Opinii

Cozile de topor - Tragedia codrului vrancean şi a pungeştenilor

Ziarul de Vrancea
3 mar 2014 3178 vizualizări
Hotărât lucru, ne aflăm în plină epocă a comunicării, dar o comunicare în care vorbitorul şi ascultătorul aproape că nu contează sau chiar nu contează deloc, asta fiindcă există în ziua de azi un păpuşar care face şi desface totul: mass-media. După unii teoreticieni, mass-media tinde să devină a doua putere în stat, după puterea economică.

 Acest lucru ar trebui să ne dea foarte serios de gândit, deoarece comunicarea media, când este o comunicare partizană, atunci ea este cea care dictează regulile, fără să ţină cont de interesele adevărate ale receptorilor. Să privim cu atenţie cum evoluează relaţiile dintre publicaţiile angajate… în solda unor grupuri şi cele… neutre, dacă acestea mai există.
Lupta dintre publicaţii, la care asistăm "impasibili” - nu mă interesează, este problema lor -, ar trebui să trezească interesul şi atitudinea activă a cititorilor, pentru că doar pluralismul opiniilor ne ajută să ne păstrăm independenţa de gândire, altfel e rău de tot, devenim o masă de manevră, statut de care suntem foarte aproape. Atunci când supravieţuieşte doar o singură voce, dialogul, pluralismul, publicitatea devin propagandă. Când se instalează propaganda nu mai e aproape nimic de făcut, pentru că "păpuşarul” îţi dă doar ce vrea el pentru a câştiga şi a menţine puterea, iar de aici până la dictatură nu mai e decât un pas sau nici măcar un pas.
Să nu ne bazăm prea mult pe protecţia Uniunii Europene…, să veghem noi asupra democraţiei şi a treburilor noastre interne, să fim parteneri cu drepturi egale - atât cât pot fi ele -, nu supuşi.
Odată cu apariţia mijloacelor audio-video şi, mai nou, a internetului se consideră că procesul de comunicare va fi capabil de mari transformări, prin revoluţionarea difuzării informaţiei, capabilă să genereze schimbări în peisajul politic, economic, social şi cultural.
Astfel, constatăm că ia o mare amploare comunicarea politică şi electorală - un exerciţiu al "negocierii şi seducţiei, în care este implicată: clasa politică - ce doreşte să seducă alegătorii; electoratul - care vrea să-şi negocieze viitorul şi mass-media - care se orientează la condiţiile de cerere şi ofertă şi oscilează între putere şi opoziţie, după obiectivele pe care şi le propune şi pe care le slujeşte: banii sau deontologia, puterea sau etica/morala.
Publicul care devine electorat în preajma alegerilor se află astfel, la intersecţia dintre interesele lui şi interesele politice, intersecţie în care media devine un călăuzitor moral sau… meschin. În această situaţie, publicul trebuie să-şi vadă interesul propriu, să distingă între populism şi adevăr, să distingă între proroci şi falşi proroci, deoarece instrumentele propagandei sunt foarte nuanţate, înşelătoare şi perverse. Aş atrage atenţia chiar asupra "comentariilor anonime” care în loc să adune, să unească, împiedică coagularea unor idei şi concepţii care să aibă ca rezultat o solidarizare a societăţii, a oamenilor.
Mecanismul instalării dictaturii politice, economice, sociale, artistice etc., este acelaşi. Odată câştigată puterea prin vot, prin economie sau prin media, rămâne în viaţă doar o singură alternativă care se impune prin propagandă şi chiar prin dictat.
Am făcut acest excurs observând două întâmplări petrecute la peste 100 de ani distanţă, dar care ne relevă aceleaşi mecanisme de acţiune: "moartea codrului vrâncean 1905-1940” şi "fenomenul Pungeşti”, 2013.
Prin ce se aseamănă cele două evenimente - prin spargerea solidarităţii umane cu ajutorul "cozilor de topor”.
La începutul sec. al XIX-lea, domnitorul Alexandru Ipsilanti, beneficiind de o cutumă a legislaţiei medievale moldovene prin care pământurile "ne date” sunt ale domnitorului, a dăruit vistiernicului Iordache Ruset Roznovanu, Moşia Vrancei, danie făcută cândva de domnitorul Ştefan cel Mare, fiilor Tudorei Vrâncioaia.
În aceste condiţii, întreaga comunitate vrânceană a început "Procesul ieşirii din boieresc” sau "Procesul dezrobirii”, care a durat 13 ani (1801-1814) şi pe care răzeşii l-au câştigat - cheltuind nu mai puţin de 75.500 de lei aur -, a fost o adevărată epopee cu care ţara Vrancei şi-a plătit independenţa.
Mai târziu în 1905, societăţile forestiere maghiare au rupt solidaritatea vrâncenilor şi au răstignit codrul vrâncean, folosindu-se de interpuşi - cozi de topor.
După Procesul Dezrobirii, Munţii Vrancei au fost împărţiţi pe comune - după banii cu care au contribuit la proces. La rândul său, comuna a dat fiecărui cetăţean major câte un drept indivizibil de folosire a pădurii şi a păşunilor.
În condiţiile create, societăţile forestiere au ademenit pe cei mai lacomi, pe bogătaşii satelor cu sume aparent mai mari şi ocultând Codul silvic din 1910, care nu a reuşit să salveze codrul vrâncean.
Astăzi constatăm că aceleaşi malversaţiuni s-au făcut şi la Pungeşti, dar de alte dimensiuni şi cu tăcerea vinovată a statului român care are alte interese, peste capul poporului pe care pretinde că-l reprezintă şi-l apără.
Văzând opoziţia îndârjită a sătenilor, cineva a spart solidaritatea satului - tot o coadă de topor -, a avut sau cumpărat mai multe hectare de pământ pe care l-a pus la dispoziţia Firmei Chevron pentru a face explorări "pe şest”, în vederea estimării resurselor de gaze de şist, pentru ca mai târziu exploatarea să se realizeze chiar cu opoziţia "vecinilor”.
Care mai e rostul statului român, dacă nu poate sau nu vrea să apere brazda străbună pentru care moşii noştri şi-au vărsat sângele pe câmpurile de onoare!?
"Vai de biet român săracul,/ Înapoi tot dă ca racul/ (…) Ştefane Măria Ta,/ Tu la Putna nu mai sta…” (Eminescu)

