Evenimente speciale

FOTO | Ia vrânceană, „vedeta” care a dat startul Zilelor Portului Popular Vrâncean

Ziarul de Vrancea
18 iul 2022 2670 vizualizări

Sâmbătă, 16 iulie 2022, a debutat prima zi a celei de a doua ediții a Zilelor Portului Popular Vrâncean. Ediția din acest an se desfășoară sub semnul unionismului, în parteneriat cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală al Republicii Moldova, pentru a pune în valoare istoria, limba și tradițiile comune ale comunităților care trăiesc de o parte și de alta a Prutului. Manifestarea face parte din seria de evenimente de promovare a costumului popular vrâncean și de susținere a dosarului comun „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova”, pentru înscrierea în patrimoniul UNESCO.

În cadrul expoziţiei vernisate la sediul fostei Prefecturi Putna, au fost expuse zeci de cămăşi de Vrancea cusute în cadrul şezătorilor din întreaga ţară, în timp ce la etaj sunt prezentate publicului alte zeci de ii aflate în patrimoniul Muzeului Vrancei, unele vechi de sute de ani. Peste 300 de bete şi brâie din Vrancea fac parte din expoziție. Sunt de asemenea expuse costume populare vrâncene; cămăși vrâncene realizate de „Șezătoare” București, „Șezătoare” Focșani, „Șezătoare” Vidra, „Șezătoare” Jitia, „Șezătoare” Vintileasca și „Șezătoare” Soveja. Au participat ca invitați de la „Șezătoare” Galați, „Poveștile iei” din Brăila, „Șezătoare” Basarabia, „Șezătoare” Cluj, „Șezătoare” Alba și membri ai fenomenului „Șezătoare” din Avrig și Bacău.

"Costumul popular este ca un veşmânt pentru preot. Nu-l îmbrăcăm oriunde, nici oricum. Nu se coase de oricine, nici oricând. Costumul popular este marca identitară a unei comunităţi. Muzeul nu este un depozit închis, numai pentru iniţiaţi, astfel că muzeul se deschide către dumneavoastră. Vrem să vă arătăm ce are muzeul, vrem să vă împrieteniţi cu patrimoniul Vrancei, vrem să vă creştem stima de sine. Să fim mândri că suntem vrânceni. Pentru că avem aceste comori - brîie, bete, cămăşi. Noi, cei din Vrancea, nu realizăm ce comori avem, ce am moştenit, dar aceste doamne au avut bunăvoinţa, sacrificiul personal să vină din toate colţurile României, la Focşani, şi să expună aceste cămăşi de Vrancea, cusute pe banii lor, pe efortul lor, ca să stimulăm vrâncenii să coasă cămăşi de Vrancea", a explicat sâmbătă, 16 iulie 2022, la sediul fostei Prefecturi Putna, în deschiderea expoziţiei, directorul Muzeului Vrancei, Valentin Muscă.

"Procesul la care participăm în prezent este a treia etapă din istoria noastră recentă de vizualizare a costumului nostru la nivel naţional. O primă etapă, după mine, a fost la 1848, o a doua etapă în perioada interbelică, atunci când şi Basarabia era parte din România Mare şi acum, a treia etapă, începută după anii 90, cu multă amploare în prezent, vine să scoată din adâncul fiinţei culturii noastre tradiţionale nişte resurse identitare foarte puternice, dintr-o necesitate socială majoră. Fiindcă şi alte state din jurul nostru conlucrează la construcţii identitare utilizând costumele lor populare. Privind realităţile culturale de aici din Vrancea, Vrancea întotdeauna a procedat altfel spre deosebire de celelalte părţi ale arealului cultural românesc. Vrancea întotdeauna s-a simţit la ea acasă, liniştită, calmă, precum este muntele din faţa sau spatele ei şi a evaluat mai multă vreme ce se întâmplă în jur şi acum observ, de la întâlnire la întâlnire, cum rândurile celor care cos cămăşi de Vrancea se înmulţesc. Toată admiraţia şi tot respectul nostru pentru ce înseamnă costumul de Vrancea. Aveţi atât de mult potenţial aici, încât, în spatele fiecărui costum de Vrancea vedem sute, poate mii de oameni care şi-au adus contribuţia la realizarea lui. Vremurile noastre au ca semn principal salvarea patrimoniului, continuarea, îmbogăţirea lui. Aceasta este menirea noastră", a subliniat Varvara Buzilă, cercetător ştiinţific, coordonator la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Republica Moldova.

Sâmbătă, 16 iulie 2022, după-amiază programul primei zilei a celei de a II-a ediții a Zilelor Portului Popular Vrâncean a avut prevăzut în desfășurător un atelier de țesut bete și brâie avându-i drept coordonatori pe Măgdălina Miron și Nelu Dumitrescu la la secția de Etnografie de la Petrești. Tot aici a fost planificat și un moment folcloric vrâncean.

Duminică, 17 iulie 2022, în ultima zi a manifestării, este programat un periplu isihast în Țara Vrancei, o întâlnire cu istoria Vrancei arhaice. Astfel, la ora 10:00  se va ajunge la Schitul Valea Neagră. Participanții vor fi prezenți la un serviciu religios la Biserica Adormirea Maicii Domnului. Este de asemenea programată vizitarea Colecției „Preotul Maftei din Spinești”. La ora 12:00, la Năruja va avea loc Memento: 90 de ani de la ridicarea Crucii de piatră în 1932, închinate vrâncenilor care au dus „Marele proces al Vrancei”, la inițiativa notarului Simion Hârnea urmat de un moment folcloric nărujean la Căminul Cultural „Popa Șerban”, îndrumător Adriana Bratie.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.