Opinii

Violenţa noastră cea de toate zilele

Ziarul de Vrancea
2 iun 2013 1922 vizualizări
Câţi dintre noi ştim că refuzul afecţiunii, înjosirea, reducerea la tăcere, gelozia, negarea dreptului victimei la emoţii sau refuzul ca partenerul de viaţă să aibă banii proprii, sunt forme grave de agresivitate, parte a comportamentului abuziv din sfera violenţei intrafamiliale?

În general, atunci când vorbim despre violenţa în familie, ne gândim doar la agresiunea fizică asupra partenerului de viaţă: (omor, lovire sau vătămare corporală), fără să luăm în considerare multe alte forme de vătămare: sexual-psihologică (denigrarea sexului partenerului, ignorare, umilire, abandon, izolare), verbală (insultă ameninţare), economică (privarea femeii de mijloace şi bunuri vitale). Tot în domeniul violenţei intrafamiliale se poziţionează şi abuzurile contra copiilor, părinţilor, bătrânilor sau altor rude, incestul, violul etc. Acest tip de violenţă constituie, de cele mai multe ori, un secret de grup, bine păzit, mistificat deseori, din cauza solidarităţii şi pentru păstrarea unei bune imagini a familiei. Este foarte interesant că intensitatea violenţei intrafamiliale este direct proporţională cu nivelul violenţei din societatea respectivă. Ele se influenţează reciproc. Concluzia este dureroasă: violenţa din cadrul familiei nu este altceva decât produsul violenţei generalizate la scară socială, iar pe de altă parte, violenţa intrafamilială are impact puternic asupra violenţei sociale. Familia a devenit un veritabil leagăn al violenţei, una dintre cele mai aberante instituţii sociale ale ultimului deceniu.
Aş puncta, totuşi, una din cele mai dramatice forme ale violenţei intrafamiliale - violenţa asupra vârstnicilor. Mulţi s-ar putea întreba cum se manifestă aceasta? Cea mai simplă, şi poate cea mai răspândită formă, este îndepărtarea lor din ambientul familial. Izolarea acestora în bucătării din spatele caselor, încropite la repezeală, fără pic de confort, mulţi sunt neglijaţi, uitaţi pur şi simplu în aceste cămăruţe, alţii găsindu-şi sfârşitul în condiţii neomeneşti. Numai Dumnezeu ştie ce este în sufletul acestor bătrâni, care nu mai sunt primiţi în casa mare, acolo unde au trăit o viaţă şi unde i-au crescut pe copiii lor, cei care acum nu mai pot sta la aceeaşi masă cu ei, pentru că le  provoacă disconfort, sau chiar scârbă. În alte cazuri, numeroase familii îşi abandonează bătrânii, după ce îi deposedează de locuinţe, de bunuri sau de puţinele lor economii băneşti. Aceşti oameni se refugiază prin spitale, sau în diferite instituţii de ocrotire. Mulţi au fost înşelaţi de proprii lor copii sau de străini care, după ce s-au oferit să-i îngrijească, au pus mâna pe bunurile lor, iar în final i-au abandonat. Starea de anomalie în acest domeniu caracterizează societatea românească actuală, existând prea puţine sancţiuni pentru cazurile de maltratare sau abuz îndreptate împotriva vârstnicilor. Unde sunt acum cei care ascultau cu lacrimi în ochi „Rugă pentru părinţi”de Adrian Păunescu şi o repetau în suflet pentru cei dispăruţi?
Este regretabil cum, de ani de zile, autorităţile menţin cu indiferenţă această dureroasă situaţie şi niciun parlamentar nu s-a gândit la vreo iniţiativă legislativă, care să pună capăt suferinţei la care este supusă această categorie de persoane ce ar trebui respectată, dar care în realitate este abandonată tot mai mult de societate şi de proprii ei copii.

Gheorghiţă MOCANU


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.