 


Costică NEAGU


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 6

Adaugă comentariu
adaptabilitate nonagresiv-circumstantiala, acum 2560 zile, 20 ore, 3 minute, 12 secunde
In principiu, un al doilea Nostradamus ar fi procedat cu siguranta altfel DACA s-ar fi reincarnat in persoana D-lui Profesor Neagu si DACA Teza de Doctorat a Dumnealui trateaza acest subiect citeste integral
ipocrizie?, acum 2560 zile, 22 ore, 13 minute, 29 secunde
Ce tema are teza de doctorat a domnului Neagu? Am auzit ca opera tov.Ceausescu.E adevarat???
alt „elev”, acum 2561 zile, 1 ora, 50 minute, 56 secunde
Pentru „un elev (acelasi) / Origenes” = jurnalist: in locul tau as profita de ocazie sa raman filosof. Cum? Foarte simplu: as tacea malc, nejignind o personalitate a spiritualitatii vrancene - citeste integral
chioscarul, acum 2561 zile, 2 ore, 43 minute, 48 secunde
Presa de astazi este cea mai corupta si avida de bani. Dute la un ziar din judet sau din tara cu orice problema de interes public si daca nu dai bani nu osa vezi nimic publicat in veci.CORUPTIEEE CIT citeste integral
un elev (acelasi), acum 2561 zile, 6 ore, 48 minute, 44 secunde
Din nou, o colectie de panseuri pretins subtile,fara nicio noima, fara nicio legatura intrinseca,o simpla insiruire de forme fara fond,truisme evidente sau, pur si simplu, incongruente logice.Din citeste integral
viorel i. iancu, acum 2561 zile, 17 ore, 10 minute, 58 secunde
Iertati-ma Domnule Profesor, Domnia Voastra, chiar crede in existenta unei parti din presa ca fiind neutra?, Am putea spune ca nu sunt publicatii partinice, dar neutre in niciun caz. Fiecare persoana citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.