă. Cele mai multe astfel de oferte sunt pentru analist servicii client (255), manager proiect (43) şi programator (25).
În cazul persoanelor cu studii medii, profesionale şi lucrătorilor necalificaţi, potrivit datelor rezultate din declaraţiile agenţilor economici, marţi, sunt disponibile 6.813 locuri de muncă, iar 64,24% dintre acestea, respectiv 4.377 posturi, angajatorii nu solicită experienţă. Cele mai multe astfel de oferte se înregistrează pentru confecţioner-asamblor articole din textile (537), muncitor necalificat în industria confecţiilor (291) şi muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (257).

Finanţele vor să emită din nou titluri de stat în ianuarie

Ministerul Finanţelor Publice a programat pentru luna ianuarie licitaţii prin care vrea să vândă titluri de stat în valoare de 4,03 miliarde lei şi 200 milioane euro, de aproape două ori mai mult decât titlurile care ajung la scadenţă în această lună, de 2,78 miliarde lei. Licitaţia pentru vânzarea de obligaţiuni denominate în euro este programtă pentru data de 23 ianuarie, iar titlurile vor avea maturitate de 5 ani, urmând să ajungă la scadenţă în ianuarie 2019. Ministerul a programat, totodată, două licitaţii pentru vânzare de certificate de trezorerie cu maturitate de şase luni (500 milioane lei) şi, respectiv, de un an (1 miliard de lei).
Alte zece operaţiuni sunt pentru vânzare de obligaţiuni în lei, cu scadenţă între 3 şi 5 ani, prin care Finanţele vor să împrumute 2,53 miliarde lei. Valoarea indicativă a licitaţiilor principale este cuprinsă între 100 milioane lei şi 700 milioane lei, iar fiecare astfel de operaţiune va fi urmată de o licitaţie secundară, pentru oferte necompetititve.
De la începutul anului, Trezoreria a împrumutat de pe piaţa internă 48,53 miliarde lei, la care se adaugă emisiuni în valută, interne şi externe, de 3,07 miliarde de euro şi 1,5 miliarde de dolari.

Rusia şi-a plătit datoriile din era sovietică

Rusia a finalizat plata unor datorii din era sovietică în valoare de 3,7 miliarde de dolari, a anunţat ministerul rus de Finanţe. Cea mai mare parte a datoriilor au mers către Cehia, respectiv 3,6 miliarde de dolari. Aceste datorii, precum şi 18 milioane de dolari datorate Muntenegrului, au fost reglementate prin acorduri semnate în 1994, respectiv 2007. Datoriile au fost rambursate parţial prin livrări de produse industriale, iar restul în bani.
Majoritatea obligaţiilor financiare către Finlanda au fost plătite în perioada 2005-2006. Restul datoriilor, în valoare de circa 30 de milioane de dolari, au fost rambursate sub formă de produse ruseşti de înaltă tehnologie şi servicii, în conformitate cu un acord din 2006. Rusia a plăti datoriile după ce a recunoscut că este răspunzătoare de angajamentele asumate de fosta URSS în cadrul acordurilor comerciale şi de cooperare economică cu aceste ţări, potrivit unui comunicat al Ministerul rus al Finanţelor.

Cat ne costă promovarea turismului romanesc

Campania de promovare a turismului românesc în intervalul 2014-2015 va include reclame outdoor, precum şi în media din ţară şi străinătate şi va costa peste 25 de milioane de euro, a declarat Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT). Astfel, ANT organizează licitaţii în valoare totală de 18-19 milioane de euro pentru promovarea turismului românesc pe televiziuni şi în presa scrisă din SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi România. Acestora li se vor adăuga campanii outdoor pe pieţele respective, plus alte destinaţii, considerate de ANT "de oportunitate", respectiv Israel, Polonia, Turcia, Rusia, Austria şi Republica Moldova. În plus, vor fi lansate campanii de promovare online pe aceste pieţe, pentru care nu s-a stabilit încă un buget.
"Aceste campanii de promovare urmăresc creşterea notorietăţii turismului românesc şi a brandului României. Toată campania va fi susţinută din fonduri europene şi va depăşi 25 de milioane de euro, la care se vor adăuga şi sumele alocate pentru online", a mai spus Filipescu. Licitaţiile pentru promovarea pe canale tv şi presă scrisă beneficiază de un buget, fără TVA, de 11,3 milioane de lei pentru SUA, 13,6 milioane de lei pentru Franţa, 17 milioane de lei pentru Germania, 16,6 milioane de lei pentru România, 13,6 milioane de lei pentru Italia şi 12,5 milioane de lei pentru Marea Britanie. Anul trecut au venit în Romania, potrivit Institutului Naţional de Statistică, aproximativ 1,6 milioane de turişti străini, în creştere cu 9,1%. În primele zece luni ale anului în curs, numărul turiştilor străini a fost de aproape 1,5 milioane, cu 3,3% mai mult decât în perioada similară a anului trecut

România va expune la cel mai mare târg internaţional de agricultură ecologică

Agricultura ecologică în România a cunoscut în 2013 încă un an de succes, promiţând mai mult pentru anul 2014, susţine Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică - Bio România. În anul 2014, membrii Asociaţiei vor expune pe o suprafaţă de 400 de metri pătraţi la BioFach Nurnberg, cel mai mare târg de agricultură ecologică din lume, precizează un comunicat al Bio România.
În acest an, Bio România a semnat parteneriatul de promovare a micului fermier român cu retailer-ul Carrefour. Lansând brand-ul "Rodul Bio Românesc", membrii asociaţiei Bio România au reuşit să-şi promoveze produsele în toate hypermarketurile Carrefour din ţară.
Pentru 2014, asociaţia îşi propune să obţină reducerea TVA la alimentele bio, precum şi susţinerea financiară de care are nevoie agricultura ecologică, conform noilor PAC şi PNDR 2014-2020.

ANRE: Preţul gazelor va creşte cu 1% pentru populaţie de la 1 ianuarie

Gazele pentru populaţie se vor scumpi cu 1% de la 1 ianuarie 2014, iar cele pentru industrie, cu 2%, acesta fiind un nou pas în procesul de liberalizare a pieţei gazelor naturale, a declarat Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). "Scumpirea este practic la jumătate decât era prevăzut în calendarul iniţial de liberalizare, unde se prevedea pentru 1 ianuarie 2014 o majorare de 2% pentru populaţie şi de 4% pentru consumatorii industriali", a spus Havrileţ.
Calendarul de liberalizare a fost stabilit de Guvern şi FMI în anul 2012 şi prevede liberalizarea totală a pieţei pentru consumatorii casnici până la 31 decembrie 2018. Pentru industrie, calendarul prevede liberalizarea completă până la 31 decembrie 2014, însă, potrivit Legii energiei electrice şi a gazelor naturale, există posibilitatea prelungirii termenului cu un an.
Preţul gazelor de producţie internă este acum în jur de 200 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce gazele de importă costă aproximativ 400 de dolari pe mia de metri cubi. Havrileţ a explicat că a fost posibilă o majorare mai mică decât era planificat întrucât ponderea gazelor de import în coşul de consum este mai mică decât în alţi ani, respectiv în jur de 20%, faţă de 35-40% cât a fost anii trecuţi în această perioadă, ceea ce va duce la un preţ final mai mic decât cel estimat până acum.
Totodată, Comitetul de Reglementare al ANRE a decis să nu modifice preţul energiei electrice de la 1 ianuarie, nici la populaţie, nici la industrie.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.