REVOLUTIA ANTICORUPTIE
Dar mai intii, cum stam de fapt cu coruptia? Ne putem da seama? Răspunsul nu e atit de simplu de dat. In ultimii ani coruptia mica a scazut datorita masurilor de transparentizare a activitatii autoritatilor publice. Functionarii si politistii iau mai putin mită decit luau. Unde a rămas coruptie "mica", la nivelul judecatorilor, medicilor, profesorilor, problema e adesea una de reforma esuata, ca la sistemul sanitar, care pur ºi simplu nu reuseste sa faca ca banii colectati pentru sanatate sa ajunga la cadrele sanitare (ca e asa comod să lasi publicul sa mai plateasca o data prin cadouri si din banii de taxe sa iei masini de lux Caselor de Asigurari). La judecatori, problema este aceea a solidaritatii lor de casta, cu CSMul care ar trebui sa ii controleze avind el inssisi membri care s-au ilustrat prin telefoane de interventie si altele. In aceste sectoare nu politica anticoruptie poate face ordine, ci doar schimbarea felului de lucru actual, o noua reforma: asigurarile la medicină, controlul la instante, etc. Politia e mai puÃin corupta nu pentru ca au devenit ei brusc mai morali, ci pentru ca unele masuri mai inteligente, de exemplu faptul că nu au mai avut dreptul sa colecteze amenzi direct, au funcÃionat. Numerele verzi introduse pentru a raporta mica coruptie functioneaza, se primesc mii de apeluri.
Daca la nivelul coruptiei mici stam astfel, la nivelul celei mari, cea cu care, impinºi de Uniunea Europeană am inceput lupta acum doi ani sub patronajul ministrului Macovei stam foarte prost. După un an bun, 2005, a inceput o deteriorare masiva. Nu numai ca din cauza acestei lupte s-a ajuns la destramarea Aliantei DA, dar legi trecute la cererea UE in 2004 si 2005 sint azi zilnic schimbate ca sa fie facute mai permisive, sau nu sint aplicate deloc. In categoria aceasta intra legea achizitiilor publice, denuntata recent de premier dupa ce acum un se lauda cu ea, Agentia Nationala de Integritate, redusa la un fel de avorton inca dinainte de a incepe sa controleze averile politicienilor, legea finantarii partidelor politice, din care partile cele mai importante se amina. Legislatia "speciala", adica cea in favoarea unor firme, grupuri sau persoane infloreste din nou. Se dau legi ca unele companii sa fie exceptate de la legea generala (de exemplu la faliment) tot asa cum sub PSD se dadeau legi ca unii sa fie exceptati de la plata datoriilor la buget. Morala: unii sint intotdeauna smecheri si altii totdeauna fraieri si iti dai seama daca un guvern e corupt sau curat urmarind daca legea e aceeasi pentru toata lumea.
Vestea buna este insa ca avem pentru prima data o schita de justitie independenta care se lupta contra acestei situatii. DNA e responsabil de caserea a doi viceprimminiºtri (Copos si Marko), de investigare a mai multor ministri (ultimii doi sint liberali, Chiuariu si Pacuraru), si a unui considerabil numar de fosti ministri (Nastase, Mitrea, etc). Ce ar putea face mai mult o asemenea agentie ca sa isi dovedeasca independenta decat sa ancheteze si puterea si opozitiia? Duºmanii DNA susÃin că e un instrument politic in mina lui Băsescu. Fals: săptămina trecută l-au trimis in judecata pe finul lui, primarul Aradului, pentru o tranzactie cu terenuri.
Cazul ministrului Chiuariu este cel mai grav. Procurorul sef al DNA, Daniel Morar, a declarat public ca ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, i-ar fi cerut, in timpul unei discutii telefonice in luna mai, ca procurorii anti-corupÃie sa nu "iasa cu dosare in luna aceasta". Sefa Directiei de avizare acte normative din Ministerul Justitiei, Alina Vrabie, a demisionat, in luna aprilie, dupa ce ministrul justitiei Tudor Chiuariu a facut presiuni asupra ei sa avizeze HG nr. 377/2007, prin care s-a transferat Postei Romane un imobil din Calea Victoriei si terenul aferent, aflate in proprietatea statului. în acest caz, DNA a cerut in septembrie 2007 aviz pentru inceperea urmaririi penale a ministrului justitiei, Tudor Chiuariu si a fostului ministru al comunicaÃiilor, Zsolt Nagy pentru abuz in serviciu contra intereselor publice. BineinÃeles ca o mare afacere se pregatea cu terenul astfel scos -si subevaluat- de sub palaria statului. D. Chiuariu, care din pacate sufera de totala iresponsabilitate, ca sa se apere a trecut la o ofensiva care risca sa ne readuca pe vremea clauzei de salvagardare in justitie. El cere Parlamentului sa poata inlocui procurorii sefi (prerogativa a sefului statului). în acelasi timp face dezvaluiri ilegale din dosare de ancheta in curs, luind partea anchetatilor si face presiuni publice la toate nivelele. Cum insa capul nu il duce, citeaza numai prostii neverificate (clasic va ramane exemplul cu auditul Freedom House, denuntat de el ca fiind o licitatie trucata, pronuntata fara semnatura secretarului de stat Codescu. Or, auditul nu a fost atribuit prin licitatie, ci selectie de oferte, nu numai ca nimeni nu a pierdut in favoarea FH, ci toti invitatii au refuzat sa se prezinte fiind timpul prea scurt si banii putini, iar dl. Codescu nu putea semna nimic ca inca nu era numit in M. JustiÃiei, etc, etc).
Cu ministrul Justitiei seful taberei anti-anticoruptie si cu ministri zilnic anchetaÃi am ajuns in sfirsit ca Italia pe vremea campaniei "mani pulite". Ceea ce se intimpla nu e de speriat, e, dinmpotriva, foarte pozitiv. Justitia va face dreptate celor acuzati pe nedrept, daca e cazul, dar noi trebuie pana atunci sa aparam dreptul procurorilor nostri de a dovedi ca legea e aceeasi pentru oamenii de rind, si pentru ministri. Asistam la o revolutie, sa speram ca ea va triumfa.
