MOZAIC STIRI ECONOMICE:Sfaturile lui Ion Ţiriac
Omul de afaceri Ion Ţiriac apreciază că în România ar trebui să fie prioritare investiţiile în agricultură şi energie şi a declarat că ar fi dispus să cumpere până la 10.000 de hectare de teren agricol, dar oferta este redusă. "Nu prea găsesc. Eu aş cumpăra mâine dimineaţă până la 10.000 de hectare, imediat", a spus omul de afaceri la emisiunea "După 20 de ani", difuzată ieri de ProTV, fiind întrebat dacă achiziţionează terenuri în România. În opinia sa, investiţiile care ar trebui făcute în special în România, în actuala perioadă, sunt în agricultură şi în energie.
Pe de altă parte, întrebat dacă ar investi acum în aur, Ţiriac a spus că a făcut-o în trecut, că nu a vândut atunci când preţul a crescut şi nu intenţionează să vândă nici în prezent. "Aurul este un bun care îşi menţine valoarea, indiferent de fluctuaţiile pe care le are", a explicat fostul tenisman.
"Criza nu s-a sfârşit"
Omul de afaceri apreciază că anul viitor va fi mai bun decât 2013, dar nu vor fi înregistrate creşteri spectaculoase, în condiţiile în care criza mondială nu s-a încheiat deocamdată. "După părerea mea vom avea un an mai bun ca 2013. Să nu ne aşteptăm la 6,7,8,9 – 10% ca înainte. Avem posibilităţile pe care le avem. Din păcate exportăm numai ceea ce putem, şi e destul de puţin, comparându-ne cu Cehia, Slovacia şi toţi ceilalţi, în special la industria automobilistică. Ceea ce exportăm, exportăm bine, deocamdată. Am o mare speranţă că dacă domnul Ponta tot l-a primit pe chinezul cel iubit, să nu-l uite acum. Anul va fi ceva mai bun, dar nu am scăpat încă, pentru că nu a scăpat nimeni de treaba asta", a spus fostul tenisman.
Proprietar al unui grup cu activităţi în mai multe domenii, Ţiriac a afirmat, fiind întrebat unde îşi ţine banii, că pentru el 2013 a fost "destul de prost".
"Nu mă prea ocup de banii mei, sunt destul de deştept să-mi dau seama că sunt prost, şi atunci îi las pe cei mai deştepţi să încerce. Eu am avut, de exemplu, un an destul de prost în 2013, sub media mondială a banilor", a spus Ţiriac, precizând că a câştigat mai puţin şi a indicat o marjă de 2,5%.
La intervenţia moderatorului, care a spus că banii pot fi depuşi în bănci în România şi l-a întrebat dacă nu are încredere la randamente de 3-4%, Ţiriac a răspuns: "Am încredere, dar eu nu vreau 3%. După părerea mea, la un portofoliu respectabil, ar trebui să câştigi 5%". Întrebat dacă îi este teamă că situaţia din Cipru, care a confiscat o parte din depozitele bancare şi a restricţionat tranzacţiile financiare pentru a evita prăbuşirea sistemului financiar, s-ar putea extinde la nivelul Europei, omul de afaceri a arătat că este posibil, cu unele excepţii. "Mă bate gândul, cu excepţia Angliei, cu excepţia Germaniei. În ţările acestea nimeni nu admite aşa ceva, să vină cineva să-ţi fure banii tăi din bancă, bani care au fost câştigaţi corect, fără să începi droguri, arme, prostituţie, şi aşa mai departe", a afirmat Ţiriac.
Japonia a adoptat un buget record
Guvernul japonez a adoptat un buget record de peste 920 miliarde de dolari pentru următorul an fiscal, care cuprinde creşterea cheltuielilor de securitate socială, apărare şi investiţii publice, vizând în acelaşi timp reducerea datoriei de stat.
