Noile Sandero şi Logan, sub lumina reflectoarelor
Dacia a prezentat joi, la Salonul Auto de la Paris, noile modele Logan, Sandero si Sandero Stepway, care aduc numeroase îmbunătăţiri la capitolul design şi echipare faţă de variantele anterioare, Sandero fiind disponibil în Romania începand de luni, la preţuri pornind de la 6.990 euro (TVA inclusă). Noile Sandero şi Sandero Stepway vor putea fi comandate în Romania începand de la 1 octombrie, la preţuri pornind de la 6.990 euro, respectiv 10.800 euro, cu TVA inclusă, potrivit unui comunicat transmis joi de Dacia. Logan va putea fi comandat în Romania începand de la sfarşitul acestui an, la un preţ încă necunoscut. Reprezentanţii Dacia au precizat că preţul noului Logan nu a fost comunicat. "Noua generaţie Logan şi Sandero păstrează genele care au asigurat succesul mărcii, aducand îmbunătăţiri faţă de generaţia anterioară. Cea mai vizibilă caracteristică este o nouă identitate de design. Designul exterior a rămas robust, dar a devenit mai modern şi mai elegant, inspirand totodată o percepţie mai ridicată a calităţii", a declarat Tavares.
Motoare noi
Pe langă împrospătarea design-ului, noile Logan şi Sandero preiau inovaţii aduse în această primăvară de modelul Lodgy, precum sistemul Media Nav prin care anumite funcţii ale maşinii, precum radioul sau navitaţia, pot fi controlate cu ajutorul unui ecran tactil de şapte inci aşezat pe planşa de bord. Totodată, noile modele pot fi echipate cu noi motorizări, cu un consum mai redus de carburant şi în acelaşi timp emisii poluante mai scăzute. Motorul dCi 90 aduce în premieră emisiile sub 100 grame dioxid de carbon pe kilometru, în timp ce noua motorizare TCe3 cu trei cilindri, pe benzină, de 0,9 litri, oferă o eficienţă sporită. Dacia a adăugat două noi nuanţe de albastru şi bej la gama disponibilă clienţilor pentru Logan şi Sandero, se precizează în comunicatul companiei. Sandero Stepway este de asemenea disponibil într-o nouă nuanţă de albastru. Noile modele marchează o evoluţie semnificativă a design-ului modelelor Dacia, cu elemente mai elegante şi mai agresive. "Partea frontală, dominată de emblema Dacia, poziţionată în centrul calandrului, este comună pentru toate modelele. întregul ansamblu a caştigat în expresivitate datorită noului design al blocurilor optice faţă şi formei noia grilei radiatorului. Din profil, ambele vehicule dau o impresie de robusteţe, afirmată de flancurile sculptate, de pasajele evazate ale roţilor şi de linia fluidă a părţii superioare a caroseriei", se spune în comunicatul Dacia.
Ce dotări va avea
La interior, cele două modele marchează debutul unei noi planşe de bord, cu un design modern, disponibilă în două nuanţe în funcţie de model şi de versiune. Conturul cadranelor, al aeratoarelor, sigla de pe volan şi manerul schimbătorului de viteze pot fi cromate, în funcţie de varianta de echipare aleasă. Totodată, la centrul planşei de bord apare ecranul tactil al sistemului Media Nav, prezent deja pe Dacia Lodgy şi Dokker şi disponibil pe toate cele trei noi modele. Media Nav permite controlarea sistemului radio/audio, a sistemului de navitaţie şi a altor funcţii ale automobilului prin intermediul unui touchscreen cu diagonala de 7 inci. în plus, sistemul are prize USB şi jack, care permit conectarea de suporturi şi echipamente media externe. Comenzile audio se regăsesc şi pe volan. Baza de date a sistemului de navigaţie poate fi actualizată şi completată de clienţi atat prin descărcarea hărţilor de pe un suport de memorie extern, pe USB, cat şi prin accesarea siteului Dacia Naviextra. O altă noutate în gama Dacia, noile modele sunt echipate cu limitator/regulator de viteză, iar asistenţa la parcarea cu spatele este disponibilă în funcţie de nivelul de echipare. Centurile de siguranţă ale noilor Logan, Sandero şi Sandero Stepway sunt echipate cu limitator de efort şi calibrate pentru a proteja toracele în caz de şoc. Locurile laterale ale banchetei din spate sunt de asemenea echipate cu centuri de siguranţă cu puncte de fixare care permit montarea scaunelor pentru copii. Noile modele Dacia dispun de 4 airbag-uri frontale şi laterale pentru şofer şi pasager, faruri de zi, ABS, AFU şi ESP încă de la variantele de echipare de bază.
