VIDEO | Interviu de excepție cu Romeo Valentin Muscă, directorul Muzeului Vrancei, fost jurnalist și actual colaborator ZdV
Un interviu de excepție cu Romeo Valentin Muscă, directorul Muzeului Vrancei, fost jurnalist și actual colaborator ZdV, a fost realizat de voluntarii Asociației Voluntariat Pentru Viața din Mărășești în cadrul proiectului „On Air”, finanțat de Uniunea Europeană prin programul Corpului European de Solidaritate.
Scopul proiectului este acela de a pune în valoare orașul Mărășești (istorie, tradiție, cultură..) printr-un documentar realizat de 16 voluntari străini împărțiți în două echipe „Deep Train” și „Deep Profi”. Proiectul urmărește să redea Mărășeștiului strălucirea de altădată, dar și să aducă în atenția cât mai multor români că zona este un loc foarte important în istoria țării noastre, de care trebuie să fie mândri. Interviul cu directorul Romeo Valentin Muscă a fost realizat în clădirea Muzeului Unirii din Focșani.
Iată câteva din subiectele abordate de directorul Romeo Valentin Muscă în interviu, pe care le puteți citi în transcrierea acestuia sau viziona în montajul VIDEO atașat:
- Mausoleul de la Mărășești este cheia de boltă a memorialelor dedicate eroilor din județul Vrancea;
- Muzeul Vrancei este cea mai frumoasă instituție din acest județ prin diversitatea oportunităților pe care ți le oferă ca manager;
- Cheia succesului la Muzeul Vrancei:Să promovezi adevărul, să fii corect și să lași oamenii să-și facă activitatea;
- Cum și de ce a devenit Mărășeștiul într-o zi din sat, oraș;
- În 5 ani Muzeul Vrancei va fi autofinanțat și va fi plin de vizitatori;
- În anul 2022 Muzeul Vrancei are în plan cu sprijinul Consiliului Județean derularea unui proiect pe care nu l-a mai desfășurat nimeni până acum;
- Dacă Mărășeștiul nu exista ca moment istoric, anul 1918 n-ar mai fi fost anul reîntregirii teritoriilor românești
Transcrierea interviului
Lyuba, voluntar în cadrul proiectului „On Air”, implementat de Asociația Voluntariat Pentru Viață Mărășești: Bună ziua! Numele meu este Lyuba. Ce mai faceți?
Directorul Muzeului Vrancei, Romeo Valentin Muscă: Bună ziua! Numele meu este Valentin. Cum sunteți? Bine ați venit în Vrancea
Lyuba, voluntar în cadrul proiectului „On Air”: Astăzi avem un interviu. Mulțumim pentru timpul acordat.
Directorul Muzeului Vrancei, Romeo Valentin Muscă: Eu vă mulțumesc că ați ales să veniți la Muzeul Unirii din Focșani. Nu este prima dată când veniți în Focșani, dar este prima dată când realizați o emisiune la Muzeul Unirii.
Lyuba, voluntar în cadrul proiectului „On Air”: Vă mulțumim, iar prima întrebare pe care o voi adresa acum este: Puteți să vă prezentați un pic și care este legătura pe care o aveți cu Mărășești?
Mausoleul de la Mărășești este cheia de boltă a memorialelor dedicate eroilor din județul Vrancea
Directorul Muzeului Vrancei, Romeo Valentin Muscă: Muzeul Vrancei este instituția care coordonează toate memorialele dedicate eroilor din Vrancea. Printre memorialele dedicate eroilor căzuți în războaie, eroi români, ruși, nemți, turci, bulgari, austrieci se numără și Mausoleul din Mărășești. Dar Mausoleul din Mărășești este pivotul, este cheia de boltă a acestor memoriale. De ce? Pentru că Mărășești este locul de unde s-a rescris istoria României. Istoria României este până la Mărășești. Și după Mărășești. De aceea este important Mausoleul din Mărășești.
Lyuba, voluntar în cadrul proiectului „On Air”: Următoarea întrebare. Puteți spune povestea dumneavoastră? Cum ați devenit directorul Muzeului Vrancei și care sunt provocările și frumusețile profesiei dumneavoastră?