Guvernul şi coaliţia de guvernare au adoptat pentru anul fiscal 2014-2015, care va începe la 1 aprilie, un proiect de buget care presupune cheltuieli de 95.880 miliarde yeni (921 miliarde de dolari), potrivit ministrului de Finanţe Taro Aso, citat de Bloomberg. Necesarul de finanţare estimat pentru anul viitor a fost redus uşor, la aproximativ 396 miliarde de dolari.
Premierul Shinzo Abe încearcă să pună capăt spiralei deflaţioniste care a limitat creşterea economică în ultimii 15 ani şi să gestioneze creşterea continuă a cheltuielilor cu pensii şi asistenţă socială, cauzată în principal de îmbătrânirea populaţiei. De asemenea, guvernul trebuie să găsească o soluţie sustenabilă pentru reducerea datoriei de stat, ajunsă la aproximativ 220% din PIB, cel mai ridicat nivel din lume. Guvernul Abe a promis că va înjumătăţi până în 2015 deficitul bugetului primar şi va genera excedent bugetar până în anul fiscal 2020. "Guvernul va reuşi în acelaşi timp revitalizarea economiei şi consolidarea fiscală", a declarat sâmbătă Shinzo Abe, într-o întâlnire a miniştrilor şi reprezentanţilor coaliţiei de guvernare.
Proiectul de buget va fi trimis în Parlament la începutul anului viitor.
Creşterea economică a Japoniei a încetinit în trimestrele doi şi trei din acest an la 0,9%, respectiv 0,5% comparativ cu trimestrul anterior, după un avans de 1,1% în primele 3 luni ale anului. În bază anuală, economia japoneză a crescut cu 2,6% în trimestrul al treilea.
Pachetul de măsuri neconvenţionale adoptat în urmă cu un an de Abe şi-a făcut efectul iniţial, însă impactul măsurilor a început să se atenueze, iar o majorare a taxei pe vânzări programată pentru luna aprilie ar putea genera contracţie economică, majorând în acelaşi timp veniturile statului, ceea ce a permis guvernului să reducă planul de finanţare. Veniturile din plasamente de obligaţiuni vor finanţa 43% din bugetul de anul viitor, faţă de 46,3% pentru anul fiscal în curs, potrivit proiectului de buget.
Facebook a atras 3,85 miliarde de dolari în prima vânzare de acţiuni după listare
Facebook şi acţionarii companiei au atras 3,85 miliarde de dolari prin primul plasament de acţiuni de la listarea reţelei de socializare în luna mai a anului trecut, transmite Bloomberg. Facebook a vândut 70 milioane de acţiuni la un preţ de 55,05 dolari pe unitate, potrivit unui comunicat al companiei. Aproximativ 27 milioane de acţiuni au fost scoase pe piaţă de companie, iar Mark Zuckerberg, fondator şi CEO al Facebook, a vândut 41,35 milioane de titluri, pentru 2,27 miliarde de dolari.
Zuckerberg va utiliza cea mai mare parte a fondurilor pentru plata unor taxe generate de exercitarea unor opţiuni pe piaţa de capital.
Facebook a fost inclusă în componenţa indicelui Standard & Poor's 500 al bursei de la New York după finalul şedinţei de vineri, decizie care va creşte cererea pentru acţiunile companiei. Reţeaua de socializare a precizat că va folosi fondurile atrase prin vânzarea de acţiuni pentru finanţarea capitalului de lucru şi alte chestiuni interne.
Acţiunile Facebook au închis vineri la New York în stagnare, la preţul de 55,05 dolari. Titlurile companiei au crescut de peste două ori în acest an, după o evoluţie volatilă în 2012.
