Opinii

Reflecții în vremuri de Pandemie ucigașă

Vasile Lefter
12 apr 2021 3278 vizualizări
Profesorul Vasile Lefter
Profesorul Vasile Lefter

 „...nimeni nu va fi vreodată liber atâta timp cât există flageluri”

                                                                                 ( Albert Camus, „Ciuma” )

 

 

 

 

 

 

 

 

De un an și mai bine, Planeta Pământ  trăiește un vis urât, un vis al bolii și al morții  despre care un dramaturg român, Eugen Lovinescu, spunea candid: „C-un pahar și c-o lumină/ Vine moartea în grădină”. Se referea la moartea firească, la încheierea unui ciclu biologic calculat genetic. Dar iată că moartea a devenit un coșmar al omenirii. De data aceasta, nu bombele ucid. Ucigașul este un virus blestemat ,căruia un glob întreg nu-i poate găsi antidotul. Numele codificat este unul ce înfioară: COVID. Ne-aschimbat viața. Ne-a schimbat moartea.                                                                  

 După ora 10 noaptea ridic temător colțul perdelei spre lume. Este terifiant.  Orașul pare mort. Nu vezi oameni pe stradă, nu vezi lumini la geamuri, nu se aude nici măcar lătrat de câini ca odinioară.Doamne, ce se întâmplă cu noi, muritorii?

Oricum. Lumea e bulversată. Guvernanții încearcă fără prea mare succes să demonstreze că totul este sub control. Oamenii și-au pierdut încrederea și răbdarea. Ca la Camus, orașul Oran avea 80 de paturi. Ciuma se răspândea fără putința de a fi oprită. Ca la noi. Și acolo era neîncredere. Ca la noi!. Sunt atâtea coincidențe ,încât ești tentat  să crezi că romancierul francez ne e contemporan. Un loc al morții ,comun și în ficțiune și în realitate. Medici implicați în lupta cu epidemia și la Camus și la noi. Se confirmă ideea că literatura poate fi anticipativă? Da! Jules Vernes nu e  singurul exemplu.

 Pe buzele pământenilor flutură o singură întrebare: Când scăpăm? Nimeni nu poate răspunde. Vaccinul a început să fie o fată morgană. Zvonuri de tot felul. Avem sute de mii de vaccinuri, dar nu prea avem înscriși pe platformă. Salvarea? Se apelează tot la hulita biserică ortodoxă, care la Paștele trecut nu a putut nici măcar să dea lumină credincioșilor. Doi profesori frumoși, uniriști amândoi, Dan și Janet, matemacian și filolog, s-au apucat în miez de noapte să alerge printr-un sat de la Poarta Vrancei cu lumina Învierii, dând oamenilor din casă în casă lumina speranței în dăinuire. Dumnezeu i-a supus la grea încercare. Amândoi s-au îmbolnăvit grav de Covid. Au suferit enorm. Au fost la un pas de a trece dincolo. Mâna divină i-a oprit. Dumnezeu s-a bucurat că în numele credinței încă sunt oameni gata să pătimească. Această întâmplare nu merită un roman?

 Am rămas nedumerit într-o privință politică. De ce guvernanții își aduc aminte de cele sfinte doar în clipe grele? Biserica este chemată să îndemne credincioșii la vaccinare. Pe de altă parte, mai mulți medici și farmaciști cer guvernului să nu mai facă propagandă pentru vaccinare, deoarece normele europene interzic reclamele medicale.De ce nu iese un superavizat al Medicinii să ne spună cum stau lucrurile. Ceva e cusut cu ață albă. Un lucru e clar: Pandemia cade unora mănușă. Vom afla adevărul adevărat. Banii vor fi intrat însă de multă vreme în conturile celor deștepți.

 Suntem într-un moment critic. Trăim dilema hamletiană: „A fi sau a nu fi?”

Mi-e și frică să sting lumina. Tremur la gândul că voi ridica iarăși colțul perdelei și voi vedea mașini uitate în parcare, ferestre cu storurile trase, bulevardul pustiu mort încă o noapte.  Cu voie sau fără voie , mintea îmi va fi tulburată tot de versurile poetului care avea Universul chiar la degetul mic, trăind deopotriva pe Pământ și în ceruri.

Încă o dată, Mihai Eminescu ne oferă un punct de sprijin pentru a ne autocunoaște:

     „S-a stins  viața falnicei Veneții,

       N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri,

      Pe scări de marmură, prin vechi portaluri,

   Pătrunde luna înălbind pereții.”

 Oameni buni, lăsați barem o lumânare să ardă la geam. Să vadă marțienii că încă nu am murit și așteptăm lumina sfântă a Învierii Domnului!

 Vasile Lefter

Profesorul Vasile Lefter este colaborator al Ziarului de Vrancea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                               Pro Saeculum, o revistă cât o bibiotecă-flasch-uri

                                                            XiX,nr.7-8

         În ultimul număr al „Însemnărilor ieșene” ,Maria Trandafir face o amplă prezentare revistei vâncene, numind-o „ exemplară”, relevând ca merit de bazză modul în care prezintă evoluția fnomenului cultural din contemporaneitate.