UE atenţionează Guvernul să nu mai schimbe legea achiziţiilor ca pe şosete
Legea achiziţiilor publice a fost modificată de cateva ori pe perioada verii
Reprezentanţii Comisiei Europene (CE) au atenţionat Guvernul că modificările legii achiziţiilor publice sunt prea frecvente şi că acest fapt poate să constituie un motiv de declanşare a procedurii de infringement, deoarece denotă lipsa unei stabilităţi legislative şi afectează mediul de afaceri. Avertismentul a fost transmis, conform unui document oficial de către membrii Direcţiei Generale de Piaţă Internă şi Servicii a Comisiei Europene (DG MARKT), într-o reuniune organizată la Bruxelles, la finele lunii august, cu o delegaţie romană condusă de Eugen Teodorovici, consilier de stat al premierului, avand ca temă modificarea legislaţiei în materie de achiziţii publice. Informarea prin care autorităţile romane sunt anunţate despre atenţionările primite din partea CE a fost transmisă inclusiv premierului Victor Ponta. În document se arată că reprezentanţii CE a atras atenţia că modificările legislative sunt prea frecvente, în condiţiile în care statele membre oricum vor fi obligate în viitor să opereze modificări de legi după adoptarea noului cadru legislativ comunitar. "A fost semnalat că Comisia are aceeaşi abordare şi pentru alte state membre, cărora le recomandă să se gandească de două ori înainte de a opera modificări legislative în această perioadă, deoarece vor trebui să se alinieze, respectiv să transpună în legislaţia naţională noile directive. Totodată, Comisia a explicat că şi frecvenţa modificărilor legislaţiei naţionale poate să constituie un obiect de lansare a procedurii de infringement, deoarece lipseşte stabilitatea legislativă şi aceasta afectează mediul de afaceri", se afirmă în documentul citat. În discuţiile de la Bruxelles, partea romană a insistat că propunerile de modificări pentru cadrul legislativ naţional au fost elaborate în urma consultării cu mediul de afaceri şi că se doreşte soluţionarea problemelor legate de absorbţia fondurilor comunitare, deoarece achiziţiile publice constituie problema principală. La sfarşitul lunii iulie, Guvernul a analizat în şedinţă un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede că pragul valoric al contractelor de la care autorităţile pot cumpăra direct produse, servicii sau lucrări, fără a fi obligate să iniţieze licitaţii publice, va fi dublat, de la 15.000 euro la 30.000 euro, pentru achiziţiile sub acest plafon urmand să fie eliminată şi garanţia de participare De asemenea, în proiect era propusă relaxarea condiţiilor de preţ pentru participanţii la licitaţii publice, prin reducerea de la 85% la 60% din valoarea estimată a contractului sau la 70% din preţul mediu al celelorlalte oferte a nivelului sub care un preţ poate fi considerat ca nefundamentat. Ulterior, în luna septembrie, a fost lansat un nou proiect care stabileşte că limita sub care preţul ofertat pentru un contract de achiziţie publică este considerat ca "neobişnuit de scăzut", neputand fi respectat de către executant, va fi redusă de la 85% la 70% din valoarea estimată a contractului, actuala limită fiind păstrată doar dacă sunt depuse minim cinci oferte.
