A murit Nea Gică!
"Omul de serviciu" de la școală, cum i se spunea popular!
Un om cu care mă întâlneam aproape zilnic, când plecam la serviciu, fără să mă gândesc vreodată că mâine nu îl voi mai vedea în viață și că deacum nu-l voi mai vedea niciodată!
Azi am început să privesc altfel oamenii din jur...să-i privesc și să mă gândesc la valoarea lor umană și spurituală, la ce reprezintă ei în această viatță că mâine poate nu-i voi mai vedea!
Ma gândesc daca merită să-i împovărăm pe cei de lângă noi cu gânduri negative , cu fapte rele... pentru că poate mâine nu o să-i mai vedem și vom rămâne cu regretul că nu le-am fost alături, ci dimpotrivă, poate o vorbă, o faptă a noastră le-au împovărat gândurile și viața!
Putem suporta acest gând?.....
Îl știu pe Nea Gică, mă saluta dimineața când fiecare din noi ne îndreptam spre locul de muncă.Știam că este un om foarte cumsecade, însă acum costat că a fost un om minunat!
Atunci, cand copii pe care i-.ai întâlnit în viață, îți lasă după trecerea pragului spre nemurire mesaje de genul:
" ai fost un tată pentru majoritatea copiilor ce au trecut prin școala Dumbrăveni, ne-ai ajutat și ne-ai învățat tot timpul numai de bine, ne-ai protejat și ai avut grijă de noi ca de proprii tăi copii "sau
" datorită ție am deschis ochii și am văzut lumea așa cum este ea defapt, m-ai învățat ce este bine și ce este rău, mi-ai dat putere și încredere în mine, exact atunci când aveam cea mai mare nevoie" Catalin Dani
Mai sunt cuvinte de comentat??
Nu poți să mai adaugi nimic, atunci când despre "omul de serviciu " de la școală copii spun asemenea cuvinte, când pentru ei acesta a fost ca un "părinte" !
Acum îmi pun întrebarea :
Oare contează mai mult câți copii olimpici am în școală, decât câte suflete de copii am reușit să educ pentru viață, să le insuflu sentimentul de iubire necondiționată, să îi salvez din ghearele percepțiilor și concepțiilor greșite cu care au venit din familii???
Nu știu...nu vreau să minimalizez valoarea procesului de învâțământ, dar o valoare inestimabilă are ceea ce lași în urmă , ce semeni în sufletul unui copil, semințe care vor țncolți, crește și îi vor da putere pe întreaga durată a vieții acelui sufletel !
Multi profesori pot fi "invidioși" pe Nea Gică, pentru ceea ce a lăsat în urma lui în sufletul copiilor din școală!
Poate teoremele învățate la școala ,se vor uita, dar un cuvânt bun, moțivational, spus din suflet, o mângaire într-o clipă grea , nu se vor uita niciodată în viață...pe când cuvantele răstite, jicnitoare, înjositoare , vor marca și vor face răni în sufletele copiilor!
Atât mai spun :
A murit Nea Gică, dar nu a trăit degeaba , mulți copii îl vor pomeni de bine și își vor aminti cu drag de el!
Text preluat de pe contul de facebook Daniela Duta
Daniela Duta este inspector principal administrație publică la Primăria Dumvrăveni,județul Vrancea
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
„Întrebări și ecouri între... două microfoane” cronică la recenta carte a profesorilor vrânceni, Elizia și Vasile Lefter
De același autor
