Despre zugravi, scuze și moștenirea lui Bacinschi
Cu câțiva ani în urmă, dorind să fac niște reparații în apartament, am contactat un meșter zugrav, dintr-un anunț de mică publicitate. La telefon mi-a împuiat capul despre cât de competent și pregătit este, despre lucrările pe care le-a executat, prin casele unor italieni bogați și cu pretenții și pe la vilele nu știu căror politicieni și afaceriști cu pretenții. Ca orice meșter, de altfel.
A doua zi s-a prezentat la lucrare, cu vreo două ore mai târziu decât stabilisem în ajun. A intrat, și-a tras sufletul, l-am servit și cu o cafea, după care a început să privească în jur și să strâmbe din nas. Ba că pereții sunt prea subțirii, ba că-s strâmbi, că-s prea drepți, că varul alb e prea alb, că gresia e pusă câș. Concluzia a fost că zugravii pe care i-am angajat înaintea lui au fost niște nepricepuți care au lucrat prost și de mântuială și că va trebui să repare ce au stricat ei.
Apoi s-a uitat la materialele de construcție, pe care le-am luat tot după indicațiile lui, mi-a spus că nu sunt de calitate și mi-a cerut bani să cumpere altele. L-am refuzat și i-am cerut să le folosească pe răspunderea mea. S-a mai învârtit, a mai băut o cafea și a coborât, chipurile să-și aducă sculele din mașină. Nu s-a mai întors și nici nu l-am mai văzut.
Mi-am amintit de el auzindu-l pe Cristi Misăilă plângându-se de greaua moștenire pe care i-a lăsat-o predecesorul.
Ca și meșterul meu, până să-l angajez, aproape un an, Misăilă n-a avut probleme nici cu incompetența funcționarilor, nici cu legile, nici cu bugetul și nici cu numărul mic de salariați de la spații verzi. Ne-a împuiat capul cu povești despre fonduri europene, a risipit bugetul primăriei pe tot felul de documentații, strategii și studii, ne-a invitat la dezbateri publice despre culoarea taxiurilor și a reglementat traficul trotinetelor în Piața Unirii.
Practic, a făcut ce i-a stat în putință, cât s-a priceput, să ne convingă că este un primar competent, vizionar și plin de idei, care se pricepe la orice. Și, ar fi ținut-o așa până la finalul mandatului.
Nu a luat în calcul că focșănenii își vor pierde răbdarea. Nu s-a gândit că aceiași cetățeni care l-au suportat 16 ani pe Decebal Bacinschi, îi vor aduce reproșuri, după nici un an, pentru mizeria de pe străzi, spațiile verzi neîngrijite, parcurile distruse, locurile de joacă abandonate și gropile din asfalt.
Prins la înghesuială, în loc să se apuce de treabă, cum îi cer focșănenii, dă din colț în colț.
Dă vina pe Iohannis pentru că ar fi promulgat legea bugetului prea târziu deși partidul său, PSD, a blocat activitatea Guvernului două luni cu celebra Ordonanță 13, de grațiere a corupției. Se plânge de termenele prea mari din legea achizițiilor deși licitația pentru întreținerea străzilor a fost inițiată cu o lună întârziere fața de data adoptării bugetului în Consiliul Local. Reclamă numărul mic de salariați la spații verzi și dotările insuficiente, în condițiile în care instituția a fost condusă, până acum câteva zile, de prietenul său, Marian Lungu, care n-a mișcat un deget pentru a remedia situația. La fel, nu suflă o vorbă nici despre beneficiarii de ajutoare sociale care ar putea suplimenta lucrătorii de la spații verzi.
Ca și meșterul din prima parte a articolului, Cristi Misăilă trage de timp, își caută scuze și încearcă să ne ducă cu zăhărelul.
Spre deosebire de acesta, pe el nu-l vom vedea spălând putina sub pretext că trebuie să-și aducă sculele de administrat orașul. Va rămâne primar până la finalul mandatului. Deci, înarmați-vă cu răbdare pentru încă trei ani și, între timp, ca să-și facă treaba, pentru ca Focșaniul să nu ajungă o ruină, îmboldiți-l de la spate, cu postări pe internet, articole de presă și chiar cu petiții.