Muzeul Vrancei este cea mai frumoasă instituție din acest județ prin diversitatea oportunităților pe care ți le oferă ca manager
Directorul Muzeului Vrancei, Romeo Valentin Muscă: Istoria mea acum se scrie! Eu sunt o persoană independentă. Nu sunt o persoană înregimentată. Un intelectual public, liber în gândire și ordonat în fapte și care într-un moment benefic pentru această urbe am candidat la o funcție pe care am și ocupat-o. Cea de manager al Muzeului Vrancei. Pot să mă număr printre puținii care nu și-au dorit să ajungă manageri. Nu mi-am dorit așa ceva, dar oportunitatea nu se ratează. Iar faptul că am activat în societatea civilă de vreo 15 ani în Vrancea criticând tot timpul dezastrul, jaful, dezordinea, haosul din administrarea instituțiilor de cultură din județ, mi-a dat acum ocazia ca manager să gândesc un proiect de management prin care intenționez și am început, să ordonez activitatea Muzeului, să distrug haosul generalizat, să dau oamenilor din Muzeu de lucru și în primul rând să deschid Muzeul către public. Și faptul că dumneavoastră astăzi vă găsiți la Muzeul Vrancei, la Muzeul Unirii este exact parte din această politică de a ieși din grotele fricii în care trăiau acești oameni, de a deschide instituția către tineri. Pentru că noi administrăm un patrimoniu, nu pentru lumea apusă, ci pentru lumea viitoare. Dumneavoastră, tinerii, faceți parte din „publicul țintă” al Muzeului Vrancei. Frumusețile sau deliciile constau tocmai bogăția pe care o oferă Muzeul Vrancei. Muzeul Vrancei este cea mai frumoasă instituție din acest județ prin diversitatea oportunităților pe care ți le oferă ca manager. Și pe care le oferă publicului. Aici este vorba și de o luptă cu inerția. Când vii aici te bucuri că administrezi, că ești șeful unei instituții interesante, dar în același timp trebuie să schimbi mentalitățile. 30 de ani aici s-a cultivat un soi de teamă de celălalt, de autarhie și de autosuficiență. Marea mea plăcere este să deschid Muzeul și să-i transform pe angajați, „să le dau drumul să zboare”. Aceși oameni sunt oameni competenți, care au fost ținuți ascunși aici, în spatele zidurilor. Acum muzeografii vor ieși și vor promova instituțiile. Cam aceasta este rațiunea unui manager. Să pună oamenii la muncă, nu să-i țină închiși în spatele ușilor.
Lyuba, voluntar în cadrul proiectului „On Air”: Următoarea întrebare. Vă mulțumim pentru răspunsul oferit. Care este cheia succesului în momentul în care transmiteți componenta istorică comunității?
Cheia succesului la Muzeul Vrancei: Să promovezi adevărul, să fii corect și să lași oamenii să-și facă activitatea
Directorul Muzeului Vrancei, Romeo Valentin Muscă: Este adevărul te face liber! Întotdeauna sucecsul stă în adevăr. Deci cheia succesului, mereu și dacă vinzi un produs și produsl este bun el va fi cumpărat. Cheia succesului este la Muzeu, să deschidem Muzeul. Să arătăm potențialul. Să invităm oamenii. Și să vadă toată lumea ce este la Muzeu. Partea a doua a principiului „adevărul te face liber!” este corectitudinea. Să fii corect cu angajații și corect cu publicul. Și să deschidem tot. Să arătăm că avem totul deschis. Vedeți aici, totul este deschis, muzeografii sunt alături. Puteți vorbi orice cu ei. Puteți intra în orice instituție care este în administrarea Muzeului, în orice punct de lucru. Și peste tot oamenii au libertatea să vorbească și să vă comunice orice îi întrebați. Aceasta este cheia succesului! Să promovezi adevărul, să fii corect și să lași oamenii să-și facă activitatea. Să nu fii dictator! Dimpotrivă, să fii opusul! Să fii un democrat!
Lyuba, voluntar în cadrul proiectului „On Air”: Vă mulțumesc! Care sunt aspectele pozitive și cele negative când promovați istoria locală generațiilor viitoare?
