Brand voice

Consilierul județean Adrian Crețu îi răspunde punctual lui Oprișan, la explicațiile date emisiunii „România, Te Iubesc!”

Ziarul de Vrancea
18 sep 2019 4409 vizualizări

Consiliul Județean Vrancea a publicat o listă de 13 răspunsuri la întrebările puse de Paula Herlo, jurnalistul de la „România, Te Iubesc!”.  Adrian Crețu consideră că toate aceste răspunsuri nu sunt altceva decât pură demagogie și un exercițiu, nereușit, de imagine. Iată ce a declarat consilierul liberal:

  1. Cât au costat manifestările dedicate evenimentului Vrancea Eroică?  -  În 2017, la centenarul luptelor de la Mărășești, pentru Vrancea Eroică s-au cheltuit 2,274 milioane de lei pentru spectacole, bani de la Guvern. Suma alocată de Guvernul Tudose pentru manifestările din Vrancea a fost de 19,3 milioane lei, din fondul de rezervă, iar banii rămași neutilizați nu au fost restituiți, rămânând în bugetul județului. Mai mult, CJ Vrancea nu a dat nicio explicație privind modul și oportunitatea cheltuirii lor. În 2018, firma OMP Events, prezentă an de an la orice acțiune marca Oprișan, a primit 2,52 milioane de lei pentru organizarea spectacolului sub egida Vrancea Eroică. De ce a fost nevoie să mai ia în 2019 încă 3 milioane de la dezvoltare tot pentru spectacole?? Așa că, răspunsul corect la întrebarea legată de Vrancea Eroică este 24,34 milioane de lei, nu doar 2,52 milioane.