92% din firmele din Romania sunt în situaţie de risc
Doar 8% dintre companiile din Romania au un risc foarte redus de a intra în incapacitate de plată, majoritatea firmelor fiind încadrate în zone periculoase din acest punct de vedere, potrivit ICAP Romania, firmă specializată în evaluarea riscurilor de creditare. Analiza de risc este realizată pe baza datelor financiare ale celor circa 450.000 companii active care şi-au declarat datele financiare pentru 2010 şi 2011. Datele arată că între 2010 şi 2011 cifra de afaceri totală declarată de companiile din Romania a crescut cu 16%, de la 816 miliarde de lei la 944 miliarde de lei, în timp ce profitul net cumulat s-a dublat la 11 miliarde de lei, faţă de 5 miliarde de lei în 2010. În acelaşi timp, băncile au crescut valoarea creditelor acordate companiilor cu 10% în 2011, în condiţiile în care în 2010 împrumuturile au totalizat 135 miliarde de lei, iar în 2011 au ajuns la 148 miliarde de lei, potrivit datelor ICAP Romania. Creşterea cifrei de afaceri a venit în special din evoluţia comerţului şi industriei, unde s-a înregistrat un avans al afacerilor de 16%. Aceste două sectoare au raportat şi o dublare a profitului net. Sectorul serviciilor a înregistrat o creştere moderată de doar 8%, în timp ce profitul net s-a majorat de la 0,3 miliarde de lei la 1 miliard de lei. "Paradoxal, cand vine vorba de cele mai mari riscuri de intrare în incapacitate de plată, rolurile se schimbă, astfel industria are cel mai mare risc (12%), aceasta fiind urmată de comerţ (9%) şi servicii (8%)", a declarat la o conferinţă pe tema insolvenţelor, Norela Leculete, credit risk consultant ICAP Romania. Ea a arătat că analiza de risc realizată de companie a relevat faptul că 55% dintre firmele romaneşti nu şi-au schimbat gradul de risc, în timp ce 23% şi-au îmbunătăţit riscul de credit şi 22% şi-au înrăutăţit situaţiile financiare. Astfel, o analiză a ratingurilor ICAP ale tuturor companiilor romaneşti arată că marea majoritatea sunt evaluate în zonele de risc mai ridicate, respectiv C2, D1, D2 şi E1. Reprezentantul ICAP spune că 22% din companiile sunt clasificate în zona de risc E1, ceea ce reprezintă o probabilitate de neplată de 35%. De asemenea, 23% din companiile romanesti evaluate cu D2 vor avea o probabilitate de neplată de 14,5% şi 20% din cele evaluate cu D1 vor avea o probabilitatea de neplata de 7%.
Vuza vrea să-i strice afacerea lui Dan Diaconescu
Compania Chimcomplex, deţinută de omul de afaceri Ştefan Vuza, a prezentat joi OPSPI o ofertă de cumpărare a creanţei de aproximativ 150 milioane de euro pe care compania de stat Electrica SA o are asupra combinatului chimic Oltchim Ramnicu-Valcea (OLT). "Conform procedurii, Chimcomplex avea cinci zile să vină cu o nouă ofertă pentru creanţa Electrica. Dacă va fi vandută creanţa Electrica, vom avea alt creditor, şi anume pe domnul Vuza. Va trebui să negociem cu toţi creditorii", a declarat ieri avocatul Daniel Fenechiu, reprezentant legal al lui Dan Diaconescu. Practic, în acel moment Vuza poate solicita plata datoriei sau poate cere insolvenţa firmei. Chimcomplex a oferit săptămana trecută 202 milioane de lei pentru creanţa Electrica. OPSPI nu a reuşit să vandă săptămana trecută creanţele de aproximativ 400 milioane euro ale AVAS şi Electrica asupra Oltchim. Oferta Chimcomplex a fost sub preţul minim solicitat de distribuitorul de energie, iar pentru creanţa AVAS nu a fost depusă ofertă. Diaconescu a caştigat licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim, după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.
BNR menţine dobanda de politică monetară
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a Romaniei (BNR) a menţinut joi rata dobanzii de politică monetară la 5,25% pe an, precum şi nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, de 15%, respectiv 20%,în conformitate cu aşteptările analiştilor. "BNR va monitoriza atent evoluţiile interne şi ale mediului economic global, astfel încat, prin adecvarea instrumentelor sale, să asigure atingerea obiectivelor de stabilitate a preţurilor pe termen mediu şi de menţinere a stabilităţii financiare", se arată într-un comunicat al băncii centrale. Decizia BNR este în linie cu aşteptările analiştilor din Asociaţia Analiştilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR), care apreciază că scăderea dobanzii şi a rezervelor în lei ar putea fi reluată anul viitor. BNR a redus dobanda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale de la începutul anului, pană la minimul istoric de 5,25% pe an. La începutul lunii mai, BNR a oprit însă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din Romania, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro. Pentru luna decembrie a acestui an, estimarea membrilor AAFBR, care au participat la un sondaj intern, plasează dobanda de politică monetară la 5,25%. De asemenea, rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută ar putea rămane nemodificate pană la finalul anului. Anul viitor ar putea aduce o scădere a dobanzii de politică monetară la 5% şi o diminuare a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei pană la nivelul de 12% în luna decembrie. Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută ar putea rămane la 20% pană la finele anului următor. Ponderea analiştilor care estimează o relaxare a politicii monetare pană în decembrie 2013 este în scădere faţă de sondajul anterior, desfăşurat în iulie.