Cum și de ce a devenit Mărășeștiul într-o zi din sat, oraș
Directorul Muzeului Vrancei, Romeo Valentin Muscă: Aspectele pozitive vi le-am zis un pic, partea negativă este că dacă mereu cultivi o mentalitate negativistă și le spui oamenilor că trăiești într-un județ sărac, într-un oraș urât, cu oameni neprietenoși, atunci chiar angajații instituției ajung să creadă acest lucru. Și atunci trebuie să le schimbi mentalitatea. Partea negativă este că mă lovesc mereu de neîncrederea oamenilor în ei. Deci oamenii n-au încredere în ei. Partea proastă: oamenii nu au încredere în ei și mereu se tem să ia decizii. Aceasta este a doua chestie negativă: lipsa curajului de a-ți asuma o decizie. Când este de făcut ceva, toată ziua trebuie să dai telefon; și dacă trebuie să tai un trandafir. Oamenii au frică de a lua decizii. Ori, cheia succesului este să-i dai omului libertatea să ia o decizie, fie și greșită. Și-o asumă, dar data viitoare va ști cum să o managerieze. Mărășești nu-l poți uita! Mausoleul Mărășești în primul rând e situat pe artera principală. Va trece și autostrada. Este situat la drumul principal. Nu poți să-l uiți. E vizibil de la kilometri distanță. Și de pe artera principală și de Valea Putnei și de pe Valea Milcovului. Deci Mausoleul Mărășeștiul nu poate fi uitat, pentru că este un reper în primul rând vizibil. Îl vezi de peste tot. Este asociat cu orașul Mărășești. Orașul Mărășești a fost un sat, dragă Lyuba. Iar după luptele din 1917 unde au murit laolaltă români, ruși, nemți, ukrainieni, turci și bulgari, așa de mare a dost sacrificiul încât Guvernul francez a acordat cea mai înaltă distincție orașului Mărășești. Însă au constatat, după ce au scris distincția și l-au trimis pe generalul Joffre să ofere distincția la Mărășești în 1917, că Mărășești era un sat. Și atunci Guvernul României aflat în exil la Iași a lua o decizie într-o noapte și a transformat satul Mărășești, în oraș. Și după o zi pe alta satul Mărășești a devenit oraș. Și nu poate fi uitat sacrificiul de acolo pentru că Mărășești este intrat în toare cărțile de istorie. Nu numai din România. Dar și din Germania. Pentru că înfrângerea Armatei Germane la Mărășești n-a fost una oarecare. Să-l înfrângi pe Feldmareşalul von Mackensen la Mărășești era ceva de neconceput. Deci noi nu putem uita, pentru că nu pot uita alții ceea ce s-a întâmplat la noi. Și Mărășeștiul astăzi este fascinant pentru tânăra generație. Pentru ei am făcut un tur virtual. Și am avut o multitudine de telefoane. Nu din partea celor de vârsta a treia, ci din partea tinerilor care de acasă au intrat și vizitează un monument pe care nu-l pot păși oricând cu piciorul, deoarece unii sunt la Paris. Și mi-au dat telefon și mi-au zis „Mulțumesc că ai făcut turul virtual! Vedem și noi Mausoleul de la Mărășești. Vom veni în vacanță la vară și îl vom vizita”. De aceea Mărășeștiul nu poate fi uitat! Și Mausoleul din Mărășești dă viață orașului Mărășești. Pentru că cei mai mulți angajați ai Mausoleului sunt de la Mărășești din oraș. Dar însăși comunitatea din Mărășești este legată sufletește de Mausoleu. Pentru că după 1989 la Mărășești orașul a decăzut economic, dar autoritățile județene și locale de rușine de a nu ajunge exemplu negativ în toată lumea aceasta, se îngrijesc de oraș. Pentru că cine vine la Mărășești automat privește peste Canalul Siret-Bărăgan și vede ruina din Mărășești. Și atunci de voie, de nevoie sunt obligate autoritățile locale din Mărășești să țină orașul pe picioare. Să investească în Mărășești pentru că, vara când venim și comemorăm eroii (n.r. pe 6 august) la Mausoleu, vor avea surpriza să constate că vizitatorii vor trece și prin oraș. Și nu le convine să găsească un oraș mort.
În anul 2022 Muzeul Vrancei are în plan cu sprijinul Consiliului Județean derularea unui proiect pe care nu l-a mai desfășurat nimeni până acum
Duminică avem câteva grupuri de tineri (n.r. interviul a fost realizat pe 22 noiembrie 2021) de la DGASPC Vrancea care vor merge la Mausolee. Iar în 2022 avem un proiect pe care nu l-a mai desfășurat nimeni până acum. Vrem să ducem gratuit cu mașinile școlilor toți elevii din Vrancea. În județul Vrancea sunt 94000 (nouăzeci și patru de mii) de elevi. Rețineți, 94000 de elevi din care câteva mii au vizitat. Vrem să-i ducem cu mașinile școlilor pe toți tinerii din Vrancea, în 2022, să viziteze Mausoleele Mărăști, Soveja, Focșani și Mărășești. Acesta este un proeict pe care nu l-a mai derulat nimeni până acum. Pentru că dacă ne adresăm tinerilor, trebuie să-i și aducem acolo. Nu-i putem obliga să vină cu microbuzul la Mărășești. Ori noi, instituția Muzeului Vrancei, punem la dispoziție gratuit spațiu, punem la dispoziție muzeografii și prin Consiliul Județean Vrancea se va susține ca școlile să pună la dispoziție și ele microbuzele, să le plătim carburantul, să viziteze Mausoleele, incuslv cel din Mărășești.
Lyuba, voluntar în cadrul proiectului „On Air”: Unde vedeți Muzeul în cinci ani?
