Opinii

Elogiu lenei

Ziarul de Vrancea
7 feb 2007 965 vizualizări
Lenea nu este, contrar inertiilor, o impotenta a gindirii, o sterilitate faptica. Dimpotriva: e o obligatorie etapa în elaborarea oricarei activitat mai acatarii.

Reflectiile de mai jos, improvizate dar nu intentionat ghiduse, mi-au fost induse de lectura,

intru odihna, a unei simpatice cartulii aparuta la editura Nemira: Ghidul lenesului. Mic tratat

pentru lenesi rafinati, de Tom Hodgkinson. Nimic mai potrivit pentru o dimineata mohorita, in care nu

ai chef sa te ridici din asternutul seducator, desi pustiu, decit sa deschizi un astfel de volum care-ti

incurajeaza, prompt, moleseala. Si care, in plus, are darul de a nu-ti pune prea tare mintea la

contributie, fiind destinat unor asemenea momente. Dar datoria m-a scos din placuta stare si m-a facut

sa-mi dau cu parerea, nu atit de jovial si de convins pe cit se arata autorul ghidului mai sus amintit,

despre lene. Asta pentru ca de mic mi s-a inoculat eronata ipoteza ca nimic nu este mai detestabil pe

lumea asta decit un om lenes. Ce-i drept, in copilaria mea lenea era un pacat capital, caci comunismul nu tolera inactivitatea, condamnind-o prin tot felul de produse (comice azi) propagandistice, ce indemnau la munca, la depasirea planului. Mai tirziu, m-am bucurat sa gasesc eseuri semnate de rafinati ai gindirii

precum Al. Paleologu sau Andrei Plesu, care reevaluau meteahna cu pricina, considerind-o

demna de toata stima. Lenea nu este, contrar inertiilor, o impotenta a gindirii, o sterilitate faptica. Dimpotriva: e o obligatorie etapa in elaborarea oricarei activitati mai acatarii. Eu unul o consider un semn de respect fata de propriul intelect si, daca Domnul a fost mai milostiv, fata de propria inteligenta.

Naturile agitate nu isi rezerva ragaz pentru a filtra cognitiv ceea ce infaptuiesc, iar asta conduce de

cele mai multe ori la o dezorganizare vizibila. Lenevind nu faci decit sa contempli (activitate

eminamente masculina, de aceea probabil imi repugna cucoanele poltrone; femeilor lenea nu le

sade bine daca nu le imprima o lascivitate salvatoare: dar si cind se petrece astfel...). Or,

lumea din jur se cere mai ales contemplata si abia apoi manipulata, organizata, pusa la cale.

Nu cred in oprelistile pe care obiceiul oriental de a tindali pe canapea, in pat le-ar pune in calea

realizarii cine stie caror marete planuri. Am gasit, cu ani in urma, intr-o carte a lui Paleologu (Bunul

simt ca paradox) o fraza pe care incerc s-o aproximez: "Lene insurmontabila nu ne provoaca

decit lucrurile pentru care sintem funciarmente incapabili". Are dreptate, cum altfel? O cunosc pe

propria-mi piele: persoanele care par extrem de active au si o rarisima disponibilitate de a se deda

cu maxima voluptate lincezelii. Numai ca exista diverse moduri de a lenevi: multe sint cu mult mai

lucrative, in plan spiritual, desigur, decit munca propriu-zisa. Prima reactie pe care o experienta

coplesitoare ti-o impune este repaosul. Ai nevoie de nitica pasivitate, de relas pentru a rumega ceea

ce se intimpla. Cartile care ma coplesesc, care ma domina, stilistic sau altfel, imi impun, inainte de

toate, tacerea. Simt nevoia de a ma desparti pentru o vreme de ele, pentru a avea dupa aceea curajul

de a le "ataca". E o mostra de lene constructiva, pentru ca numai in acest mod totul se poate

sedimenta, se poate decanta. Cei intelepti mereu au tras o gura de aer inainte sa se apuce de o treaba mai importanta. E o gluma graitoare in aceasta privinta: acostat de un tinar cu intrebarea: "ce faci, bade, sezi si cugeti?", batrinul raspunde fara sa suguiasca: "Nu, numai sed". Uneori e nevoie dor sa sedem, pur si simplu. Cine nu stie sa faca asta la timpul potrivit, nu da randament. Si rateaza una din placerile vietii. Care nu sint chiar atit de multe incit sa ne permitem sa le ocolim, din obtuzitate, din prejudecata. Prin urmare, sa fim lenesi, macar din cind in cind. Pentru ca lenea poate fi un filtru care ne

tempereaza iesirile, care ne stimuleaza imaginatia. Din lene, inchei subit aici...

Bogdan CRETU


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.