Cumnatul lui Geoană nu mai este preşedintele Eximbank
Guvernul l-a înlocuit, ieri, pe preşedintele Eximbank Ionuţ Costea (n.r.-cumnatul lui Mircea Geoană), la final de mandat, cu Traian Halalai, director adjunct la Banca Romanească, au declarat surse oficiale. De asemenea, Mihai Mandreş a fost numit vicepreşedinte al băncii, în locul Luminiţei Manolache. Mandreş a lucrat în trecut la ING Bank şi Eximbank. Ministerul Finanţelor Publice, acţionarul majoritar al Eximbank, a decis să-l păstreze pe Paul Ichim pe poziţia de vicepreşedinte al băncii. Costea a fost numit la conducerea Eximbank la începutul anului 2009, pe timpul mandatului guvernului PSD-PDL. El este cumnatul fostului lider al PSD Mircea Geoană. EximBank este o instituţie specializată al cărui portofoliu de produse, axat pe cele trei direcţii de acţiune - finanţare, garantare şi asigurare, permite băncii să susţină activitatea şi dezvoltarea exportatorilor, a IMM-urilor şi a companiilor ce derulează proiecte în domenii prioritare pentru dezvoltarea economiei, în special a celor ce contribuie la absorbţia de fonduri europene.
Apariţia iPhone asemănată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice pentru Nokia
Nokia va evita propunerea unui dividend pentru 2012, o premieră în istoria consemnată electronic a companiei, care şi-a consumat rezervele de numerar în urma pierderilor şi investiţiilor masive necesare pentru a reveni pe o piaţă dominată acum de nou-veniţi precum Google şi Apple. Impactul apariţiei smartphone-ului cu ecran tactil, fără taste, devenit standard după lansarea iPhone-ului în 2007, se dovedeşte a fi mai greu de suportat pentru Nokia decat destrămarea Uniunii Sovietice, potrivit unei analize Bloomberg. Căderea URSS, la acea dată unul dintre cei mai mari clienţi ai echipamentelor de telecomunicaţii produse de Nokia, a cauzat probleme financiare serioase pentru compania finlandeză, însă nu a împiedicat-o să plătească dividende acţionarilor, după cum reiese din registrele electronice ale producătorului de telefoane mobile, care datează din 1989. Nokia este în pierdere şi consumă lunar aproximativ 300 milioane de dolari din rezervele de numerar acumulate în 14 ani de dominaţie a pieţei telefoanelor mobile. Compania nu a reuşit să se adapteze suficient de rapid la popularitatea caştigată subit de smartphone-ul fără tastatură, care se datorează iPhone-ului indiferent de evoluţia actuală a pieţei şi de preferinţele fiecărui utilizator în materie de preţ, specificaţii hardware şi sistem de operare.
Cele mai mari investiţii au fost atrase de industria prelucrătoare
Cele mai mari investiţii străine directe (ISD) intrate în Romania pană la finele anului trecut au fost îndreptate către industria prelucrătoare, cu o pondere de 31,5% dintr-un total de 55,13 miliarde euro, domeniu urmat de intermedieri financiare şi asigurări, cu 18,2%, şi comerţ, cu 11,4%. Industria prelucrătoare a atras un total al ISD în cuantum de 17,37 miliarde euro, intermedierile financiare şi asigurările au beneficiat de 10 miliarde euro, iar comerţul a avut 6,28 miliarde euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a Romaniei. Aceste domenii au fost urmate de construcţii şi tranzacţii imobiliare (10,7%, 5,89 miliarde euro) şi tehnologia informaţiei şi comunicaţii (5,4%, 2,96 miliarde euro). Soldul final al investiţiilor străine directe era, la finalul anului trecut, de 55,139 miliarde euro, din care 37 miliarde (67%) reprezintă participaţii la capital, inclusiv profitul reinvestit, iar 18,138 miliarde euro provin din credite primite de la investitorii străini. Anul trecut, fluxul net de investiţii străine a fost de 1,81 miliarde euro, din care 83,3% au fost participaţii la capital, iar restul credit de la investitorii străini.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