În 5 ani Muzeul Vrancei va fi autofinanțat și va fi plin de vizitatori
Directorul Muzeului Vrancei, Romeo Valentin Muscă: Muzeul Vrancei în 5 ani? Din punct de vedere financiar, în acest moment Muzeul Vrancei trăiește din subvenții de la Consiliul Județean Vrancea. Dar noi avem vreo 9 puncte muzeeale și din punct de vedere financiar, noi trebuie de la 2% acum să ajungem să ne plătim salariile 100%. Pentru că suntem 100 de angajați. Suntem o companie militară, 5 plutoane. Dcaă nu suntem în stare să ne scoatem salariile în 5 ani, atunci plecăm acasă. Financiar. Din punct de veder cultural, Muzeul Vrancei nu trebuie să fie ca astăzi, cu 2 vizitatori prin el. Muzeul va trebui să fie plin de vizitatori. Iar vizitatorii vin dacă află. Deocamdată suntem zero la capitolul promovare, zero la capitolul comunicare și zeo la capitolul imagine. Am preluat un buget făcut de alții, prost. Vom avea un buget 2022 sănătos și primul lucru este promovarea, comunicarea și distribuirea în spațiul virtual a ideii că există în Vrancea un Muzeu și că acest Muzeu administrează 9 puncte de vizitare. Și atunci Muzeul va fi plin. Dacă Muzeul e plin, ne aduce și bani. Că oamenii plătesc să viziteze. Dacă ne aduce bani, avem cum să plătim și să investim. Să modernizăm. Vedeți, cam curge varul pe pereți la exterior! Pentru că s-a deteriorat clădirea. Deci în 5 ani Muzeul Vrancei va fi autofinanțat și va fi plin de vizitatori.
Dacă Mărășeștiul nu exista ca moment istoric, anul 1918 n-ar mai fi fost anul reîntregirii teritoriilor românești
Ar fi grav să vină românii acasă. Dacă s-ar întoarce românii acasă, vă dați seama că ar avea loc o revoluție politică. Dacă se întoarce diaspora acasă, vă dați seama, ar fi pericol! Pot veni românii acasă, Diaspora susține economic România. Noi în schimb trebuie să cultivăm sentimentele acestea patriotice, nu naționaliste, că naționalismul este boala generală în Europa de la Rise Moon până la Xi Jinping. Noi trebuie să cultivăm sentimentele de dragoste de patrie, nu naționalismele, și Muzeul Vrancei are ca misiune tocmai acest lucru, printre altele. Să le amintim prin intermediul spațiului virtual, de aceea suntem pe tur virtual, ne vom moderniza site-ul. Avem 5 milioane de români plecați peste hotare. Dacă veți cerceta statisticile, 2020 este primul an din istoria României când s-au născut mai mulți copii români în diaspora decât în țară. Deci avem o Românie în afara țării. Muzeul Vrancei se adresează și acelei Românii. Și-o așteptăm să ne viziteze muzeele, să vadă ce este aici. Am putea, dacă le-am asigura locuri de muncă. Deci vă dați seama ce-mi propuneți dumneavoastră să spun? Ca Diaspora să revină trebuie să-i dăm de muncă. Așa ceva este imposibil. De ce? Oamenii din România n-au plecat în voiaj în exterior. Au plecat după un loc de muncă mai bine plătit. Trăiesc în Occident cu salarii de minim 1000 de euro /lună. Noi aveam 200-300 euro. Și atunci nu putem să-i chemăm de la mai bine la mai rău. Deci așa ceva nu se poate face decât în momentul în care economia României va crește în mod natural și salariu minim va ajunge la 1000 de euro. Atunci vor veni și oamenii acasă și vor avea de ales între un loc în Germania sau unul în România. Acest atunci însă e departe! Noi abia ne chinuim cu PNRR -ul să aducem niște bani în țară.
Locuitorii din Mărășești trebuie să fie mândri că locuiesc într-u oraș frumos. Pentru că Mărășeștiul este locul unde s-a murit „cu pieptul gol”. Așa au murit oameni nevinovați acolo. Să știți, că poate nu realizați. De ce vă spun aceasta? Pentru dacă nu era Mărășești, nu era anul 1918. Și atunci Statul Român cădea și nu mai era Unirea României cu Basarabia, nu mai era Unirea României cu Bucovina, nici cu Transilvania. Deci dacă Mărășeștiul nu exista ca moment istoric, anul 1918 n-ar mai fi fost anul reîntregirii teritoriilor românești. Dar manualele de istorie sunt făcute de incompetenți și uite așa se ajunge de niciodată nu spunem lucrurilor pe față. Nu pe nume. Nu le spunem cum trebuie! Și învățăm numai o sumă de cartușe trase, de puști, de răniți, dar nu spunem esența.
Lyuba, voluntar în cadrul proiectului „On Air”: Mulțumim mult pentru acest interviu. A fost foarte interesant.
Directorul Muzeului Vrancei, Romeo Valentin Muscă:Mulțumesc și eu Lyuba
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Brand voice
Foto | Primăria Pufești a obținut o finanțare prin PNRR pentru construirea unui ,,Centru de zi ” pentru copiii în situații de risc
De același autor