Grecia extinde taxele pe proprietate în zona terenurilor agricole
Parlamentul grec a adoptat o nouă lege privind taxele pe proprietate, care extinde fiscalizarea către terenurile agricole, şi a reînnoit cu un an, până la sfârşitul lui 2014, interdicţia pe prescrierile de ipoteci, cu o majoritate de numai trei voturi. Ambele proiecte au fost susţinute de coaliţia de guvernare formată din partidul de centru-dreapta Noua Democraţie şi de formaţiunea de centru-stânga PASOK.
Premierul Antonis Samaras, preşedintele Noua Democraţie, a fost însă nevoit să-i retragă sprijinul politic unui parlamentar, care a votat împotriva proiectului privind taxele pe proprietate, potrivit Wall Street Journal.
Astfel, guvernul se mai poate baza pe 153 de voturi dintre cei 300 de membri ai legislativului, la puţin peste un an după ce şi-a început mandatul cu o majoritate de 26 de voturi. Noul sistem de taxe pe proprietate vizează locuinţele, spaţiile comerciale, terenurile vacante, terenurile agricole şi cele cu destinaţie sportivă, guvernul sperând să atragă venituri suplimentare de 2,6 miliarde euro pe an. Noua legislaţie elimină de asemenea o măsură controversată introdusă în 2011 la presiunea creditorilor străini, când Grecia a impus o taxă suplimentară pe proprietate, percepută de furnizorii de energie electrică pe facturile de curent pentru a maximiza colectarea. Taxa a fost considerată un succes de guvern şi de "troica" creditorilor internaţionali, însă a fost puternic contestată de societatea civilă.
Preţurile de pe piaţa imobiliară din Grecia au scăzut cu 32% de la începutul crizei, în urmă cu patru ani, potrivit datelor băncii centrale de la Atena. Trendul va continua anul viitor, deşi oficialii eleni se aşteaptă la revenirea economiei pe creştere.
Având în vedere că creditele ipotecare aflate în situaţie de neplată au ajuns la 24% din soldul total de ipoteci, guvernul este îngrijorat că apariţia unui val de executări ar trage în jos piaţa imobiliară deja aflată la pământ. Astfel, parlamentarii au adoptat sâmbătă şi prelungirea interdicţiei pe prescrierile de ipoteci. Interdicţia se aplică numai în cazul proprietăţilor cu o valoare de până la 200.000 de euro şi gospodăriilor cu un venit net anual de sub 35.000 euro. Totodată, valoarea totală a activelor totale, imobiliare şi lichide, ale debitorului nu trebuie să depăşească 270.000 euro, iar depozitele bancare, acţiunile şi obligaţiunile deţinute nu pot depăşi 15.000 euro.
Majorarea preţului de gigacalorie trimite mii de oameni în şomaj
Peste 4.000 de angajaţi ai serelor ar putea intra în şomaj în plină iarnă din cauza majorării preţului gigacaloriei de la 1 ianuarie 2014, iar preţul legumelor ar putea creşte cu 50% pentru că vor dispărea peste 100.000 de tone de legume româneşti, avertizează Federaţia Pro Agro.
Decizia de majorare a preţului gigacaloriei cu 40% de la 1 ianuarie 2014, luată de către Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, este o ameninţare reală pentru producătorii români de legume care folosesc energia termică produsă de societatea RADET, iar această situaţie ar putea aduce falimentul chiar şi în cazul producătorilor mari, se menţionează într-un comunicat al federaţiei. De exemplu, cea mai mare seră de producere a legumelor din Europa, Leoser SA, membră a federaţie Pro Agro, este nevoită să închidă activitatea pe cele 150 hectare şi, în aceste condiţii, ar putea fi trimişi în şomaj, chiar în plină iarnă, 4.000 de angajaţi. "Dacă ne gândim că în proporţie covârşitoare aceşti angajaţi sunt unica sursă de venit a familiei, atunci vorbim de peste 15.000 de persoane care rămân fără venituri într-o perioadă a anului extrem de grea. În acest context, în anul 2014 preţul legumelor ar putea creşte cu 50%, iar de pe piaţă vor dispărea peste 100.000 de tone de legume româneşti, făcând loc «apreciatelor» legume turceşti. Totodată, se sistează exportul a 40.000 tone de legume în sezonul rece, nemaiputând concura cu legumele subvenţionate din celelalte ţări producătoare", a declarat Alex Jurconi, preşedintele Pro Agro.
