Pe urmele istoriei

Oameni și locuri din istoria Mărășeștiului, readuse în atenția publică de profesorul Cătălin Mocanu

Ziarul de Vrancea
26 sep 2019 1241 vizualizări

În 1859 începe construirea șoselei Mărășești-Focșani-Galați-Brăila, la realizarea căreia au trudit îndeosebi țăranii clăcași (birnicii). Între anii 1859-1866, pe tronsonul Mărășești-Focșani au fost folosite trupele de geniu ale Armatei Române. În același an 1859 este menționată și înființarea unei școli de băieți.

Anul 1859 are puternice rezonanțe în Istoria Neamului Românesc, marcând Unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza și, implicit, constituirea României Moderne. Așezarea în devenire de pe malul Siretului a avut privilegiul ca, la 5 februarie 1859, să fie vizitată de „Domnul Unirii”, în prima călătorie de la Iași la București, în noua calitate pe care o avea, de domn al Principatelor Unite. La Mărășești, Cuza a oprit la moșia boierului Costin Catargiu. În realitate, scopul opririi a fost întâlnirea cu fiica boierului, Elena Maria Catargiu, viitoarea relație extraconjugală a lui Cuza. (Nu putem trece mai departe, fără a vorbi puțin despre această „femeie fatală” a epocii, viitoarea Maria Obrenovici. S-a născut la Iași, în 3 august 1835, căsătorindu-se cu un general sârb, cu care a avut un fiu, Rudi Catargiu, nerecunoscut de tată. Maria l-a ignorat, astfel că băiatul a fost crescut de mătușa sa, Munu Catargiu, sora mai mică a Mariei Catargiu. Ulterior, s-a căsătorit cu principele Miloș Obrenovici al Serbiei, cu care a avut un fiu, viitorul rege Milan al Serbiei (1882-1889), iar nepotul său avea să fie viitorul rege Alexandru I Obrenovici al Serbiei (1889-1903). Din relația extraconjugală cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza au rezultat doi fii, Alexandru Al. Ioan Cuza (1862/1864-1889/1890) și Dimitrie Cuza (1865-1888), ambii crescuți de soția legitimă a lui Cuza, Doamna Elena Cuza, cu care domnitorul nu a avut copii.Aflând că este bolnavă de cancer, Maria Catargiu se sinucide, la 41 de ani, la Dresda, în 16 iulie 1876. A fost înmormântată la Biserica „Sf. Spiridon” din Iași. În 1908, a fost deshumată și mutată în cavoul familiei sale din Cimitirul „Eternitatea” din Iași.)

Profesor Cătălin Mocanu


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.