Primul gând care mă bântuie este viața și confortul moldovenilor de peste Prut, care este afectat, desigur, așa cum este afectat traiul tuturor celor din această lume, după ce băiatul bun sau rău, nu s-a decis încă, numit Putin, s-a avântat în istoria lumii să ocupe și el un loc. Nu știm încă unde, dar am tot mai mult bănuiala că se atârnă în ștreangul celor pe care Dumnezeu nu-i iubește.

Să revenim, totuși, la cuvântul greu de suportat „DEMAGOGIE". Am tot văzut pe Klaus Werner Iohannis venind la Chișinău. A dat și a tot dat! Românii se întrec în lozinci, să recunoaștem, patriotice. Nu contenesc expresiile: „frații noștri", „suflet românesc", „limba noastră", dar când vine vorba să înfăptuim ceva în acest scop, ne dăm la fund. Pentru că ar însemna ca românii din țară să renunțe la câteva lucruri, ca să se rezolve problema. Credeți că întâmplător a spus Maia Sandu că românii ar putea face puțină economie la curentul electric, ca să ajute Republica Moldova. Se vede clar că România se face că nu vede ce se întâmplă acolo, unde trăiesc români cam în cât în trei județe românești.

Titlul acestei tablete trimite spre poetul nostru național, Mihai Eminescu, dar mesajul meu și al tuturor românilor care nu rostesc zicala „frați români" doar de conjunctură merge spre acei români care chiar simt în sânge aceste vorbe.

Mesajul acestei tablete este unul care ar trebui să pună pe gânduri întreaga nație română:

ROMÂNIA DUCE O POLITICĂ DEMAGOGICĂ FAȚĂ DE REPUBLICA MOLDOVA. DACĂ ERA CORECTĂ, ACUM CÂND EA SE CONFRUNTĂ CU ACEASTĂ MARE PROVOCARE CARE I-AR PUTEA HOTĂRÎ DESTINUL, AR RENUNȚA LA CONFORTUL EI ȘI AR CEDA ȘI ENERGIE ȘI GAZE CU RISCUL DE A-ȘI ȚINE PROPRIII CETĂȚENI ÎN FRIG ȘI SUFERINȚĂ.

DAR, SE PARE, CĂ NU SUNTEM PREGĂTIȚI PENTRU ACEST SACRIFICIU. NE VOM LĂFĂI ÎN CONTINUARE ÎN DEMAGOGIA NOASTRĂ TRADIȚIONALĂ CARE OCUPĂ ROMÂNIA ÎN FIECARE ZI. CÂȚI PAȘI MAI AVEM PÂNĂ LA DISOLUȚIA FINALĂ A ACESTUI NEAM? Câți pași? Spune-ne, „dear president", Klaus, că tot ziceai ceva de genul: PAS CU PAS...