Astăzi despre...
Genocidul Armean
Genocidul armean (în armeană Հայոց ցեղասպանություն, transliterat Hayots tseghaspanutyun, în turcă Ermeni Soykırımı) este un genocid comis între aprilie 1915 până în iulie 1916 sau chiar 1923,[a] în care două treimi dintre armenii care trăiau pe teritoriul de astăzi al Turciei au pierit în urma deportărilor, foametei și masacrelor(d) de mare amploare.
A fost planificat și executat de către partidul de la
putere la momentul respectiv, Comitetului Uniunii și Progresului (CUP),
mai bine cunoscut sub numele de „Junii Turci”, compus în special din triumviratul de ofițeri,(d)Talaat Paşa, Enver Paşa și Jemal Paşa, care conduceau Imperiul Otoman implicat la acea dată în Primul Război Mondial alături de Puterile Centrale. Genocidul a costat viețile a aproximativ un milion două sute de mii de armeni din Anatolia și Armenia de vest(d).[b]
Deportările și masacrele au fost pregătite și organizate de la Constantinopol,
capitala de atunci a Imperiului, și implementate la nivel local de
către liderii din diverse districte și provincii. Fiecare birou local
era responsabil pentru colectarea armenilor din aria sa administrativă,
apoi soldații și jandarmii otomanii escortau convoaiele până în deșert
în „marșurile morții(d)” și comiteau ei înișiși asasinate, sau dădeau frâu liber violenței grupurilor de bandiți înarmați, în cea mai mare parte kurzi. Mulți criminali, grupați în ceea ce va fi cunoscut sub numele de „Organizația specială(d)” au fost eliberați de către autorități în acest scop.
Politica de recunoaștere a acestui genocid la nivel mondial este încă subiect de dezbatere și controverse, din cauza negaționismului genocidului(d), mai ales în Turcia. În octombrie 2015, genocidul era recunoscut de către parlamentele a douăzeci și nouă de țări.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
Foto | A dispărut de două zile și este căutată, pisica-mascotă „Mau” a cafenelei „Chez nous” din Focșani
De același autor