Federaţia agricultorilor va susţine în continuare obţinerea unui preţ preferenţial al gigacaloriei furnizat producătorilor de legume de sere încălzite. Ţările din Uniunea Europeană au pus la dispoziţia sectorului de producţia a legumelor, preţuri preferenţiale la gaze şi agent termic, acest sector fiind unul de interes naţional şi strategic.
A donat toate bacşişurile primite în 30 de ani
Un american a donat toate bacşişurile primite în ultimii 30 de ani, în valoare de 200.000 de dolari, după o viaţă în care a lucrat ca lustragiu, scrie ABC News. Albert Lexie, în vârstă de 71 de ani, lucra în fiecare marţi şi joi la Spitalul de copii din Pittsburgh, unde lustruia pantofi. Lexie avea un tarif de 5 dolari pentru fiecare pereche de pantofi curăţată, iar orice depăsea suma stabilită, dona către un Fond de tratament gratuit pentru copii. "A strâns 750 de dolari în primul an, iar acum a ajuns să strângă 10.000- 15.000 de dolari pe an din bacşişuri", a declarat Greg Barrett, preşedintele spitalului. Barrett estimează că Lexie a donat aproape o treime din toate câştigurile sale către Spitalul de copii. "Şansa de a vorbi cu familiile copiilor, pentru a vedea unde ajung banii, este unul din lucrurile care îi ţin de foame lui Lexie", a spus Barrett.
Lexie şi-a început cariera de lustragiu în urmă cu 40 de ani, când a construit la un atelier o cutie de lustruit pantofi. Pe lângă spitalul de copii, Lexie lucrează ca lustragiu şi în cartierul de afaceri din Mid-Mon Valley din Pittsburgh.
Lexie a fost numit în 2010 "una dintre stelele dintre noi” de revista People, în colaborare cu Liga de Baseball .
BlackBerry speră la profit din 2016
BlackBerry va deveni profitabilă până în 2016, în principal datorită noului parteneriat cu grupul Foxconn, care va ajuta producătorul canadian de smartphone-uri să-şi crească vânzările, consideră CEO-ul interimar al companiei, John Chen. "Trebuie să vedem creştere până în 2016. Nu se poate numai cu reduceri de costuri şi alte măsuri de acest gen, însă am făcut progrese şi în această privinţă", a declarat Chen, numit în noiembrie la conducerea BlackBerry. BlackBerry a anunţat vineri semnarea unui parteneriat pe cinci ani cu grupul Foxconn, înregistrat în Taiwan.
Cele două compani vor dezvolta şi produce telefoane mobile, primul rezultat al parteneriatului fiind un telefon low-cost destinat Indoneziei şi altor pieţe emergente. Acţiunile BlackBerry au crescut vineri cu aproape 17%, investitorii salutând parteneriatul cu Foxconn în pofida pierderilor uriaşe anunţate de compania canadiană. BlackBerry a înregistrat o pierdere de 4,4 miliarde de dolari în trimestrul al treilea, în timp ce veniturile s-au înjmătăţit, la 1,2 miliarde de dolari. Pierderea a fost generată în principal de deprecierea unor active şi costuri de inventar. "Cel mai important lucru pe care l-am observat a fost că volumul vânzărilor de telefoane este în scădere, în timp ce costurile fixe sunt prea ridicate. Foxconn are capacitatea de a trage costurile în jos, iar noi vom furniza software", a afirmat Chen pentru CNBC. El a precizat că firma canaidană se va focusa în continuare pe produse destinate companiilor şi guvernelor şi servicii software.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