  2. Câți kilometri de drumuri județene au fost asfaltate? Câți kilometri mai sunt de asfaltat? - Situația drumurilor din Vrancea este bună doar pe hârtie, teoretic. Practic, toate lucrările au fost oprite după aprobarea celebrei ordonanțe 114, pentru a se face o evaluare a lucrărilor la sfârșitul anului 2018 și pentru a se supune aprobării noii indicatori economici, la jumătatea lui 2019. Multe șantiere sunt deschise prin tăieri fastuoase de panglică și apoi abandonate, de notorietate fiind DJ204D Vulturu – Maluri, pe care, într-un an și jumătate, s-au pus două roabe de pietriș, nici vorbă de asfalt, sau DJ205J din Fitionești, răzuit în campania electorală pentru europarlamentare și lăsat în acest stadiu și acum. Să amintesc de DJ205N, din Jariștea, despre care Oprișan a spus într-o ședință „să mai aștepte”, pentru că acolo locuiește președintele PNL Vrancea, senatorul Cătălin Toma, sau DJ205B ce străbate comuna Urechești, unde primarul a pus panouri din loc în loc pentru a informa cetățenii că acel drum aparține de Consiliu Județean, iar la o trecere a lui Oprișan prin localitate a plantat flori în craterele din șosea. Adaug  că în această vară, locuitorii din comuna Garoafa, în frunte cu preotul din localitate, au ieșit să protesteze față de modul în care se prezintă DJ205E Garoafa – Răchitosu – Ciușlea. Șirul despre drumurile județene din Vrancea poate continua mult, dar în niciun caz bine.
  3. Câți locuitori ai județului Vrancea sunt racordați la rețeaua de apă curentă? - Racordarea vrâncenilor la rețeaua de apă potabilă se face cu hei-rup-isme de proastă calitate, scopul fiind să dea bine pe hârtie. De două luni, la Cotești, apa este improprie consumului și activităților casnice. Cetățenii din Cotești se plâng că apa potabilă are culoarea roșie, miroase a canal și nu poate fi folosită nici pentru uz casnic. În plus, este furnizată și cu program. Primarul a declarat că vrea să înființeze el o societate, independentă de CUP, ca să furnizeze apă de calitate. La Dumitrești primarul pune anunț pe pagina de facebook, ca un eveniment, precum că în acea zi va fi apă potabilă toată ziua, iar situația cu furnizarea apei potabile după program este întâlnită în multe localități vrâncene, inclusiv în cartierul Unirea-Odobești, unde locuiesc. Să nu uităm de acuzațiile de furt, acuzații făcute după ureche, pe care le-a adus directorul companiei de apă vrâncenilor, acesta fiind motivul, în opinia sa, pentru care sistemul nu funcționează.
  4. Câți locuitori ai județului Vrancea sunt racordați la rețeaua de canalizare? - Procentul este așa de mic, încât nu trebuie adăugat nimic. Cei 146.344 locuitori racordați sunt în procent covârșitor din zona urbană, numărul vrâncenilor din urban fiind de 145.121. De ce nu prezintă defalcat situația Consiliul Județean? Vorbesc despre programe ce se vor termina în 2022?? În 2016 Oprișan spunea în campania electorală că face parc industrial lângă Focșani, iar în 2019 a declarat în plenul unei ședințe de CJ că parcul nu se face, pentru că așa a hotărât el. Conduce județul de aproape 30 de ani. Câți locuitori au fost racordați în această perioadă? Despre asta vorbim, despre investiții care lipsesc cu desăvârșire.
  5. Câți locuitori ai județului Vrancea sunt racordați la rețeaua de gaz? - În Vrancea, potrivit recensământului din 2011, sunt 149.881 locuințe. Cifrele furnizate de CJ (29.488 utilizatori casnici și 1.190 asociații de proprietari) demonstrează că în afară de cele două municipii (Focșani și Adjud), la rețeaua de gaze mai sunt racordate orașele Odobești, Panciu și Mărășești, dar nu în totalitate.
  6. Câți turiști au vizitat Vrancea în 2018? -  Aici, propaganda lui Oprișan a dat tare cu bățul în baltă. Este mai mult decât hilar să amintești de Drumul Vinului DJ205B când vorbești despre turism, atât timp cât locuitorii care parcurg acel drum zilnic au vrut să vină la sediul CJ să facă revoluție, iar primarul plantează panseluțe în gropile de pe el. Este o bătaie de joc. Oprișan se laudă cu 49.643 de turiști, din care 1.739 cetățeni străini în 2018? Haideți să vedem cifrele din anii trecuți. În anul 2016 au fost înregistrați 2300 de turiști, iar în 2017 2000 de turiști străini, cu 13% mai puțin, pentru ca în 2018 să mai scadă cu 15%, la 1739, fiind singurul județ din zonă care a înregistrat scădere. Dacă raportăm numărul unităților de cazare la numărul turiștilor vom vedea de ce hotelurile trăiesc din organizarea de evenimente, nu din turism cum ar fi normal.
  7. Câți investitori străini derulează afaceri în județul Vrancea? - Dacă ne uităm pe lista investitorilor străini din Vrancea, cea trimisă de CJ,  observăm o situație comparabilă cu cea a celor patru evangheliști, care sunt trei, Luca și Matei. Nu că 68 ar fi vreo cifră mare, dar suedezii de la Premium Porc fac cât toți la un loc înmulțit cu 15. Gurile rele spun că și poluarea făcută de ei este pe măsura investiției, adică foarte mare.
  8. Câți agenți economici cu mai mult de 500 de angajați desfășoară activități în județul Vrancea? - În tot județul, CJ Vrancea spune că sunt șase angajatori cu peste 500 de salariați, dar de fapt sunt cinci, deoarece Zanfir SNC a vândut mare parte din afacere către Mega Image. Din cei cinci, patru sunt fabrici de confecții, care lucrează în sistem lohn, acest sistem însemnând producerea unor articole folosind mâna de lucru necalificată sau puțin calificată locală, considerată ieftină pe plan international.  Chiar și materia primă este importată, prelucrată, apoi exportată din nou.
  9. Câți cetățeni ai județului Vrancea au migrat în străinatate din 2002 și până în prezent? - Tot din Anuarul Statistic al Județului Vrancea, la 1 iulie 2003 erau înregistrați 395.330 locuitori în Vrancea. La data de 1 iulie 2017 figurează 326.385 locuitori, deci, un deficit de 68.945. Sporul natural al județului este negativ, el ajungând de la -1.587 în 2012 la -1.876 în 2017. Chiar dacă luăm în calcul acest aspect, vedem că lipsesc foarte mulți vrânceni, cifrele date de CJ referitoare la migrarea definitivă fiind praf în ochi, știut fiind faptul că, vara, municipiul Focșani se blochează timp de o lună din cauza vrâncenilor veniți acasă, în concediu. Prin urmare, cei care au părăsit Vrancea sunt de ordinul zecilor de mii, nu de ordinul sutelor, așa cum susține administrația pesedistă.
  10. Care este rata șomajului în județul Vrancea? - La acest punct Oprișan se laudă că rata șomajului în Vrancea este de 3,7%, sub media națională. Dacă ne uităm la alte răspunsuri date, găsim cifra de 42,800 angajați în mediul privat și 15,867 angajați la stat. În total 58,667 angajați cu acte în regulă. Dar, în Anuarul Statistic figurează nici mai mult, nici mai puțin decât 186,363 vrânceni cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, apți de muncă. Din ce trăiesc 127,696? Din drepturi de autor? Din pariuri? Numărul de șomeri este așa mic în Vrancea deoarece mulți au o bucățică de pământ pe care fac agricultură de subzistență, iar și mai mulți trăiesc din banii trimiși de părinții, frații, rudele plecate în străinătate, care trimit sume  lunar, în țară.
  11. Câți asistați social cu drept de muncă sunt în plată? - Numărul reiese clar din situații, dar partea cu prestarea orelor de muncă în folosul comunității lasă de dorit. Totul este pe hârtie.
  12. Câți angajați în sistemul privat există în evidențe în județul Vrancea? - 42,800 persoane în mediul privat înseamnă aproape 20% din forța de muncă din Vrancea, iar acest lucru spune tot.
  13. Câți angajați în sistemul de stat există în evidențe în județul Vrancea? – Ce vreau să subliniez este faptul că DGASPC are tot atâția angajați precum cel mai mare angajator privat din Vrancea, ARTIFEX, iar în 2017 a fost cel mai mare angajator din județ.  

Dragă Consiliule Județean Vrancea, măi Marian Oprișan, dacă asta înseamnă normalitate și dezvoltare economică, dați-mi voie să mă înscriu pe lista celor care vor pleca din acest județ, chiar dacă nu voi figura în evidențele voastre și nu vă va păsa, după cum a scris consilierul județean Adrian Crețu.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.