         Ultimul număr al revistei Pro Saeculum ni se înfățișează la fel de preocupat în surprinderea pulsului vieșii culturale de pe o arie geografică largă, fără granițe între provinciile istorice.

Cele 256 de pagini oferă materiale de interes din mai toate domeniile vieții noastre spirituale, de la cotidian, la istorie, lingvistică, literatură, politicăț.Sintetic spus, revista care apare sub egida Uniunii scriitorilor din România își păstrează formatu caleidoscopic ,oferind o varietate de teme și modele compoziționale.

     Ca de obicei, editorialul este semnat de Rodica Lăzărescu.Obiectivul se concentrează asupra unui dicționar brâncuți de 902 pagini semnat de gorjeanul Zenovie Cârlugea.

Imediat urmează Magda Ursache cu „Mers pe ape și pe puțină moarte”,„Pove,ti de trecut vămile” sunt interviuri cu scriitori.

       Articolul „Eminescufilosof” , autor Ionel Necula, adaugă noi puncte de vedere în ilustrarea legăturii lui Eminescu pe latura filozofică, punctând preocuparea marelui poet pentru găsirea ideii care să deruleze ghemul filozofic.

    Pro Saeculum nea-a obișnuit cu segmentarea materialelor întinse sub forma foiletonului.Ioan Dumitru Denciu este prezent cu o abordare academică a unei probleme de istoria limbii,„Topice, Toponimice, Curiozități...

        Cunoscutul istoric Ioan Scurtu impune atenției un subiect cu bătaie lungă : „ Minoritățile naționale în România Mare”.

Prin reflecția „Să bat în lemn , Ucigă-l toaca”,Maria Nițu sugerează o cheie pentru decodarea sunetelor de toacă.

Muzele lui Lucian Blaga îi preocupă pe Gheorghe Glodeanu.

         Pasionații de folclor și folcloristică descoperă puncte de vedere interesante în studiul lui A.Gh.Olteanu, „ema înstrăinării în lirica populară românească”. Ca o continuare, vine articolul semnat de  Victor Ravini, „Mesajul ciobanului din Miorița”.

                   De fiecare dată, revista Pro Saeculum oferă interviuri profesionale, putând astfel cunoaște „contemporanii noștri”.Corneliu galben și Vasile Ghica sunt radiografiați de redactorul șef al revistei,Rodica Lăzărescu.Reținem doă secvențe din cele două interviuri:

Corneliu Galben;„Cel mai aproape mă simt de galbenul din aurul sfinților din icoane.”

Vasile Ghica: „Pentru mine, examenul major este cel din fața cititorilor”.

      Și interviul luat de Ilie Rad lui Dumitru Popescu merită citit cu atenție. Dumitru Popescu își declară pasiunea pentru fantasme:„M-au sedus întotdeauna fantasmele”.

        O temă mai delicată, tratează Marian Nencesu, invitându-ne în sfera limbajului artistic: „Limbajul artistic,Concepte, Alternative,Perspective”.

            Generos îmbrăcată în ultimul număr din Pro Saeculum este secțiunea Eseuri. Eseiștii se numesc:Ioan Datcu, Ștefan Dimitriu, Constantin Cubleșan, Iulian Chivu, A Gh. Olteanu,                                                                                                                                                                                                                                                                      Mihai Sălcuțan, Viorel Chirilă , Traian D.Lazăr,

      Genericul „Puncte de vedere” creează oportunitatea abordării lejere a unor chestiuni de interes și pentru cititorul comun.Aici se poate dscuta orice subiect. De la viață cotidiană, până la receptarea unor valori culturale.

                      Aajungând la paginile dedicate literaturii, suntem alintați de teme și motive de circulație universală, turnate în forme novatoare. REVSTA APARE CA O PLATFORMȘ DE ĂNFĂȚIȘARE A VOCILOR LIRICE CU TIMBRU ORIGINALSpicuim: Marcel Mureșanu, Cornel Galben, Passionaria Stoicescu, Nicolae Cabel, Dan Anghelescu, Mihaela Oancea, Ioan Al. Lupu, Mihaela Aionesei ș.a.

              Proza este mai puțin prezentă,prin Nicolae Gheran,Lucian Badea și Gabriel Todică.Și o surpriză prin Nicolae Havriliuc. O scriere dramaticp interesantă: „rme pe nisipuri C-lătoare”.

           Secțiunea Meridiane propune poezie și proză din alte literaturi.

                   Într- discuție cu doamna Nina Deșliu, sufletul acestei importante publicații de valoare națională,am aflat un regret tainic. Este supărată că prea puțini vrânceni scriu în Pro Saeculum. În acest ultim număr, doar profesorii FREVONIA ȘI Paul Spirescu sunt prezenți cu poezie și proză.

           Cronica plastică este susținută și de data aceasta de Elena Stoiciu.

      Rândurile mele sunt doar niște flash-uri prin care vreau să îndemn la răsfoirea acestui tezaur cultural.Revista este și în format electronic, de unde fiecare iubitor de cultură poate opta pentru ceea ce îi poftește sufletul însetat de frumos.

       VASILE LEFTER           

 

I


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.